Etichetă: Economic

Cât plătesc rușii factura la gaze, de fapt. Această tânără a făcut calculul complet

Cât plătesc rușii pentru utilități? O tânără a făcut calculul complet și a dezvăluit pe platforma TikTok cât plătește lunar la gaz. Ea provine dintr-o familie unde se gătește constant. „Astăzi, ne uităm la factura de la gaz. Gazul este folosit doar pentru aragaz, iar aragazul este constant aprins pentru că mama mea gătește constant. De asemenea, am o soră adolescentă și un frate adolescent. Și tata mănâncă foarte mult. Deci, mama gătește constant câte ceva. Deci, iată – 207 ruble pe lună. Asta înseamnă 1,5 dolari. Iar mama spune că factura a fost foarte mare luna trecută, că a plătit un 1 dolar și 2 cenți. În următoarele videoclipuri o să vorbesc despre electricitate și apa caldă”, a spus tânăra. De ce plătește România cele mai mari prețuri la energie Capacitatea totală de stocare a țării noastre este de 3,2 miliarde de metri cubi. Pe timpul iernii, România se bazează pe aceste rezerve, dar și pe producția internă curentă, precum și pe importuri.Pentru comparație, cel mai slab stau statele scandinave, Danemarca și Suedia, unde gradul de umplere este de aproximativ 50% și nu vor putea atinge ținta impusă de Bruxelles. În afara UE, Ucraina, care dispune de cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute doar 24%. Sursa foto: Profimedia Deși România intră în iarnă cu o poziție de siguranță în privința gazelor, consumatorii continuă să resimtă povara facturilor mari la energie. Datele oficiale pentru 2025 arată că prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici este de aproximativ 1,8 lei/kWh, în timp ce gazele naturale se situează în jur de 0,31 lei/kWh. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a atras ieri atenția că România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa, de până la 2.500 lei pe megawatt-oră la importuri, în timp ce îl vinde în Ungaria cu doar câțiva bani. Situația arată paradoxul actual: țara are rezerve de gaze suficiente, dar lipsa unor capacități moderne de producție și stocare de electricitate face ca prețurile finale să rămână ridicate. Sursa Video:  @svetafromrussia0 – TikTok Autorul recomandă:Prețul facturilor la UTILITĂȚI în marile orașe ale lumii. Unde se plătesc cele mai mari tarife din România

Germania se confruntă cu un deficit bugetar de peste 140 de miliarde de euro până în 2029

Germania trebuie să acopere un deficit bugetar de aproximativ 140 de miliarde de euro, deși statul se așteaptă la o creștere de venituri peste previziunile anterioare. Ministrul de Finanțe a făcut apel la reducerea cheltuielilor, anunță Reuters. Potrivit Ministerului german de Finanțe, noua prognoză privind veniturile din taxe este mai optimistă, estimând încasări suplimentare de 33.6 miliarde de euro în perioada 2025–2029, ducând suma totală la venituri de 5.17 trilioane de euro. Noua previziune de încasări va reduce deficitul pe 2027 cu până la 8 miliarde de euro. Totuși, Germania se confruntă în continuare cu deficite semnificative, de aproximativ 60 de miliarde de euro în 2028 și peste 60 de miliarde în 2029. Având în vedere deficitele prognozate începând cu 2027, vom continua o politică fiscală strictă de consolidare. Toate ministerele vor trebui să facă reduceri”, a afirmat ministrul Lars Klingbeil. Guvernul Merz a aprobat în martie un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, menit să stimuleze economia afectată de pandemia de Covid-19 și de Războiul din Ucraina.

Țările UE aprobă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia și-a retras obiecțiile

Anunțul a fost făcut de președinția daneză a UE. „Suntem foarte încântați să anunțăm că tocmai am fost informați de către statul membru rămas că acesta poate acum să-și ridice rezerva cu privire la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, se menționează în comunicat, potrivit Reuters. Slovacia era ultima țară care se opunea pachetului de sancțiuni, după ce țările UE au convenit asupra textului final săptămâna trecută. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a dorit asigurări din partea Comisiei Europene cu privire la prețurile ridicate ale energiei și alinierea obiectivelor climatice la nevoile producătorilor de automobile și ale industriei grele. „În consecință, a fost lansată o procedură scrisă pentru aprobarea Consiliului. Dacă nu se primesc obiecții, pachetul va fi adoptat mâine până la ora 8 dimineața”, se mai arată în comunicat. Interdicția privind gazul natural lichefiat va intra în vigoare în două etape: contractele pe termen scurt vor înceta după șase luni, în timp ce contractele pe termen lung vor înceta de la 1 ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât foaia de parcurs a Comisiei pentru a pune capăt dependenței blocului de combustibilii fosili ruși. Cel de-al 19-lea pachet restricționează și circulația diplomaților ruși în cadrul UE. Aceștia vor trebui să notifice guvernele celorlalte state membre ale UE cu privire la deplasările lor înainte de a trece frontiera țării gazdă, notează POLITICO. Anunțul privind aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni vine după ce timp de câteva săptămâni, Austria, Slovacia și Ungaria au blocat acordul. Potrivit Bloomberg, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni are scopul de a priva Moscova de veniturile din energie, dar și de a crește presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor de pace.

În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025

Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE.  Românii din Timiș, Prahova,  Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400,  bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS  este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa  Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume

România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?

Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România

SUA și Qatar amenință UE cu represalii comerciale și energetice din cauza noilor reguli climatice

Washingtonul și Doha au declarat că Directiva UE privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate (CSDDD) reprezintă o „amenințare existențială” la adresa creșterii, competitivității și rezilienței economiei europene și că va pune în pericol securitatea energetică a acesteia. Cele două țări au afirmat că regulile, care urmează să fie dezbătute de legislatorii europeni, ar afecta exporturile lor de gaz natural lichefiat (GNL), o sursă vitală pentru blocul comunitar după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022. „Aceasta survine într-un moment critic, în care țările și companiile noastre se străduiesc nu doar să mențină, ci să crească semnificativ furnizarea fiabilă de GNL către UE”, se arată într-o scrisoare comună adresată liderilor europeni, semnată de miniștrii energiei din SUA și Qatar, obținută de Financial Times. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile europene ar putea afecta acordul comercial încheiat în iulie între Ursula von der Leyen și Donald Trump, care obligă statele membre UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2028. „Dincolo de riscurile directe asupra securității energetice, CSDDD amenință să perturbe comerțul și investițiile în aproape toate economiile partenere ale UE. Implementarea sa ar putea periclita investițiile existente și viitoare, locurile de muncă și conformitatea cu acordurile comerciale recente”. SUA și Qatar cer revizuirea urgentă a directivei Această intervenție marchează o ruptură semnificativă între două dintre cele mai mari economii producătoare de combustibili fosili și Uniunea Europeană, care încearcă să accelereze tranziția către energie verde. UE își asigură aproximativ 16% din gaz din SUA și 4% din Qatar. Luni, miniștrii energiei din Europa au convenit să elimine restul de 19% din gazul cumpărat din Rusia până la sfârșitul anului 2027, ceea ce va obliga blocul să caute surse alternative. Directiva UE urmează să fie aplicată treptat din 2027 și va permite statelor membre să amendeze companiile ale căror lanțuri de aprovizionare dăunează mediului sau drepturilor omului cu până la 5% din cifra de afaceri globală. Statele membre UE și Parlamentul European urmează să înceapă negocierile asupra modificărilor directivei mai târziu în această săptămână. În forma sa actuală, legea s-ar aplica companiilor non-UE cu o cifră de afaceri netă de peste 450 milioane de euro în interiorul blocului. Scrisoarea comună semnată de Chris Wright și Saad al-Kaabi afirmă că UE și statele membre trebuie să acționeze rapid pentru a răspunde „îngrijorărilor legitime” legate de directivă.

Saga salariului minim continuă. Guvernarea nu poate lua o decizie

România trăiește o adevărată saga a salariului minim. În timp ce premierul Ilie Bolojan nu e convins dacă să majoreze sau nu veniturile în 2026, reprezentanții patronatelor spun clar că majorarea nu este binevenită. Deși directiva europeană spune că salariul minim trebuie să le permită lucrătorilor un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoarea din prezent. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească până la 4.350 lei. Trei sferturi din întreprinderile mici și mijlocii din România nu vor să crească salariile angajaților. IMM România propune ca salariul minim pe economie să fie înghețat în 2026, altfel vor fi concedieri în lanț. Patronatele, copleșite deja de taxele mari, avertizează că vor da afară oamenii dacă salariul minim va crește. Două sindicate au propus ca salariul minim să fie majorat până la până la 4.350 lei, iar alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei. Sindicaliștii spun că acest nivel nu este suficient pentru a acoperi creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani. Patronatele cer Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei și pentru anul următor. În caz contrar, angajatorii avertizează că majorarea salariului minim poate duce la disponibilizări de personal, creșterea muncii nefiscalizate și chiar la reducerea investițiilor. Florin Jianu, președintele IMM România a vorbit despre poziția României cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Salariul minim a crescut în mod constant.”  Salariul minim ar putea crește de la 1 ianuarie 2027 Tot Florin Jianu spune că IMM își menține poziția cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. Aproximativ 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui să fie înghețat în 2026, iar 30% spun că există o posibilitate ca salariul minim brut să crească. IMM-urile mai adaugă și că ar putea să crească salariul minim pe economie abia de la începutul lui 2027, atunci când vor depăși criza economică din acest moment. „Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment.” Antreprenorii au dificultăți și au oprit investițiile pentru că nu mai au încredere în mediul investițional din România.  Jianu spune că dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii „sunt cele pe care le vedem în economie”. „De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment.”  Președintele IMM a mai adăugat că, în urma unui sondaj realizat la nivel de IMM-uri, 85% dintre antreprenori consideră că principala soluție pentru a mări salariul minim este scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii. Cei mai mulți antreprenori spun că vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie, iar 24% spun că vor recurge la disponibilizări, dacă salariul minim nu este înghețat. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum fac față antreprenorii români avalanșei de taxe

Companiile din România trec printr-o perioadă plină de schimbări, atât din punct de vedere fiscal, cât și operațional. Antreprenorii sunt nevoiți să crească eficiența, să-și îmbunătățească experiențele cu clienții, să se digitalizeze și să integreze datele în timp real. Pentru antreprenorii companiilor mici și medii, noile schimbări vin însoțite de o realitate diferită la care trebuie să se adapteze că să existe în continuare pe piață.   Antreprenorii încearcă să-și crească afacerilie cu aceleași resurse pentru a putea face față creșterilor de taxe. Tot mai mulți oameni de business iau în seamnă datele financiare și vor contabili și experți care să îi ajute să înțeleagă cifrele mai ușor și corect. Nevoia de acuratețe pentru datele financiare vine din faptul că tot mai multe firme mici și mijlocii au avut parte de controale din partea autorităților. Antreprenorii vor diversificare, nu majorare de salarii Majoritatea antreprenorilor încearcă să-și diversifice activitatea ca să atragă clienți noi. În cel mai recent raport al Trused Advisor, 36% dintre antreprenori cred că investițiile în marketing sunt prioritare ca să-și poată crește produsele și serviciile.  Pentru cele mai multe dintre companii, creșterea salariilor angajaților rămâne în plan secund. Majoritatea firmelor aleg să investească în automatizare pentru a-și multiplica câștigurile. Deși presiunea creșterii taxelor îi afectează și pe angajați, nu doar pe companii, antreprenorii aleg să investească masiv în procesul de digitalizare și de optimizare a businessurilor, nu în salarii. O altă metodă prin care antreprenorii vor să facă față creșterii de taxe este meținerea resurselor financiare. Conform aceluiași raport, pentru 19% dintre antreprenori cash-flow-ul devine o prioritate, în timp ce pentru 13% dintre ei este mai importantă creșterea profitului net. Pe scurt, antreprenorii caută stabilitate financiară pentru companiile lor și un control mai bun asupra banilor. Astfel, companiile din România încearcă să se adapteze noilor schimbări legislative, a inflației și a rezultatelor din ce în ce mai slabe. RECOMANDĂREA AUTORULUI: Povestea tristă a unui român care a renunțat la viața din Austria pentru a-și deschide o AFACERE acasă: „M-au îngropat în taxe și controale” Care sunt cele mai VALOROASE branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul

Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro

Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro.  Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”

Măsuri pentru protejarea specialiștilor ITC afectați de concedieri, discutate la Guvern

În cadrul discuțiilor, oficialii au analizat industria ITC care se confruntă cu provocări majore, generate de relocări către piețele externe, în special India, transformările aduse de Inteligența Artificială și dificultățile din industria auto europeană. „Companiile din ITC trec printr-o perioadă mai dificilă din cauza mișcărilor din piața globală (relocări în special în India), a transformărilor generate de Inteligența artificială, dar și de provocările din industria auto europeană. Au avut loc concedieri colective care vor lăsa în afara pieței muncii în domeniul ITC specialiști reputabili. Am discutat despre cum pot fi protejați mai bine acești experți, despre cum pot avea acces la cursuri de reconversie profesională sau să devină noii antreprenori de succes ai Start Up-urilor din tehnologie”, a transmis Radu Oprea. Participanții au identificat măsuri de protecție pentru lucrători, inclusiv acces la cursuri de reconversie profesională și sprijin pentru dezvoltarea de start-up-uri în tehnologie. De asemenea, au fost discutate posibile măsuri legislative care să ofere un cadru mai sigur pentru specialiștii ITC. Părțile au convenit să colaboreze cu ANIS, organizația patronală a sectorului ITC, pentru implementarea acestor inițiative.