Italia cere Băncii Centrale Europene măsuri pentru ieftinirea creditelor
Într-o conferință de presă, susținută vineri alături de comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, vicepremierul Italiei, Antonio Tajani, a făcut apel la Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte urgent măsuri de relaxare monetară. Acestea includ reducerea dobânzilor și reluarea programului de achiziții de active, menite să sprijine economia europeană și exportatorii italieni. Apelul Italiei: BCE trebuie să acționeze pentru a slăbi euro „Un dolar tot mai slab și un euro tot mai puternic îi afectează în plus pe exportatorii noștri, pe lângă tarifele vamale”, a declarat Tajani la Roma, citat de Bloomberg. „Sper ca BCE să înceapă să se gândească – la fel ca banca centrală a Statelor Unite – la noi reduceri ale ratelor dobânzilor, dar și la o nouă rundă de relaxare cantitativă pentru a asigura mai multă lichiditate și a diminua forța monedei euro”, a adăugat oficialul italian. Potrivit lui Tajani, aprecierea monedei unice riscă să anuleze beneficiile recentei înțelegeri comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care stabilește tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor. Fără astfel de măsuri, „va deveni din ce în ce mai dificil pentru exportatori”, a atras atenția vicepremierul. Programul BCE, suspendat din cauza inflației Programul de relaxare cantitativă, la care face referire Antonio Tajani, este un instrument prin care băncile centrale injectează bani în economie, cumpărând obligațiuni guvernamentale. Împreună cu dobânzile mai mici, măsura are scopul de a ușura accesul la credite și de a preveni recesiunile. Banca Centrală Europeană a întrerupt programul în 2022, după ce inflația s-a accelerat, temându-se că banii suplimentari injectați în economie ar fi dus la scumpiri și mai mari. Oprirea programului a însemnat o înăsprire a condițiilor de creditare, scumpind împrumuturile pentru firme și populație. Reducerea dobânzilor, între beneficii și riscuri Sub presiunea tarifelor, economia Italiei a stagnat în trimestrul al treilea, în timp ce BCE menține rata dobânzii la depozite la 2% pentru a treia ședință consecutivă. O eventuală reducere, chiar și modestă, ar face creditele mai accesibile pentru companii și populație, stimulând investițiile și consumul, dar ar putea totodată alimenta inflația. În același timp, o astfel de decizie ar putea slăbi euro, sprijinind exportatorii europeni, și ar diminua presiunea asupra dobânzilor din Europa de Est, inclusiv din România, care nu face parte din zona euro, dar este influențată de politica monetară europeană. Nu e prima presiune politică asupra BCE Nu este pentru întâia oară când politicieni europeni cer BCE să revină la politici de stimulare. În 2024, partidul lui Marine Le Pen din Franța a solicitat reluarea programului prin care banca centrală cumpără obligațiuni de stat și alte titluri financiare, pentru a sprijini investițiile verzi și redresarea economiei europene. Banca Centrală Europeană a respins propunerea franceză, precizând că mandatul BCE este menținerea stabilității prețurilor, nu finanțarea directă a guvernelor: „Piața nu se află într-o stare de vânzare haotică, iar condițiile de finanțare rămân stabile”, a transmis economistul-șef al BCE, Philip Lane, în iunie 2024, respingând cererea partidului lui Marine Le Pen.
Cetățenii români care pot ieși mai devreme la pensie, fără penalizare. Ce criterii trebuie să îndeplinească
Unii dintre cetățenii români au posibilitatea să iasă mai devreme la pensie, chiar și fără penalizare. Însă, pentru a beneficia de pensionarea fără penalizări, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de criterii, așa cum arată legea. Pentru a putea ieși la pensie mai devreme, chiar și fără penalizări, cetățenii români trebui să îndeplinească o serie de condiții stabilite prin legislația nouă a pensiilor. Accentul este pus atât pe perioadele de contributivitate, cât și pe cele necontributive. La momentul actual, în România, vârsta de pensionare în cazul persoanelor de sex feminin este de 63 de ani. În cazul lor, există posibilitatea să iasă la pensie mai devreme cu 5 ani (58 de ani). Cum ieși la pensie anticipat, fără să fii penalizat Pe de altă parte, începând cu anul 2030, vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice. În anul 2035, vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani. Anexa nr. 5 – Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive poate fi descărcată AICI. Documentul a fost încărcat pe site-ul oficial al CNPP, data ultimei modificări fiind septembrie 2024. Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP În condițiile în care stagiul minim este situat la 40 de ani, cu 35 de ani de contributivitate și 5 ani cu perioade asimilate/necontributive, atunci ai posibilitatea să ieși anticipat la pensie, fără penalizare. Specialiștii în domeniu susțin că la această categorie se vor încadra mulți „decreței”. Cum se calculează cuantului pensiei anticipate: diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5, precum și de numărul de luni cu care a fost redusă vârsta standard de pensionare. Detaliile sunt specificate și de CNPP, pe site, astfel: „Cuantumul pensiei anticipată se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4”, arată CNPP. Cum se calculează cuantumul pensiei anticipate / CNPP De asemenea, persoanele de sex feminin care au stagiul complet de cotizare contributiv, dar care au devenit mamei și au crescut copii până la vârsta de 16 ani au posibilitatea să li se reducă vârsta de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil. Reducerea maximă este de 3 ani și 6 luni. Ce să conțină dosarul pentru pensia anticipată Casa Națională de Pensii Publică a încărcat pe site lista cu actele necesare pentru pensia anticipată. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme); carnetul de muncă, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie; carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie; alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie; livretul militar, în original şi copie; diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original; adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original; adeverinţă privind venitul brut realizat (anexa nr. 6 la lege); certificat de naştere copil, în original şi copie; hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie; procura specială, pentru mandatar, în original şi copie; acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original; declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie. Autorul recomandă: Pensia medie pe care o vor încasa pensionarii români până în 2044. Cât vor crește veniturile 50 de lei mai puțin la pensie pentru acești 1.000.000 de pensionari din România. Cine se încadrează Categoriile de angajați care vor avea pensiile mărite cu 50% după recalculare. Când se vor face actualizările Tabel pensii | Ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Cum au reușit spionii lui Ceaușescu să fure diamantele sintetice din Occident. România a avut singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est
România a avut, până la mijlocul anilor 2000, singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est. Înființată în secret de Nicolae Ceaușescu în 1974, fabrica a „importat” tehnologie din țările mai dezvoltate cu ajutorul spionilor români, potrivit unuor date publicate de Departamentului Naţional de Informaţii. Fabrica de diamante sintetice din bulevardul Timișoara din Capitală a fost denumită „RAMI Dacia”. Așa cum era în multe dintre cazuri, ideea producției de diamante sintetice a venit din necesitatea pe care o cerea industria. Metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, construcțiile de blocuri, și mai târziu, Casa Poporului solicitau unelte de înaltă performanță pentru tăierea și șlefuirea materialelor dure. Pe lângă tăiere și șlefuire, râvnitele diamante sintetice erau folosite și în activitatea de forare după petrol și gaze. Cum a reușit Ceaușescu să obțină tehnologia Occidentală? În anii 60–70 Ceaușescu avea o obsesie ca România să fie autonomă din punct de vedere economic. Președintele își dorea ca țara să producă intern tot ce era strategic, inclusiv diamante sintetice, esențiale pentru scule industriale, tăietoare de precizie și echipamente militare. Problema era că tehnologia aparținea unor companii mai din Occident care nu o vindeau țărilor din blocul comunist. O poveste relatată de șeful Direcției de lnformații Externe, Ion Mihai Pacepa, în cartea sa de memorii „Orizonturi Roșii” arată cum Nicolae Ceaușescu a făcut tot ce se putea pentru a avea propria fabrică de diamante sintetice. Astfel, în 1974, Ceaușescu i-a ordonat în secret șefului DIE să „obțină prin orice mijloace” tehnologia și echipamentele necesare pentru a produce diamante în România. „Furtul de diamante sintetice” era în realitate un furt de secrete industriale. Ceaușescu a dat ordin Direcției de Informații Externe să facă rost prin orice mijloace tehnologia de sinteză a diamantelor. Mai multe documente din arhiva Securității arată cum spionii români au furat schițe, mostre, cataloage și echipamente din Belgia, Olanda și Suedia. Pacepa a „furat diamantele” din cauza obsesiei lui Ceaușescu Dorința soților Ceaușescu de a avea propria fabrică de pietre prețioase a mers și mai departe și a dus la o relație de prietenie cu Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Centrafricane. În 1975, Ceaușescu l-a invitat pe Bokassa să facă o vizită oficială la București unde ofițerii DIE i-au infiltrat în anturaj o româncă frumoasă, numită Gabriela, care să-l înduplece să concesioneze câteva mine de exploatare a diamanetelor. După câteva săptămâni de la vizită, la rugămintea lui Bokassa, femeia a fost trimisă la el cu unul dintre avioanele private ale lui Ceaușescu. Acolo, ea a devenit Gabriela Bokassa și a reușit să-l preseze pe proaspătul ei soț să concesioneze exploatarea unei mine de diamante Guvernului român. Bokassa i-ar fi oferit lui Ceaușescu un schimb neașteptat: 10% din producția de diamante a țării în schimbul Gabrielei. Un alt episod inedit povestit de Pacepa se leagă de istoricul fostei fabrici și de consoarta președintelui comunist. Elena Ceaușescu a avut o reacție memorabilă atunci când a văzut primele mostre de diamante. Potrivit memoriilor generalului, aceasta „a holbat ochii cât cepele și a cerut imediat ca un borcan «uite-alât de mare» să fie umplut cu diamante sintetice la pregătirea aniversării a șaizeci de ani de la nașterea lui Ceaușescu, pe 26 ianuarie 1978“. Fabrica a luat act de cerința Elenei Ceaușescu și a livrat un borcan cu peste 10 kilograme de diamante sintetice, care a stat pe biroul lui Ceaușescu câteva zile. De la gloria de altă dată la disponibilizare În perioada de glorie, anii 80, se produceau 10 milioane de carate pe an, iar la jumătatea deceniului s-a atins apogeul productivității, 20 de milioane de carate cu o valoare de 12 dolari/carat. Astfel, se obțineau din exporturi aproximativ 240 de mil. $ pe an. Profitabilitatea fabricii a scăzut spre finalul regimului atunci când Ceaușescu era preocupat să plătească datoriile externe ale României. Fabrica prosperă de altă dată a fost privatizată în 2006, când 70% din cifra de afaceri a companiei era generată de producția de diamante, iar restul din fabricarea de produse abrazive. O parte din spațiile fabricii au fost scoase la închiriat însă oamenii au fost disponibilizați și utilajele de milioane de euro au fost vândute la fier vechi, Pe locul fostei fabrici a fost dechis în 2011 un parc de distracții care nu a rezistat și a fost închis 3 ani mai târziu. RECOMANDAREA AUTORULUI: IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026
Poliția italiană a confiscat 1,5 miliarde de dolari de la compania care controlează Campari
Autoritățile fiscale italiene au confiscat acțiuni în valoare de 1,29 miliarde de euro de la Lagfin SCA, compania luxemburgheză care controlează grupul de băuturi Campari, în cadrul unei anchete privind o presupusă evaziune fiscală de amploare. Poliția fiscală italiană a anunțat vineri că a sechestrat acțiuni evaluate la 1,29 miliarde de euro de la Lagfin SCA, compania de tip holding care deține controlul asupra producătorului italian de băuturi Campari. Măsura face parte dintr-o investigație privind presupuse fraude fiscale comise între 2018 și 2020. Potrivit procurorilor, ancheta vizează plata unor taxe neefectuate în valoare de aproximativ un miliard de euro, rezultate din transferul sediului fiscal al companiei în Luxemburg. De asemenea, anchetatorii au descoperit capitaluri nedeclarate în valoare de 5,3 miliarde de euro, asupra cărora nu a fost achitat așa-numitul „exit tax”, o taxă aplicată companiilor care își mută rezidența fiscală în altă țară. În cadrul investigației este vizat și președintele Campari, Luca Garavoglia, acuzat de depunerea unor declarații fiscale frauduloase, potrivit Reuters. Avocații acestuia nu au răspuns deocamdată solicitărilor de presă. Campari a precizat că nu are nicio legătură cu ancheta și că niciuna dintre subsidiarele sale nu este implicată. „Compania nu este parte în această investigație”, a transmis grupul. Anul trecut, Lagfin a declarat într-un comunicat că și-a îndeplinit întotdeauna obligațiile fiscale „în toate jurisdicțiile în care operează” și a calificat acuzațiile drept „nefondate”.
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro
Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină. În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
25 de milioane de dolari pentru militarii ucraineni, veteranii și familiile acestora
Potrivit Administrației de Stat a Orașului Kiev, fondurile – 1 miliard de hrivne – au fost acordate prin programele municipale dedicate apărătorilor Ucrainei și familiilor acestora. Instituția a transmis vineri că sprijinul oferit doar în nouă luni din acest an depășește deja totalul întregului an 2024, când 55.000 de persoane au beneficiat de ajutoare în valoare de 890 de milioane de hrivne, aproximativ 23 milioane de dolari. Ajutoare mai mari „Kiev și-a extins sprijinul pentru apărătorii Ucrainei și pentru familiile lor. În primele nouă luni ale anului 2025, 66.000 de persoane au primit deja ajutor în valoare de peste 1 miliard de hrivne”, a comunicat administrația orașului, citată de Interfax-Ukraine. Viceprimarul capitalei Ucrainei, Maryna Honda, a declarat că autoritățile încearcă să le ofere sprijin real celor care au luptat pentru țară: „Este important pentru noi ca fiecare dintre cei care au apărat Ucraina să simtă grija orașului, prin creșterea programelor de sprijin, reabilitare și prin oportunitatea de a reveni la o viață pașnică”. Asistență pentru răniți, prizonieri și familii Programul „Sprijin pentru locuitorii Kievului, apărători ai Ucrainei” include plăți anuale pentru familiile prizonierilor de război și ale celor dispăruți, compensații pentru achiziția de automobile pentru veteranii cu dizabilități, precum și ajutor financiar pentru copiii și rudele cu dizabilități ale militarilor sau veteranilor răniți.
România reușește să se împrumute în 2025 cu dobânzi sub 7%
Guvernul Bolojan a reușit, pentru prima dată în acest an, să se împrumute în lei cu dobânzi sub 7%. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost realizată o operațiune de succes prin care riscul de refinanțare al datoriei publice a fost redus. Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut când erau 5,2%. Ministerul Finanțelor a anunțat o operațiune de împrumut în lei, pe termen lung, în care dobânda cerută de investitori a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%. Operaținea prin care s-a obținut dobânda mai mică a implicat preschimbarea unor serii de obligațiuni scandente la 22 aprilie și 24 iunie anul viitor, cu o nouă emisiune de titluri de stat cu maturitatea la 25 aprilie 2035. Practic, statul a reușit să mute o parte din datoria care trebuia plătită la anul mai departe în viitor, reducând presiunea imediată asupra bugetului. „Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe”, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Costul de împrumut mai mic, rezultatul abordărilor prudente Potrivit ministerului, operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 mil. lei. În urma licitației, suma adjudecată a fost de 450 mil. lei, la un randament maxim adjudecat de 6,93%, cel mai redus nivel din 2025. Deși nivelul dobânzii rămâne ridicat, scăderea sub pragul de 7% poate fi considerat un semnal pozitiv privind evoluția costurilor de finanțare ale României. Ministrul Nazare spune că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% este o dovadă ca angajamentele asumate în discuțiile cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis că împrumuturile pe termen mai lung au devenit mai ieftine în a doua parte a lunii septembire a anului acesta. Și dobânzile cerute de investitori au scăzut cu aproape jumătate de punct procentual, iar pentru împrumuturile în euro și dolari s-au redus cu aproape un sfert de punct procentual. Îmbunătățirea vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală dar și datorită confirmării gradului investițional de rating. Îmbunătățirea dobânzii vine ca reacție la încrederea investitorilor, la politicile fiscale și stabilitatea economică percepută de piețe. RECOMANDAREA AUTORULUI: