România pierde prima luptă în procesul Euroins. Tribunalul de la Washington respinge cererea de închidere a dosarului de 500 de milioane de euro
România riscă să plătească despăgubiri uriașe după falimentul Euroins. Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington a respins cererea Guvernului român de a opri procesul de arbitraj inițiat de Eurohold Bulgaria și Euroins Insurance Group, în urma retragerii de funcționare a Euroins România de către ASF. Profimedia ICSID continuă arbitrajul de 500 de milioane de euro În mai 2024, Eurohold și EIG au depus la ICSID o cerere de arbitraj în valoare de peste 500 de milioane de euro împotriva statului român. Companiile acuză Guvernul de încălcarea Acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre România și Bulgaria, semnat în 1994. Euroins Insurance Group, parte a Eurohold Bulgaria, susține că a investit aproximativ 300 de milioane de euro pe piața românească, înainte ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să revoce licența companiei și să ceară intrarea în insolvență. Guvernul a cerut tribunalului de la Washington încetarea procedurii, susținând că plângerea bulgarilor „nu are temei juridic”. ICSID a respins însă această solicitare, iar procesul merge mai departe. Eurohold pregătește o a doua acțiune împotriva României Nemulțumite de modul în care statul român a gestionat cazul Euroins, Eurohold și EIG vor depune o a doua cerere de arbitraj la ICSID. Noua acțiunea se va baza pe încălcarea legislației române privind investițiile. Companiile afirmă că autoritățile din România au luat decizii ilegale care au distrus activitatea Euroins și au afectat întreaga piață de asigurări, lăsând milioane de șoferi în incertitudine. Profimedia Ce urmează pentru România După respingerea cererii Guvenrului, procesul de la ICSID intră într-o nouă etapă, în care ambele părți vor prezenta probe și argumente. Dacă România va pierde, despăgubirile ar putea depăși 500 de milioane de euro, echivalentul a aproape un sfert din bugetul anual al Ministerului Sănătății. Cazul Euroins este considerat unul dintre cele mai costisitoare litigii internaționale din istoria recentă a României, fiind comparat de unii experți cu procesul pierdut în cazul „Rompetrol” sau „Micula”. Euroins România a fost al treilea cel mai mare asigurator RCA din țară înainte ca ASF să-i revoce licența, în martie 2023, acuzând probleme de capitalizare. Decizia a fost urmată de falimentul companiei, care a afectat peste 2,5 milioane de șoferi. Surse foto: Profimedia / Facebook AUTORUL RECOMANDĂ: Sorin Grindeanu a făcut anunțul. Când va fi ales CANDIDATUL PSD pentru Primăria Capitalei Purtătoarea de cuvânt a Guvernului avertizează că proprietarii blocului din Rahova ar putea să își PIARDĂ apartamentele dacă imobilul va fi demolat Sorin Grindeanu avertizează că România riscă să PIARDĂ peste 200 de milioane de euro dacă legea pensiilor speciale nu va fi adoptată
BNS avertizează că înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia și ar încălca legea europeană
Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca legislația europeană și ar accentua sărăcirea populației. „Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS. Sindicaliștii reamintesc că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%. „Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația. Formula de calcul a salariului minim, construită pe „principii economice sănătoase” Potrivit BNS, formula de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „una construită pe principii economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Aplicarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei. „Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținul de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim”, acuză sindicatul. BNS mai arată că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată creată în economie a mers către salariați, față de media europeană de 53%, diferență care „rămâne la dispoziția angajatorilor”. „Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii. Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației”. Acuzațiile BNS la adresa Guvernului BNS acuză Guvernul că a adoptat politici inflaționiste deliberate, care au împins economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale contracționiste aplicate din vara anului 2025. „Mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, subliniind că efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”. Organizația arată că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia. Tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală”, transmite BNS. Sindicaliștii susțin că, în 2025, clasa politică „a pierdut pentru prima dată controlul asupra unui instrument de care profita electoral” și că acum încearcă să-l recâștige, „în dispreț față de lege”. „BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate – care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, conchide BNS.
Robert Fico anunță că Slovacia nu va participa la niciun program al UE pentru finanțarea ajutorului militar pentru Kiev
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că țara nu va participa la niciun program al UE care vizează finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina, relatează Reuters. „Refuz să permit Slovaciei să participe la orice schemă financiară menită să ajute Ucraina să gestioneze războiul și cheltuielile militare”, a spus Fico duminică, în cadrul unei conferințe de presă televizată. Premierul slovac a lansat și critici privind sancțiunile UE împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, afirmând că acestea afectează mai mult Europa. Anunțul lui Fico vine în contextul în care odată cu venirea sa la putere în 2023, Slovacia a oprit ajutorul militar de stat pentru Ucraina. Premierul slovac are o opinie diferită față de celelalte țări membre UE în privința războiului, afirmând că soluția nu se află pe câmpul de luptă. În această săptămână, liderii UE au convenit să răspundă „nevoilor financiare urgente” ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Totuși, aceștia au amânat aprobarea unui plan de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Kiev.
Bolojan dă asigurări: TVA nu va crește în 2026, dar trebuie menținute echilibrele bugetare
„Taxa pe valoare adăugată nu va crește și nici alte taxe, subliniez asta, și eu sunt un om corect față de români. Dar, pentru asta trebuie să ne menținem echilibrele bugetare. Asta înseamnă că e nevoie să facem în continuare reduceri de cheltuieli”, a spus Ilie Bolojan, duminică seara, la Digi24. El a explicat că gestionarea deficitului necesită un echilibru între venituri și cheltuieli: „Având un deficit de 30 de miliarde în fiecare an, nu pot să rezolv doar din creșteri de venituri sau doar din scădere de cheltuieli. Trebuie lucrat combinat. Dacă am stabilit creșterile de venituri, trebuie să scădem cheltuielile și să ne eșalonăm investițiile, pentru că am supracontractat investițiile.” Premierul a dat ca exemplu situația din Transporturi: „Am avut 5,5 miliarde de euro bani europeni și am semnat contracte pe PNRR de 19,5 miliarde. Adică înmulțit aproape cu 4. Dacă nu facem aceste lucruri, dacă nu scazi cheltuielile și deficitul nu se menține într-o limită normală, dacă nu vrei să intri într-o zonă de incapacitate de plată, valabilă oriunde și pentru orice țară, atunci trebuie să-ți crești veniturile. Aici nu e loc de întors”. „De aceea eu am insistat în permanență că reforma administrației publice locale, făcută în același timp cu reforma administrației centrale, că ne place sau nu, reducerea de personal atât în administrația locală, cât și în cea centrală, este o necesitate. Altfel, aceste dobânzi, aceste datorii, aceste cheltuieli fixe vin peste noi și, indiferent cine va fi în guvernare, o să ajungă din nou într-o situație incomodă. Și ar fi păcat pentru ceea ce am făcut până acum să nu ducem lucrurile până la capăt”, a conchis premierul.
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
Cine este îngerul militar al lui Donald Trump, un miliardar misterios care a donat bani pentru a plăti salariile armatei SUA în timp de shutdown
De la 1 octombrie 2025, Statele Unite sunt în „shutdown” la nivel federal (sau blocajul guvernamental), ca urmare a eșecului Congresului de a aproba bugetul pentru anul fiscal 2026. Închiderea activității a rezultat din dezacorduri partizane cu privire la nivelurile cheltuielilor federale, anularea ajutorului extern și subvențiile pentru asigurările de sănătate. Senatorii democrați au respins măsuri de finanțare pe termen scurt care a fi menținut agențiile federale deschise până la 21 noiembrie. Donald Trump spune că democrații sunt vinovați pentru situație și a amenințat cu concedieri în masă. America, încă în „shutdown” Între timp, aproape toate instituțiile federale sunt închise. 750.000 de funcționari federali considerați non-esențiali vor fi trimiși acasă, în timp ce plata salariilor va fi amânată. Vor lucra doar forțele de ordine, forțele Gărzii Naționale dislocate în marile orașe, precum și serviciile de informații. Însă, un miliardar misterios a donat o sumă de 130 de milioane de dolari lui Trump. Timothy Mellon Cine este miliardarul misterios care a donat pentru armata SUA Timothy Mellon – moștenitorul uneia dintre cele mai vechi dinastii bancare din America și autoproclamat „non-miliardar”. Banii lui Mellon, destinați plății trupelor americane în timpul actualei închideri a guvernului, acoperă aproximativ 100 de dolari pentru fiecare membru al armatei, mărunțiș în calculele Pentagonului. Plata trupelor la fiecare două săptămâni costă 6,4 miliarde de dolari. Donația ar putea încălca legea federală, în special legea Antideficiency Act, care interzice guvernului să cheltuiască fonduri neaprobate, asta în timp ce Trump l-a numit pe Mellon „un mare gentleman, un mare patriot”. Alții consideră că este un precedent periculos în care donatorii privați finanțează apărarea publică, scriu CNBC și The New York Times. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Shutdown în SUA. Ce înseamnă paralizia totală a guvernului american. Ce instituții vor mai funcționa și care nu. Ce a declanșat criza JD Vance trage un semnal de alarmă că un shutdown federal este iminent și dă vina pe liderii democrați: „Pun pistolul la tâmpla americanilor”
Lege nouă pentru creditele de consum. Dispare executare silită a contractelor cesionate, restricții pentru creditori și recuperatori
Proiect întârziat de la Guvern, legislația creditelor de consum va fi actualizată. Inițiativa transpune, în mod extins, Directiva Uniunii Europene 2023/2225 referitoare la creditele de consum, care înlocuiește fosta Directivă 2008/48, deja implementată în România prin OUG 50/2010. Termenul-limită de transpunere la nivel național este 20 noiembrie 2025, dar, pentru că proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, este foarte probabil ca acest termen să fie depășit. Noua reglementare va fi aplicată exclusiv creditelor de consum de până la 100.000 de euro, iar împrumuturile ipotecare rămân reglementate de cadrul deja existent. Proiectul acoperă și ofertele de tipul „cumpără acum, plătește mai târziu” promovate în online de retaileri, însă păstrează din excepții: liniile de credit fără dobândă, acordate pe perioade scurte de până la 50 de zile, continuă să fie excluse. În ansamblu, accentul pică pe informarea corectă a consumatorilor și pe prevenirea supraîndatoririi. Schimbări la publicitatea creditelor și informarea precontractuală FOTO – Caracter ilustrativ Un element vizibil pentru public va fi avertismentul standard care trebuie introdus în reclame: „Atenție! Banii împrumutați costă bani”. Scopul este ca beneficiarii să înțeleagă care este costul real al finanțării, nu doar dobânda nominală. Creditorii nu vor mai putea promova mesaje care sugerează direct ori voalat că împrumutul „îmbunătățește” situația financiară că datoriile existente „contează puțin” în analiză sau că un credit ar fi un substitut pentru economisire ori un mod de a ridica nivelul de trai. De asemenea, nu vor mai fi permise reclame care condiționează o ofertă promoțională de contractarea unui credit sau care promit perioade de grație mai mari de trei luni. Pentru a preveni supraîndatorarea, proiectul insistă pe o evaluare riguroasă a capacității de rambursare, bazată pe informații din baze de date dedicate și pe documente relevante. Se reconfirmă și se întărește, de asemenea, dreptul la rambursare anticipată: poate fi exercitat în orice moment, fără prag minim, iar debitorul poate alege între reducerea ratei lunare, scurtarea duratei contractului sau o combinație a celor două. Schimbarea cu impact major în practică privește creanțele cesionate către firmele de recuperare. Proiectul stabilește că aceste contracte cedate nu mai reprezintă titluri executorii. Recomandările autorului:
Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
Bursele europene au revenit pe creștere
Indicele Stoxx 600, care reunește cele mai mari firme listate din Europa, a crescut ușor, cu 0,1%, în timp ce bursele din principalele capitale europene s-au menținut în teritoriu pozitiv. În Marea Britanie, indicele FTSE 100, incluzând cele mai mari 100 de companii listate la Bursa din Londra, a atins din nou un nivel record. În Statele Unite, rata anuală a inflației (creșterea medie a prețurilor față de anul trecut) a ajuns la 3% în septembrie, sub estimările analiștilor. Datele citate de CNBC au fost publicate vineri de Biroul pentru Statistică al Muncii și au adus optimism pe piețele financiare, semnalând o posibilă temperare a scumpirilor. Giganții europeni, profituri peste așteptări Imediat după anunțarea cifrelor, au crescut contractele futures pentru acțiunile americane – instrumentele prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a pieței. Raportul fusese foarte așteptat, întrucât puține date economice au mai fost publicate în timpul închiderii parțiale a guvernului. În Europa, investitorii au analizat și rezultatele trimestriale ale unor giganți industriali precum Saab, ENI, Sanofi, Volvo Group și Porsche. Profitând de investițiile mari în domeniul militar din Europa, compania suedeză de apărare Saab a raportat o creștere a vânzărilor și și-a îmbunătățit prognoza pentru 2025. Acțiunile Saab au urcat cu aproape 7%. Banca britanică NatWest a raportat un profit înainte de impozitare de 2,18 miliarde de lire sterline pentru trimestrul al treilea, depășind clar așteptările analiștilor. Veniturile sale din dobânzi au fost de 3,3 miliarde de lire, iar acțiunile băncii au crescut cu peste 3%. Politica dictează și ritmul piețelor Pe plan geopolitic, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, o evoluție urmărită cu atenție de investitori, deoarece astfel de măsuri pot influența prețurile energiei și stabilitatea piețelor, mai ales că este un semn rar de coordonare, într-un an marcat de tensiuni transatlantice. În Asia, piețele au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă, iar indicele Kospi, barometrul pieței bursiere din Coreea de Sud, a atins un nivel record, susținut de optimismul că liderii SUA și Chinei – Donald Trump și Xi Jinping – urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru discuții economice.