Etichetă: Economic

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: Să ne punem centurile de siguranță. Nu vor fi zile ușoare

Potrivit lui Remus Pricopie, perioada de grație pentru actuala guvernare, instalată după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2025, s-a încheiat, iar acum țara se confruntă cu o serie de dosare complexe pentru care nu există încă soluții credibile. Printre acestea, rectorul SNSPA enumeră definirea poziției României în noul context geopolitic euro-atlantic, relația cu Statele Unite „într-un moment de reașezare globală a priorităților americane”, întârzieri în relația cu Bruxelles-ul care pot avea consecințe financiare, precum și problemele economice interne – inflația, tensiunile sociale și dificultățile bugetare. „La toate acestea se adaugă tensiunile din interiorul coaliției de guvernare, accentuate de incapacitatea statului de a contracara eficient asaltul tot mai vizibil al politicienilor pro-ruși”, a scris Pricopie, avertizând că decizia Statelor Unite de a redimensiona prezența militară din România marchează „începutul unei etape noi”, în care țara trebuie să-și definească limpede locul și rolul în arhitectura de securitate regională. Rusia continuă să acționeze prin mijloacele războiului hibrid Rectorul SNSPA atrage atenția că „unii au crezut, în mod greșit, că pericolul rusesc a trecut”, subliniind că Rusia continuă să acționeze prin mijloacele războiului hibrid — dezinformare, manipulare și infiltrare — și că lipsa unei gândiri strategice face România mai vulnerabilă. „Am sentimentul că oamenii politici români – în marea lor majoritate – nu mai gândesc strategic. Se reacționează la zi, nu se planifică pe termen lung; se improvizează, nu se anticipează. Și, astfel, ajungem – încet, dar sigur – să fim pe nicăieri”, a avertizat Pricopie. El mai critică „deficitul de prudență și de reflecție” care domină actuala etapă politică și lipsa consultării experților în momente de criză. În opinia sa, „în politică, ca și pe mare, în vreme de furtună, experiența este mai valoroasă decât optimismul naiv”. Referindu-se la competiția pentru Primăria Capitalei, Pricopie consideră că debutul campaniei electorale, într-un moment de instabilitate, riscă să amplifice tensiunile interne: „Este un teren fertil pentru conflicte, vanități și experimente politice riscante, fără minime măsuri de precauție – precum discuții, negocieri și, eventual, un compromis în interesul românilor, nu doar al bucureștenilor.” Rectorul SNSPA își încheie analiza cu un avertisment clar: „Cred că este cazul să ne punem centurile de siguranță. Nu vor fi zile ușoare.”

Consiliul Tripartit a început. Care sunt variantele de pe masa discuțiilor cu Bolojan? Sindicatele cer, patronatele se opun

Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum.  Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi:  47% din salariul mediu brut (4.314 lei);  50% din salariul mediu brut (4.590 lei);  52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului.  Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR:  „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI

Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată

Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide:  „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI

Afacerea Stâlpișorii. Câți bani sparge Primăria Capitalei pe popice

Străzile Bucureștiului devin, de la an la an, pline de „popice” galbene, sau negre, de multe ori extrem de supărătoare pentru traficul bucureștean. Este vorba de celebrii stâlpișori de separare a benzilor, considerați inutili de către mulți șoferi. Mai mult, pentru montarea lor, Municipalitatea cheltuie foarte mulți bani. Primăria Capitalei a montat în 2024 mii de stâlpișori, fie de plastic, fie metalici, atât de direcționare cât și de separare a sensurilor, cu suma de aproximativ 2,4 milioane de lei. Pentru 2025, PMB intenționează să monteze în continuare mii de stâlpișori, cu aproximativ 1,6 milioane de lei. De asemenea, și primăriile de sector se întrec în montarea acestor dispozitive. De exemplu, la Sectorul 1, un stâlp de plastic „sare” de 160 de lei bucata, iar cei metalici ajung și ei la 230-240 de lei. De asemenea, în 2024, Primăria Sectorului 2 a cheltuit 1 milion de lei pe stâlpișori.    Gândul a solicitat tuturor primăriilor din București costurile privind achiziția și montarea de stâlpișori pe străzile din Capitală. „Campioană” este Primăria Capitalei, cu aproximativ 4 milioane de lei în 2024 și 2025. Cum cheltuie Primăria Capitalei banii pe stâlpișori „Administrația Străzilor are în derulare Acorduri-Cadru și Contracte Subsecvente privind „Proiectare și execuție semnalizare rutieră orizontală și verticală pe străzi aflate în Municipiul București, Sector 1 și 2 / Lot 1 și Lot 2”. În baza acestora au fost montate stâlpi de delimitare trotuar, precum și separatoare de sens pentru delimitarea benzilor unice dedicate transportului public de călători”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Gândul. Potrivit sursei citate, în anul 2024 au fost realizate următoarele lucrări: Stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare: 424 bucăți, valoare 96.687,47 lei (aproximativ 80 de lei bucata, cu tot cu TVA); Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune rotundă: 508 bucăți, valoare 1.678.464,79 lei (aproximativ 250 de lei bucata); Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune pătrată: 282 bucăți, valoare 102,86 lei (aproximativ 300 de lei bucata, cu tot cu TVA); Separatoare de sens (1 separator = 1 m): 639 m, valoare 436,47 lei (aproximativ 260 de lei, cu tot cu TVA). Astfel, Primăria Capitalei a cheltuit în 2024 aproape 2,4 milioane de lei, cu tot cu TVA. Pentru anul 2025, Primăria Capitalei are prevăzute următoarele lucrări: Stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare: 181 bucăți, valoare 265.961,04 lei; Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune rotundă: 119 bucăți, valoare 986.170,98 lei; Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune pătrată: 250 bucăți, valoare 807,50 lei. Astfel, în 2025, Primăria Capitalei va mai cheltui aproape 1,6 milioane de lei, cu tot cu TVA. Sectorul 1, peste 2.700 de stâlpi montați din 2024 până în prezent „În perioada 2024 – 2025, până la data transmiterii acestui răspuns, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 a montat 2.788 stâlpi de delimitare rutieră. Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 a montat următoarele tipuri de stâlpi de delimitare rutieră: Stâlpi pentru delimitarea accesului pietonal: 858 stâlpi din mase plastice, cu secțiune hexagonală și folie reflectorizantă, clasa I, preț 148,21 lei/bucata, fără TVA (aproximativ 170 de lei cu TVA); 686 stâlpi metalici (secțiune rotundă), preț 204,04 lei/bucată, fără TVA (aproximativ 240 de lei bucata); Stâlpi pentru delimitare și direcționare (pe carosabil): 244 stâlpi flexibili, preț 123, 98 lei/bucată, fără TVA (140 de lei bucata)”, transmite Primăria Sectorului 1, la solicitarea Gândul. Astfel, Primăria Sectorului 1 a cheltuit aproximativ 514.000 de lei pentru stâlpișori în perioada 2024 – prezent. „Până la sfârșitul anului 2025, instituția noastră mai are în plan montarea a 550 de stâlpi pentru delimitarea accesului pietonal, dintre care 450 de stâlpi din mase plastice, cu secțiune hexagonală și folie reflectorizantă clasa I și 100 de stâlpi metalici (secțiune rotundă). Finalizarea lucrărilor va depinde, însă, și de condițiile meteorologice”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Sector 1. Primăria Sector 2 – 1 milion de lei pe stâlpi „În baza acordului-cadru având ca obiect „Proiectare și execuție semnalizare rutieră orizontală și verticală pe străzile aflate în administrarea Sectorului 2 al Municipiului București”, derulat de Compartimentul Parcări și Sistematizare Rutieră, au fost montați: În cursul anului 2024, un număr de 212 stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare și un număr de 2.426 stâlpi metalici pentru delimitare acces; De la începutul anului 2025 până în prezent, un număr de 10 stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare și un număr de 350 stâlpi metalici pentru delimitare acces – reprezentând înlocuirea unor elemente aflate în garanție și finalizarea unor lucrări începute în 2024”, se arată într-un răspuns oferit de reprezentanții Primăriei Sector 2. Potrivit sursei citate, au fost montate două tipuri de stâlpișori: stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare, în valoare totală de 429.04 lei fără TVA (anul 2024); în valoare totală de 1.954.20 lei fără TVA (achitate în anul 2025, pentru lucrări începute în 2024). stâlpi metalici pentru delimitare acces, în valoare totală de 686,62 lei fără TVA (anul 2024); în valoare totală de 96.904,50 lei fără TVA (achitate în anul 2025, pentru lucrări începute în 2024). În total, Primăria Sectorului 2 a cheltuit aproape 1 milion de lei din 2024 și până în prezent, iar mare parte din această sumă este atribuită de fosta administrație. „Până la sfârșitul anului 2025, Primăria Sectorului 2 nu va monta noi stâlpișori de delimitare. Totodată, acolo unde este posibil, stâlpișorii existenți vor fi înlocuiți cu amenajări de spații verzi și plantări de arbori, iar noile proiecte de sistematizare vor urmări protejarea pietonilor și prevenirea parcării pe trotuare prin soluții urbanistice care favorizează extinderea spațiilor verzi”, mai transmit reprezentanții Primăriei Sectorului 2. Câți stâlpișori a montat Primăria Sectorului 3 „Potrivit Raportului de activitate din anul 2024, Primăria Sectorului 3 a montat 21 de stâlpișori pe raza Sectorului 3. Aceștia au fost instalați de către echipele din cadrul Direcției Întreținere și Reparații Drumuri, în funcție de necesitate și de solicitările primite. În anul 2025 nu s-au instalat astfel de dispozitive, montarea în exces a stâlpișorilor antiparcare nefiind o soluție eficientă pentru gestionarea parcării și având impact negativ asupra aspectului urban al Sectorului 3”, se arată într-un

Care sunt planurile gigantului Carrefour după ce pleacă din România

Carrefour vrea să se retragă din România, după 24 de ani de prezență pe piață. Deși cifra de afaceri a crescut la 12,5 mld. de lei, francezii vor să renunțe la lanțurile de magazine din țară. Acum Carrefour își accelerează extinderea pe piaţa produselor bio și achiziționează lanţul francez Le Grand Panier Bio. După ce a abandonat 13 țări în ultimii ani, Carrefour încearcă să-și facă simțită prezența pe piața produselor organice. Retailerul francez vrea să achiziționeze lanțul francez de supermarketuri ecologice Le Grand Panier Bio. Tranzacția presupune preluarea a 15 magazine situate în regiunile Auvernia și Bretania prin intermediul filialei So.bio, achiziționată de Carrefour în 2018. Prin această achiziție, Carrefour vrea să își accelereze poziționarea pe piața produselor bio prin cele trei mărci pe care le deține, So.bio, Bio c’Bon și cea mai recentă achiziție, Le Grand Panier Bio. Carrefour s-a retras de pe mai multe piețe în ultimele luni Retailerul francez, al doilea cel mai mare la nivel global, s-a retras de pe mai multe piețe, inclusiv din Italia, Grecia, Singapore, Malaezia și Columbia și își planifică ieșirea și din Indonezia și Turcia, transmite publicația franceză LSA. Carrefour vrea să se retragă și din România după 24 de ani de prezență pe piață și o cifră de afaceri netă care a crescut de la 3,9 la 12,5 mld. lei. Ieșirea de pe mai multe piețe și extinderea către zona de produse bio ar avea la bază noua strategie a directorului general Georges Plassat. Noul CEO are o reputație când vine vorba de reducerea costurilor fără concesii și își dorește modernizarea hipermarketurilor din piețele-cheie din Franța și Europa de Vest. RECOMANDAREA AUTORULUI: Carrefour dispare din România. Retailerul francez a mandatat banca BNP să caute cumpărător Consiliul Concurenței a descins la cele mai mari supermarketuri din țară. Produsele lactate, în vizorul inspectorilor. Retailerii riscă amenzi uriașe

Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vrea să pună roboții la treabă și spune că bugetul pentru 2026 va fi primul buget digitalizat al României. Toate ministerele și autoritățile locale vor fi conectate într-o platformă pentru planificare și monitorizare transparentă. Ministrul a purtat discuții și despre măsurile fiscale și planurile României cu echipa comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis.  După dialogul dintre Dombrovskis și premierul Bolojan, a venit rândul minstrului Nazare să vorbească despre discutiile purtate astăzi cu ecipa comisarului european pentru Economie și Productivitate. Acesta spune într-o postare pe pagina personală de Facebook că a vorbit despre progresul măsurilor fiscale și despre planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. „Am avut azi o nouă rundă de discuții cu echipa Comisarului European pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale și planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. Am prezentat, totodată, pașii concreți prin care am reuşit să stabilizăm finanțele publice, evitând astfel riscul suspendării fondurilor europene”. De asemnea, ministrul spune că acțiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului bugetar excesiv au fost salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va avea un rezultat pozitiv care îi va oferi României șansa să iasă din procedura de deficit. Nazare spune că a discutat și despre restructurarea PNRR și spune că proiectele critice vor fi integrate în programele de coeziune pentru a evita pierderea investițiilor europene. Măsurile implementate de ANAF și digitalizarea continuă Același ministru susține că bugetul României pentru anul 2026 va fi primul buget digitalizat cu toate ministerele și autoritățile interconectate într-o platformă de planficiare și monitorizare transparentă. Mișcarea, spune Nazare, este un pas important pentru responsabilitatea și utilizarea responsabilă a „fiecărui leu public”.  „Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvență nu doar să punem ordine în finanțele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică și modernizare”, mai spune ministrul pe rețeaua de socializare.”

Jumbo cumpără malluri pe bandă rulantă. Care este noua achiziție

Jumbo, cunoscutul magazin în care se găsesc de toate, continuă strategia de a cumpăra malluri în loc să închirieze spații. Lanțul grec de retail încheie anul cu achiziția unui nou centru comercial din orașul Patras din Grecia. Deși avea un magazin în centrul comercial, Jumbo a ales să cumpere în întregime spațiul pentru a deveni unicul proprietar.  În loc să închirieze spații, Jumbo a decis să cumpere firma HERALD HELLAS care deținea centrul comercial Veso Mare din Patras, Grecia. Decizia vine pe fondul noii strategii a retailerului grec de a deschide magazine de tip hipermarket. Strategia lanțului grec de retail e acea de a deschide magazine Jumbo de tip hipermarket. Astfel, pentru a avea integral acțiunile firmei care deținea centrul comercial Veso Mare, Jumbo a scos din buzunar aproximativ 10 mlioane de euro. „Retailerul grec Jumbo a finalizat recent achiziția a 100% din acțiunile filialei „HERALD HELLAS S.A. CU ADMINISTRATOR UNIC PENTRU DEZVOLTARE IMOBILIARĂ ȘI SERVICII 2” (HERALD 2), proprietara centrului comercial VESO MARE din Patras, Grecia. Tranzacția s-a ridicat la 10.825.621 EUR și a fost plătită în numerar din fondurile disponibile ale companiei.”, se arată în comunicatul oficial al companiei. Ce planuri de viitor are Jumbo Achiziția complexului din Patras face parte din procesul de expansiune al Jumbo în sectorul imobiliar din Grecia. În 2023, retailerul a adpotat aceeași strategie și în România atunci când a achiziționat centrul comercial Liberty Center din cartierul Rahova. Suma pentru care s-a făcut tranzacția a fost de aproximativ 20 de milioane de euro iar centrul a fost transofrmat în „Jumbo Mall”, deschis anul trecut în noiembrie. Compania continuă să investească constant în dezvoltarea magazinului, inclusiv cel online. Astfel, planul Jumbo e să deschidă un magazin nou la fiecare 3 ani în Grecia. În Cipru vor fi deschise două noi hipermarketuri, iar în România ritmul de deschidere a câte unui hipermarket pe an va fi menținut. Vânzările Jumbo în România, inclusiv din online, au înregistrat o creștere de 6% față de anul trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dedeman a achiziționat terenul fostului hipermarket PIC din Pitești, deținut anterior de La Cocoș Amazon elimină 30.000 de locuri de muncă începând de marți pentru a reduce cheltuielile și a compensa angajările excesive în timpul pandemiei

Amazon elimină 30.000 de locuri de muncă începând de marți pentru a reduce cheltuielile și a compensa angajările excesive în timpul pandemiei

Amazon se pregătește să elimine 30.000 de locuri de muncă începând de marți. Motivul?  Corporația înființată de Jeff Bezos încearcă să reducă cheltuielile și să compenseze angajările excesive făcute pe durata pandemiei de coronavirus din anii 2020-2021, susțin trei surse apropiate companiei pentru Reuters. Compania de vânzări și livrări online are în prezent 1,55 milioane de angajați, dar numai 10% sunt angajați care fac muncă de birou. Acum, Amazon anunță cele mai mari concedieri și tăieri de posturi de la finalul anului 2022, atunci când a eliminat 27.000 de poziții. Amazon reduce „birocrația excesivă” și se pregătește să clădească o infrastructură cu AI În ultimii ani, Amazon a redus posturi în cadrul mai multor divizii – domeniul dispozitivelor, cel al comunicațiilor și podcasting. Marți, 7 noiembrie 2025, vor fi eliminate posturi de muncă din mai multe divizii, inclusiv din departamentul de resurse umane. sursa foto: Hepta Directorul executiv Andy Jassy și-a exprimat inițiativa de a reduce ceea ce el a descris drept „o birocrație excesivă”, reducând numărul mare de manageri. În plus, a instalat o linie de plângeri anonime pentru a identifica „ineficiențele”. Directorul a specificat și că reducerea locurilor de muncă ar putea fi cauzată de noile instrumente cu Inteligență Artificială, vizând posturile cu sarcini repetitive și de rutină. Sky Canaves, un analist eMarketer, a declarat că reducerile masive de posturi indică faptul că Amazon a realizată ca Inteligența Artificială are mai multă productivitate și că este sub presiune în clădirea unei infrastructuri cu AI pe termen scurt, scrie Reuters. Sursa Foto: Amazon/ Hepta Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei Platforma PRIME, pe care mulți români și-au făcut conturi, acuzată că își păcălește clienții. Mega-procesul a început luni, 22 septembrie Grupul Amazon, acționat în judecată de autoritățile din SUA pentru exercitare de monopol, cu efectul majorării prețurilor Amazon CONCEDIAZĂ sute de angajați din România, începând cu prima zi a anului 2025. Ce alte companii încep disponibilizările

Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României

Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.

Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan

Comisarul European pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a vorbit cu premierul Ilie Bolojan despre deficitul bugetar complet scăpat de sub control. În 2024, deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană, de 9,3% din PIB. Comisarul European susține că e nevoie de măsuri curajoase pentru ca situația să fie corectată, iar premierul a anunțat că pregătește un nou pachet de măsuri fiscale în noiembrie.  Într-o serie de declarații la Palatul Victoria, Comisarul European al Economiei a pus sarea direct pe rană. Dombrovskis a reamntit despre deficitul bugetar uriaș al României și a îndemnat la luarea unor măsuri curajoase care să corecteze această situaţie şi care să reducă vulnerabilităţile României. „Anul trecut, deficitul României a ajuns la 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație” Guvernul Bolojan pregătește noi măsuri de austeritate De asemnea, Dombrovskis a reamintit că Comisa Europeană va stabili până la sfârșitul lunii viitoare dacă România poate îndeplini cerințele priivind deficitul excesiv. Dacă evaluarea Comisiei Europene este una pozitivă, atunci România va evita suspendarea fondurilor europene. De cealaltă parte, premierul Bolojan a anunțat că pregătește un nou pachet de măsuri fiscale care va intra în vigoare în noiembrie. Guvernul și-a propus o țintă de deficit care se apropie de 6%, iar „noile măsuri și pregătirea bugetului vor fi determinante”. Cei doi oficiali au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. Comisarul European spune că România trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide. Totuși, Dombrovskis a asigurat că dincolo de PNRR, România va putea să conteze pe sprijinul Uniunii Europene prin fondurile de coeziune, prin instrumentul SAFE dedicat apărării și prin bugetul european pe termen lung. Ca răspuns, Premierul Bolojan a reafirmat intersul ridicat al României de a accesa fondurile dedicate redresării și a spus că investițiile în infrastructură, în construcția de spitale și reabilitări de școli vor continua și sunt prioritare. „Am subliniat interesul sporit al României de a accesa în mod eficient fondurile adresate redresării. Avem la dispoziție până în august anul viitor, de cheltuit, aproximativ 10 miliarde de euro, care vor constitui baza investițiilor României în cursul anului viitor”, a spus Ilie Bolojan.