Etichetă: Economic

Un laureat Nobel explică de ce Europa pierde cursa tehnologică cu China și SUA: Nu am mai făcut inovații în high-tech. Suntem înțepeniți la mid-tech

Europenii nu ar trebui să le permită Statelor Unite și Chinei să devină lideri în materie de tehnologie, a spus laureatul Nobel pentru Economie din acest an, Philippe Aghion.  Economistul francez a avertizat că Europa ar putea pierde cursa tehnologică cu cele două puteri, potrivit France24. „Cred că țările europene ar trebui să realizeze că nu ar trebui să le mai permitem Statelor Unite și Chinei să devină lideri tehnologici și să pierdem în fața lor”, le-a declarat Aghion reporterilor printr-un apel telefonic pe durata unei conferințe de presă la Stockholm. Decalajul  SUA-UE a crescut El a spus că decalajul financiar s-a lărgit tot mai mult între SUA și zona euro din anii 1980. După o perioadă când Europa a fost depășită de SUA în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, între cel de-al Doilea Război Mondial și mijlocul anilor 1980, decalajul a devenit și mai mare. „Motivul  este că am eșuat să mai inovăm în domeniul high-tech. Am rămas înțepeniți pe mid-tech. Nu avem politici corespunzătoare și instituții pentru a inova în domeniul high-tech”, a spus el. „Nu avem un ecosistem financiar corespunzător pentru inovare”, a mai spus Aghion, în vârstă de 69 de ani. Economistul Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel pentru Economie Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Economie Joel Mokyr, Philippe Aghion şi Peter Howitt sunt cei trei cercetători câștigători ai Premiului Nobel pentru Economie. Cei trei au câştigat prestigiosul premiu pe 2025 pentru lucrările lor privind modul în care inovaţia şi forţele „distrugerii creative” pot stimula creşterea economică. Anunțul a fost făcut luni de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Lucrările câştigătorilor premiului explică modul în care tehnologia dă naştere la noi produse şi metode de producţie care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la un nivel de trai, sănătate şi calitate a vieţii mai bun pentru oamenii din întreaga lume, a declarat Academia, potrivit Reuters. „În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creştere economică susţinută. Acest lucru a scos un număr mare de oameni din sărăcie şi a pus bazele prosperităţii noastre”, a declarat, într-un comunicat, organismul care acordă premiul. Laureaţii au arătat, de asemenea, că un astfel de progres nu poate fi considerat ca fiind de la sine înţeles. „Stagnarea economică, şi nu creşterea, a fost norma în cea mai mare parte a istoriei omenirii. Lucrările lor arată că trebuie să fim conştienţi de ameninţările la adresa creşterii continue şi să le contracarăm”, a declarat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ultimul premiu NOBEL acordat în acest an, decernat. Nobelul pentru Economie și teza revoluționară a trei cercetători. Premiu: 1,2 milioane de dolari

SUA îl sancționează pe președintele Columbiei, considerat vinovat de explozia producției de droguri. Liderii columbieni: Plecați acasă, gringos! Nu stăm în genunchi!

Scott Bessent, secretarul Trezoreriei din SUA, a anunțat că SUA au impus sancțiuni președintelui Columbiei, Gustavo Petro, și a familiei sale. Administrația Trump îl acuză pe președintele columbian că de când a ajuns la putere, producția de cocaină a explodat la nivel record. Secretarul mai acuză că președintele columbian a permis cartelurilor de droguri să prospere și că nu a făcut nimic pentru a le opri.  Au fost vizați și miniștri din guvernul Columbiei. „De când președintele Gustavo Petro a ajuns la putere, producția de cocaină din Columbia a explodat la niveluri record, inundând Statele Unite și otrăvind americanii cu droguri. Președintele Petro a permis cartelurilor de droguri să prospere și a refuzat să oprească această activitate. Astăzi, președintele Trump ia măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și pentru a clarifica faptul că nu vom tolera traficul de droguri în țara noastră.” Reacții din Columbia Unul dintre demnitarii columbieni sancționați a reacționat și a criticat SUA: „Gringos, duceți-vă acasă” Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a emis vineri un răspuns la știrea că el și familia sa au fost incluși pe lista de sancțiuni a SUA: „Niciun pas înapoi și niciodată în genunchi”, a spus președintele, care se apără că a combătut traficul de droguri în țara sa. „Soția mea, copiii mei și cu mine am fost plasați pe lista OFAC. Avocatul meu va fi Dany Kovalik din Statele Unite.Combaterea eficientă a traficului de droguri timp de decenii îmi aduce susținere din partea societății pe care am ajutat-o ​​atât de mult să oprească consumul de cocaină. Un paradox destul de mare, dar fără niciun pas înapoi și niciodată în genunchi,”, a mai spus președintele columbian. În februarie 2025, președintele columbian a sugerat că ar susține legalizarea consumului de cocaină, declarând că „nu este mai periculoasă decât whisky-ul”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Președintele Columbiei susține legalizarea cocainei, un DROG periculos care provoacă mii de decese anual: „Nu este mai periculoasă decât whisky-ul” Donald Trump îl ACUZĂ pe președintele Columbiei: „Ești un lider al drogurilor ilegale care încurajează producția masivă în Columbia”

Nicușor Dan, despre creșterea TVA: Cred în continuare că nu era nevoie

Vineri, în cadrul vizitei la Iași, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști ce a intervenit în privința TVA, în contextul în care în timpul campaniei electorale, el a promis că nu vor fi majorări la acest capitol. „Eu am imaginat o direcție de reducere a deficitului în care cred în continuare că nu era nevoie de majorarea TVA-ului. A venit un guvern, a fost votat de Parlament, care a spus că varianta propusă de mine nu duce la reducerea deficitului și a venit cu o altă variantă de reducere”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan. În cadrul declarațiilor de presă, șeful statului a anunțat că la Iași au avut loc discuții privind implicarea mediului privat în elaborarea bugetului național. „Am discutat despre cum poate mediul privat să intre în discuția pe bugetul național, să ne uităm care sunt domeniile economice pe care statul român le subvenționează și cum putem să facem ca aceste tipuri de ajutoare de stat să producă cât mai multă valoare adăugată”, a conchis președintele Dan.

Statul simplifică decontarea fondurilor europene. Banii vin mai repede

Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020. Plăți pe baza rezultatelor În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii. „Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat. „Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate”  aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ. Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări. Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen. Avansurile nejustificate vor fi impozitate Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale. Aceleași reguli și pentru proiectele sociale Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli. Modificările, în regim de urgență Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen. Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.

Adrian Câciu: Declarațiile despre incapacitatea de plată au urcat dobânda la 7,75%. Mesajele PSD au redus-o

Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare. Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%. „Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD. El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”. Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD. „Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.

Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN

În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani.  Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro).  Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază

După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump

Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India  a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse,  Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina,  Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Succes. Guvernul a convins Comisia Europeană

„Succes” mare pentru România! Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR, privind reducerea gap-ului de TVA. Nazare se laudă că a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu reprezentanții Comisiei.  În urma negocierilor purtate de ministrul Finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Astfel, noul jalon va înlocui obiectivul precedent și se va concentra pe măsuri structurale și legislative care să întărească capacitatea instituțională a ANAF de a acționa și să îmbunătățească legislația fiscală. „Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.”  Ce promisiuni i-am făcut Comisiei Europene Negocierile pe care Ministerul Finanțelor le-a purtat cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist”, a transmis ministrul Finanțelor. Noul jalon este unul important deoarece reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF care are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Așadar, înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale îi dă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Prin acest acord, România trebuie să își reconfirme angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rău cu rău, dar mai rău fără rău. România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie

Guvernul majorează cu 6 lei plafonul pentru rețete compensate

Guvernul Bolojan a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate cu 6 lei. Înainte, limita lunară de care beneficiau cei care luau medicamente prin intermediul rețetei compensate era de 330 de lei. De astăzi, aceștia vor putea cumpăra medicamente compensate în valoare de 336 de lei pe lună.  Guvernul a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate de la 330 de lei la 336 de lei. Guvernul a venit cu explicația și spune că decizia de a majora plafonul cu 6 lei pentru rețetele compensate va contribui la menținerea accesului la medicamente compensate, fără costuri suplimentare, în condiții similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz de la 9% la 11%. Specialiștii din sănătate spun că majorarea nu reprezintă un sprijin acordat pacienților, ci e mai degrabă o ajustare tehnică, menită să păstreze echilibrul financiar al sistemului de compensare.  „Astfel, limita lunară de 330 de lei se majorează la 336 lei, decizie ce contribuie la menţinerea accesului la medicamente compensate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, în condiţii similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz uman de la 9% la 11%”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului. Cine beneficiază de noua „majorare” Majorarea plafonului pentru rețetele compensate se adresează pensionarilor care au venituri de până la 2.020 de lei pe lună și persoanelor care suferă de boli cronice. Astfel, aceste categorii de persoane vor beneficia de medicamente compensate pentru prescripțiile a căror valoare la nivelul prețului de referință este de până la 336 de lei lunar, comparativ cu 330 de lei, cât este în prezent.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicuşor Dan, după promulgarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii: Pacienţii cu boli grave vor beneficia de servicii decontate integral Singurii pensionari care beneficiază de mai mulți bani la pensie, la finalul lui 2025. Anunțul făcut de CNPP

Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.