Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033
Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a 160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei
În timp ce turismul din România moare, bulgarii fac bani
România atrage tot mai mult interes din partea turiștilor, însă piața nu are suficientă coerență, iar strategia națională nu este pe deplin dezvoltată. În comparație, vecinii bulgari se bucură de o creștere a numărului de turiști. Conform datelor INS, numărul vizitatorilor străini, excluzându-i pe cei care tranzitează Bulgaria, a urcat cu 3,6% față de anul trecut. Turismul ar urma să genereze anul acesta 8,4% din PIB-ul Bulgariei, arată estimările celor de la Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor. Spre comparație, turismul din România este la jumătate din valoarea cifrelor generate de vecinii bulgari. Datele raportului pe Bulgaria au fost prezentate de adjunctul ministrului Turismului Irena Georgieva, care a subliniat că obiectivul principal al bugetului de stat ar trebui să îl reprezinte asigurarea creșterii turismului. Oficialul a explicat că turismul joacă un rol extrem de important în sprijinirea dezvoltării Bulgariei, atât din punct de vedere al forței de muncă, cât și din perspectiva echilibrului regional. România are potențial, dar nu se promovează suficient Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul turiștilor cazați în România a suferit o scădere de 0,8% față de anul trecut. În perioada ianuarie-iulie 2025 au fost cazați în țară aproximativ 7,603 milioane de turiști, dintre care 18,1% turiști străini. În schimb, numărul turiștilor care au înnoptat în structuri de cazare din Bulgaria a crescut cu 2,9%, iar numărul vizitatorilor străini a crescut cu 3,6% față de anul trecut. Rezultatele au depășit așteptările inițiale ale Ministerului Turismului din Bulgaria, care se aștepta la un avans de maxim 1% al turismului intern și de o creștere de 2% a numărului de turiști străini. În timp ce Bulgaria investește în sectorul turistic și generează venituri substanțiale care pot ajuta considerabil la creșterea PIB-ului, România este încă sub media Uniunii Europene de 4,5% din PIB pentru turism. Deși potențialul este cât se poate de mare, lipsa de promovare și de interes împiedică România să atingă o contribuție mai mare la PIB prin turism. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Prețul neașteptat pe care îl va plăti o familie cu 2 copii pentru un sejur de 7 nopți în Bulgaria, în 2026. Scumpiri cu câteva sute de euro Satul din România care strânge anual peste 100.000 de turiști. Peisajele sunt cele care îi atrag pe curioși
Nicușor Dan vine cu soluția de relansare economică, dar din 202
După ce a guvernul Bolojan, girat de Nicușor Dan a băgat economia în groapă, președintele vine cu soluții pentru salvarea economiei. Pentru cei mai mulți dintre cetățenii României, democrația nu mai funcționează în beneficiul lor, ci în ciuda lor. Președintele crede că problema principală a României este evaziunea fiscală, asta după ce Guvernul Bolojan a adus economia într-un punct critic. Concret, Guvernul a crescut o serie de taxe, în frunte cu TVA-ul, care, așa cum confirmă și cifrele, au lovit direct în consum. Or, lovind direct în consum, automat lovești economia pentru că cea mai mare parte din PIB este generată de consum. De asemenea, același Guvern a scăzut investițiile publice, așa cum arată datele oficiale. În consecință, Guvernul a lovit direct în cele două motoare de creștere a economiei. Președintele Nicușor Dan crede că economia este a doua cea mai importantă situație de rezolvat din România. Oficialul spune că România trebuie să-și dezvolte o nouă viziune economică, să vadă unde e competitivă și trebuie să vadă care e potențialul ei real de dezvoltare. Președintele crede că soluția pentru relansarea economică a țării o constituie tehnica superioară pe care o avem față de alții, IT-ul și industria chimică, extractivă și cea militară. „Deci trebuie să vadă care e potențialul real de dezvoltare – și avem câteva, formația noastră care vine de zeci de ani, tehnică, superioară față de ce e în jur – și aici trebuie să dezvoltăm – IT – avem o tradiția de industrie extractivă, chimică, militară. În context, putem să le folosim.”, a explicat Nicușor Dan pentru Antena 1. Președintele spune că avem nevoie de cifre și obiective pe „domeniul ăsta economic” Un alt potențial mod prin care economia poate fi relansată este gazul de la Marea Neagră. Președintele spune că avem nevoie de strategii sectoriale și crede că e necesar să învățăm cum să ne folosim inteligent de acest potențial. Pe de altă parte, Nicușor Dan mai spune și că România are nevoie de obiective clare și de cifre concrete, să exite previziuni pe o perioadă de 10-15 ani pentru PIB, în loc de subvențiile „fără coerență”. „Trebuie să vedem cum facem ca economia să crească, ca diplomația să ajute firmele noastre să exporte. Ce am spus eu sunt niște idei, trebuie să avem niște cifre și obiective.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Industria poloneză, cifre record. România își ingroapă industria Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la români
Ce face statul când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la cetățeni. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la populație prin emiterea titlurilor de stat FIDELIS în perioada 10-17 octombrie. Confrom instituțiiei, au fost înregistrate 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Cea mai recentă ediție a Programului FIDELIS, defășurat în perioada 10-17 octombrie, a atras subscrieri de aproximativ 2,2 miliarde de lei și a înregistrat 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investițiile în program sunt un semnal clar pentru stabilitatea financiară a României. „Încrederea pe care investitorii o aratã constant în titlurile de stat FIDELIS este un semnal puternic pentru stabilitatea financiarã a României. Suma totalã investitã de 2,2 miliarde de lei atrasã în aceastã ediție valideazã eforturile noastre de a oferi instrumente sigure, neimpozabile și avantajoase.” Cea mai solicitată tranșă pe segmentul valută a fost cea în euro, pentru scandeța la 10 ani și dobâna de 6,50%. Interesul investitorilor a crescut enorm în doar 8 zile, plasamentele pe această tranșă au depășit 96.756.500 de euro, fiind subscrise prin 3.746 de ordine. Ministerul Finanțelor le reamintește investitorilor că beneficiază de mai multe avantaje dacă investesc în titlurile de stat FIDELIS. Câștigurile cumulate din dobânzi și profituri de capital sunt neimpozitabile iar investitorii au posibilitatea să vândă titlurile înainte de scandeța pe Bursa de Valori București. Investițiile totale atrase prin Programul FIDELIS au ajuns, până acum, la peste 59,32 de miliarde de lei, prin intermediul a peste 479.000 de subscrieri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Alexandru Nazare a prezentat un mesaj de la unul din cei mai importanți oameni ai lui Trump: „Sunteţi cel mai important aliat NATO din regiune” Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Ce prevede planul UE privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Decizia finală va fi luată prin negocieri cu Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit, luni, poziția de negociere în privința reglementărilor de oprire etapizată a importurilor de gaze naturale din Rusia, în contextul noilor ambiții stabilite din cauza invaziei ruse în Ucraina și a obiectivelor de neutralitate climatică. ”Consiliul UE a stabilit astăzi poziția de negociere asupra proiectelor reglementărilor de renunțare la importurile de gaze naturale. Aceste reglementări reprezintă un element central al foii de parcurs REPower UE, care are rolul opririi dependenței de energia rusească, ca urmare a transformării de către Rusia a resurselor de gaze în arme și a perturbărilor repetate ale furnizării de gaze către UE, ceea ce a avut efecte semnificative asupra pieței europene a energiei”, anunță Consiliul UE. Noile planuri prevăd oprirea importurilor de gaze din Rusia, prin gazoducte, începând de la 1 ianuarie 2028. Acordul Consiliului UE menține acest termen-limită, ceea ce reprezintă un semnal ambițios în sensul opririi etapizate a importurilor de gaze. ”O Europă independentă energetic este mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru renunțarea la importurile de gaze și petrol în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. De aceea, este crucial că Președinția daneză a obținut sprijin foarte larg din partea miniștrilor europeni ai Energiei pentru o legislație care va interzice total venirea gazului rusesc în Uniunea Europeană”, a declarat Lars Aagaard, ministrul Afacerilor Climatice și al Energiei din Danemarca, stat care exercită Președinția Consiliului UE. Statele europene au decis că importurile de gaz rusesc vor fi interzise de la 1 ianuarie 2026, menținând o perioadă de tranziție pentru contractele existente. Contractele pe termen scurt pot continua până în iunie 2026, iar cele pe termen lung, până pe 1 ianuarie 2028. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Liderul suprem al Iranului dezminte afirmațiile lui TRUMP cu privire la distrugerea „completă” a instalațiilor nucleare. „Continuați să visați!”
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Cât va fi noul salariu minim? Guvernul promite calcule obiective, nu decizii politice
Decizia va fi luată în Consiliul Naţional Tripartit, probabil până la sfârşitul acestei săptămâni, pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creşteri subiective. Florin Manole a explicat la DCNews că România dispune acum de un mecanism de calcul diferit faţă de creşterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim. „Avem o legislaţie în vigoare, care decurge dintr-o directivă europeană, directiva salariului minim european. E o formulă matematică care ţine cont de cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a livrat deja ministerului pe subiectul salariului mediu brut în economie, productivitate, inflaţie”, a declarat ministrul. Indicatorii macroeconomici au fost deja transmişi de INS către Ministerul Muncii şi vor fi prezentaţi oficial luni, la ora 13:00, în Comisia de Dialog Social. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, se va convoca Consiliul Naţional Tripartit, unde se vor reuni sindicate, patronate şi guvernul pentru a lua decizia finală. Actualul salariu minim pe economie este de 4.050 de lei, majorat la 1 ianuarie 2025. În prezent, aproximativ 1,1 milioane de români lucrează pe salariu minim. Ministrul a menţionat că există presiuni din mediul privat pentru majorări semnificative. Dragoş Damian, directorul Terapia Cluj, a solicitat public creşterea salariului minim la 5.000 de lei. Cu toate acestea, Manole a subliniat că nu va face propuneri subiective: „Nu voi înainta această propunere în mod subiectiv. Să fie 5.000 sau să fie 4.900 sau 5.100”. Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, ministrul a precizat că cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariaţi din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelaţi cu salariul minim, în special asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi. „Cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ atunci când vorbim de creşterea salariului minim. Cresc încasările la stat şi cresc veniturile pentru poporul”, a explicat Manole. Întrebat despre posibilitatea scăderii impozitării pentru a compensa creşterea salariului minim, Florin Manole s-a declarat de acord.
Numărul pensiilor speciale, în CREȘTERE. Procurorii și judecătorii domină topul
A crescut numărul pensiilor speciale cu 46 în luna septembrie, astfel că numărul total de beneficiari a ajuns la 11.759, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), din care 7.857 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (nr. contributivitate). Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.733, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei, din care 7.507 din BASS și 22.194 de la bugetul de stat, se arată în comunicatul CNPP. Numărul membrilor corpului diplomatic și consular al României au beneficiat este de 792 de persoane (693 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.979 de lei, din care 3.001 de lei pensie din bugetul de stat. Numărul parlamentarilor era de 873 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.212 de lei (3.517 de lei de la bugetul de stat). Pensionarii din justiție Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.287 de lei, din care 1,924 de lei cota suportată din bugetul de stat, mai arată sursa citată. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.334 de pensionari (1.924 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.008 de lei, din care 4.262 de lei suportați din bugetul de stat.
România a dat Rusiei 90 de tone de aur. BNR: Este o datorie morală să fie recuperat
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez, TVPWorld, că recuperarea Tezaurului României este o chestiune de datorie morală. „Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, declară Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World. „Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.” 8 miliarde de euro România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă. Au avut un oarecare succes – majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 – dar nu și rezervele de aur. „De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”. Cum au ajuns cele 90 de tone de aur la Moscova În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din Octombrie. Preluând puterea în Rusia la sfârșitul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială: au scos Rusia din război și au instituit o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea în Europa. Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile. Se spune că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Întreg interviul pe TVP World.