Etichetă: Economic

Obligațiunile britanice sunt cea mai bună investiție din Europa, spun investitorii japonezi

Nomura Asset Management, una dintre cele mai mari companii japoneze de administrare a activelor, cu portofolii în valoare de peste 646 de miliarde de dolari, cumpără tot mai multe obligațiuni guvernamentale britanice. Numite și „gilts”, acestea sunt titluri prin care statul britanic se împrumută de la investitori, oferindu-le dobândă în schimb. „În Europa, datoria Regatului Unit este cea mai convingătoare opțiune de investiție”, a declarat vineri Yuji Maeda, director pentru investiții în instrumente cu venit fix al Nomura, într-un interviu pentru Bloomberg. Potrivit acestuia, Banca Angliei „nu se grăbește” să reducă dobânzile, ceea ce menține randamentele acestor obligațiuni la un nivel atractiv. Câștiguri peste media europeană În prezent, obligațiunile britanice pe 10 ani oferă un randament de aproximativ 4,4%, mult peste cele japoneze, care plătesc doar în jur de 1,6%, și peste media europeană de circa 3%. Aceasta le face interesante pentru investitorii în căutare de profituri mai bune. Țările cu economii stabile din zona euro, precum Germania sau Franța, plătesc dobânzi mai mici, între 2,2% și 2,8% pentru aceste titluri. În schimb, statele din Europa de Est oferă randamente semnificativ mai mari: în România au scăzut sub 7%, în Ungaria se situează în jur de 6,8%, iar în Polonia, aproximativ 5,4%. Țări mai stabile economic, precum Lituania, rămân mai aproape de media continentală, cu aproximativ 3,5%. Ce liniștește investitorii, apasă pe buzunarul britanicilor Maeda a explicat că situația economică a Marii Britanii „s-a stabilizat”, după turbulențele de pe piețe din toamna anului 2022, când guvernul condus atunci de Liz Truss a propus reduceri masive de taxe, fără acoperire bugetară. Măsurile au dus la o prăbușire a lirei sterline, o creștere bruscă a costurilor de împrumut și la intervenția de urgență a Băncii Angliei. „Turbulențele de atunci probabil au determinat guvernul să fie mai prudent din punct de vedere fiscal”, a spus el, adăugând că majorările de taxe anunțate pentru bugetul din noiembrie sunt „un semn pozitiv pentru investitori”. Totuși, pentru cetățenii britanici, aceste măsuri ar însemna o povară mai mare asupra veniturilor și un impact direct asupra costului vieții, mai ales acum, când economia abia începe să se stabilizeze. Dobânzi mari, economie vulnerabilă În același timp, scăderea inflației și posibilitatea ca Banca Angliei să reducă dobânzile ar putea face obligațiunile britanice mai valoroase în perioada următoare. Economiștii de la Goldman Sachs estimează că banca centrală ar putea începe să taie dobânda de politică monetară chiar în curând. Administratorul japonez de fonduri a atras atenția că, pe termen lung, economia britanică se confruntă cu riscuri, legate de deficitul bugetar, impactul Brexitului și presiunile inflaționiste generate de imigrație. Totuși, a spus el, actualele randamente ale obligațiunilor sunt suficient de ridicate acum încât să ofere profituri atractive investitorilor, în următoarele șase până la douăsprezece luni: „Pe termen scurt, ne plac aceste niveluri”. Situația dificilă a economiei britanice contribuie la aceste randamente mai mari, deoarece statul trebuie să plătească dobânzi mai generoase pentru a atrage finanțare.

Directorul AIEA susține că energia nucleară poate susține dezvoltarea inteligenței artificiale

„Centrele de date utilizează deja unu și jumătate la sută din energia electrică globală, iar această pondere crește cu peste 10% în fiecare an. Amazon, Microsoft, Google și Meta, toate nume mari, semnează acorduri de achiziție de energie și explorează alte modalități prin care energia nuclear să alimenteze centrele lor de date bazate pe inteligență artificială”, a afirmat Grossi. Grossi a subliniat că energia nucleară reprezintă o soluție fiabilă și cu emisii reduse de carbon, care poate completa sursele regenerabile prin furnizarea de electricitate constantă, adăugând peste douăzeci de țări lucrează pentru triplarea capacității nucleare globale până la jumătatea secolului, în timp ce alte 30 de state noi dezvoltă programe civile cu sprijinul AIEA. Acesta a concluzionat, susținând că energia nucleară și inteligența artificială pot „crește împreună”, afirmând: „IA stimulează inovația, iar energia nucleară o susține. Oportunitățile sunt clare. Cererea de energie electrică va crește, presiunile climatice se vor intensifica, iar tehnologia va accelera. Fiecare sursă de energie curată este necesară, iar energia nucleară este o parte importantă a ecuației”.

Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă

În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar.  Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești

Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an

Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia.   Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an.  Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei

Lukoil și-a găsit cumpărător

Lukoil a găsit cumpărător pentru activele sale din străinătate, după criza provocată de sancțiunile aplicate atât de Europa, cât și de SUA împotriva companiilor rusești. Gigantul petrolier din Rusia a anunțat, joi, că a primit o ofertă majoră pentru activele sale din străinătate din partea grupului elvețian Gunvor. Renumita companie rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul rusesc. Cea mai mare măsură luată de o companie rusă în urma sancțiunilor Vestului Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters, citată de Mediafax. „Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se afirmă în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor. Foto: Profimedia Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează. Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției. Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014. La începutul săptămânii, compania și-a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră rusă de stat Rosneft pe lista sancțiunilor. Lukoil este prezentă și în România, unde are rafinăria din Ploiești Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai mare prezență internațională, derulând operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România constituie una dintre piețele cheie ale Lukoil în Europa de Sud-Est. Gigantul rus deține în țara noastră rafinăria Petrotel – Lukoil din Ploiești, achiziționată în 1998, precum și o rețea de peste 320 de stații de carburanți. Rafinăria are o capacitate de procesare de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, furnizând o parte semnificativă a producției de combustibili din regiune. RECOMANDĂRILE AUTORULUI TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un „Cal Troian al Rusiei”? Mituri politizate vs. realitate

Polymarket, platforma vedetă a pariurilor politice, interzisă în România

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a decis blocarea platformei de pariuri Polymarket, unde se pariază pe rezultatele alegerilor. ONJN a decis în ședința de astăzi să includă platforma pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României, conform Economedia. În perioada alegerilor prezidențiale din România, tranzacțiile totale au depășit 600 de milioane de dolari.  Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a decis în ședința de astăzi includerea Polymarket pe lista neagră. Platforma, care le permite utilizatorilor săi să parieze pe diferite evenimente cu cote stabilite de ei a fost interzisă în trecut și în SUA. ONJN spune că Polymarket a fost interzis pe motivul „creșteri explozive a activității în perioada alegerilor”. În timpul alegerilor prezidențiale din România, valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 600 de milioane de dolari. De la anunțarea datei alegerilor pentru Primăria Capitalei, pe platformă se plasaseră deja pariuri în valoare de 16 milioane de dolari. Polymarket, platformă de pariuri în contraparte Polymarket funcționează pe un sistem de licitație în care utilizatorii pot licita pentru diferite evenimente iar probabilitățile sunt calculate în funcție de numărul de tranzacții. ONJN spune că, deși Polymarket este adesea prezentată drept o “platformă de trading pe evenimente” sau o “piață de predicții”, din punct de vedere juridic și funcțional aceasta îndeplinește toate criteriile unui pariu în contraparte. Comunicat de presă al ONJN cu privire la interzicerea Polymarket Platforma a anticipat cel mai recent câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, ceea ce a dus la o anchetă a Institutului Nobel privind o posibilă scurgere de informații. Este prima interdicție pe care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc o operează, până acum au fost aplicate doar amenzi. „De asemenea, este îngrijorător faptul că în vreme ce există persoane care solicită public interzicerea jocurilor de noroc, platforma Polymarket este socialmente acceptată ca fiind o alternativă ‘smart’ de pariere, fără a conştientiza că vorbim de o platformă nelicenţiată, operând în afara cadrului legal”, a transmis ONJN într-un comunicat oficial Polymarket a fost interzisă și în SUA după ce autoritățile au stabilit că activitatea sa constituia tranzacţionare neautorizată de instrumente derivate. De asemnea, aplicația a fost nevoită să blocheze accesul utilizatorilor americani şi să plătească sancţiuni. Și în mai multe state din Uniunea Europeană și Asia autoritățile au dispus măsuri similare asupra aplicației. „Platforma nu intermediază investiţii, ci organizează pariuri între participanţi, fără licenţă şi fără supraveghere”, notează instituţia de reglementare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expansiunea cazinourilor online: de ce jucătorii aleg experiența digitală (P) Scandal uriaș după acordarea Premiului NOBEL pentru Pace. S-au pariat sume mari de bani pe câștigătoarea Maria Corina Machado, cotată cu cele mai mici șanse

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 mil. lei de la bănci

Ce face Ministerul Finanțelor când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la bănci. Astăzi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat. Din suma totatlă de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei.  După ce a împrumutat luni 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, Ministerul Finanţelor a făcut astăzi un nou împrumut ca să mai acopere din deficitul bugetar. Ministerul a reușit să obțină astăzi 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat cu scandeța în iulie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. Volumul total al cererii a fost de 2,21 miliarde de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 2,13 miliarde de lei. Din totalul adjudecat de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. Rata cuponului a fost 6,85%, iar rata randamentului până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,98%. Emisiunea a avut o valoare de 500 de milioane de lei, iar ofertele necompetitive au fost de 86,7 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Guvernul Bolojan se îngroapă în datorii. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei în ultima săptămână

Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului

Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie.  Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”

Cine sunt antreprenorii români incluși de prestigiosul Financial Times în topul campionilor europeni

Şase companii româneşti au fost incluse de Financial Times în topul „FT Ranking: Europe’s Long-term Growth Champions”, care reuneşte 300 de firme europene cu cea mai rapidă creştere a veniturilor în ultimii 10 ani. Clasamentul include companii care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024. Celebra publicație Financial Times a inclus șase companii din România într-un top cu 300 de campioni europeni care au înregistrat cele mai mari creșteri în ultimul deceniu. Clasamentul include companiile care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024, în contextul provocărilor economice majore. Firmele românești selectate acoperă domenii diferite, de la imobiliare și energie, la IT și servicii. Cel mai sus s-a clasat compania One United Properties (locul 9), urmată de Simtel Team (20), Bento (133), AROBS Transilvania Software (203), Sphera Franchise Group (238) și Oscar Downstream (277). Cine e compania românească din top 10 Cea mai bine poziţionată companie românească este One United Properties, un dezvoltator imobiliar care s-a extins puternic în segmentul rezidenţial şi office premium din Bucureşti. Compania a raportat o creștere a veniturilor de la 1,92 mil. euro în 2014 la 289,95 mil. euro în 2024, în timp ce numărul angajaților a urcat la 126. Deși clasamentul este dominat de companii din domeniul tehnologiei și al serviciilor digitale, compania românească a reușit să se remarce prin apartenența la un sector tradițional, cel de real estate. Prezenţa celor șase companii în clasament plasează România alături de economii precum cele din Polonia, Cehia sau Portugalia, care au reuşit să exporte modele antreprenoriale solide, bazate pe inovaţie şi adaptabilitate. Țara cu cele mai multe firme în lista celor de la Financial Times este Italia cu 65 de companii, urmată de Marea Britanie cu 52 și Germania cu 47. IT-ul și software-ul au cea mai mare prezență în clasament Din cele 31 de categorii de firme, companiile care oferă servicii de IT și software reprezintă 18% din clasamentul din acest an. Pe locul următor, cu 8%, sunt companiile din domeniul construcțiilor și ingineriei, iar sectoarele tradiționale precum producția și energia reprezintă 5% din total. Deși companiile de IT și software acoperă cel mai mare procent din clasament, compania de pe primul loc în lista din acest an este Virta Global din Finlanda. Compania finlandeză, fondată în 2013, oferă servicii inteligente de încărcare pentru vehiculele electrice și integrarea acestora în sistemele energetice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria textilă din România e în genunchi. Sectorul a pierdut peste jumătate din angajați Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului

Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei

UPDATE 12.40:  Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum.  Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi:  47% din salariul mediu brut (4.314 lei);  50% din salariul mediu brut (4.590 lei);  52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului.  Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR:  „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem