Sébastien Lecornu a prezentat un proiect bugetar provizoriu. Ce vizează planul fiscal al premierului Franței
Premierul-desemnat al Franței, Sébastien Lecornu, a propus, marți, 29 de măsuri fiscale, inclusiv taxe suplimentare, în proiectul bugetului pe anul 2026, în eforturile de reducere a deficitului bugetar. Proiectul vizează în primul rând reducerea deficitului bugetar la nivelul de 4,7% din PIB și prelungirea cu un an a contribuțiilor diferențiate în funcție de venituri, afirmă surse guvernamentale citate de cotidianul Le Monde. Printre opțiunile luate în considerare de Guvernul Lecornu se numără menținerea unui deficit bugetar de 5,0%, ceea ce ar permite atenuarea impactului anulării reformei pensiilor, evaluat la sute de milioane de euro în primul an. Dacă nu va fi blocată printr-o moțiune de cenzură, dezbaterea parlamentară va fi intensă. În stadiul actual, proiectul propus de Sébastien Lecornu prevede 29 de măsuri fiscale. ”Voi face o propunere privind bugetul în care anumite impozite vor crește, iar altele vor scădea”, a semnalat Lecornu acum câteva săptămâni. Textul de lege prevede introducerea unor noi taxe. Prima ar viza activele ”neasociate unei activități operaționale a acțiunilor patrimoniale”, vizând 20.000-30.000 de entități sau persoane foarte bogate care și-au ferit activele de verificările fiscale. ”Este un mecanism folosit de numeroase firme pentru a evita plata impozitelor”, a avertizat Ministerul Finanțelor. Franța se confruntă cu o criză politică gravă. Premierul-desemnat, Sebastien Lecornu, și-a dat demisia imediat după formarea Guvernului, dar a fost numit în funcție din nou de președintele Emmanuel Macron. Forțele politice de centru care oferă sprijin guvernelor numite de Emmanuel Macron nu au majoritate largă în Parlament, iar convocarea alegerilor anticipate ar fi în avantajul partidelor de extremă-dreapta și de stânga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 8-a zi de CRIZĂ în Franța. Marine Le Pen avertizează că va depune o moțiune de cenzură împotriva GUVERNULUI LECORNU ANALIZĂ Le Monde anticipează un DEZASTRU pentru Emmanuel Macron: Președintele Franței se agață de putere
Tensiunile dintre SUA și China duc aurul la un nou maxim istoric
Prețul aurului a atins ieri un nou record istoric, de peste 133,01 de dolari per gram (4.100 de dolari pe uncie). Creșterea este alimentată de noile tensiuni comerciale dintre SUA și China și de așteptările privind scăderea ratelor dobânzilor în Statele Unite. Aurul spot a crescut cu 2,4%, ajungând la 4.114,31 de dolari pe uncie. Prețul a crescut cu 56% de la începutul anului, depășind pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari săptămâna trecută. Creșterea este alimentată de incertitudinile geopolitice și economice, de achizițiile semnificative ale băncilor centrale, precum și de așteptările legate de posibile scăderi ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală. Traderii speră ca dobânda monetară să se reducă Traderii estimează o probabilitate de 97% ca Fed să reducă dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază în octombrie și 100% în decembrie, ceea ce sprijină cererea pentru aur. Suki Cooper, șefa departamentului de cercetare pe mărfuri la Standard Chartered spune că: „Această creștere are bază solidă, dar o corecție pe termen scurt ar fi sănătoasă pentru continuarea trendului ascendent” Argintul a urmat același trend și a urcat la cel mai ridicat nivel din toate timpurile, 51,82 de dolari pe uncie, relatează Reuters. Platina a urcat și ea cu un procent de 5% la 1.666 de dolari, iar paladiul a câștigat 6.5%, până la 1.496.52 de dolari. Creșterea prețului pentru aur în timpul crizei se datorează investitorilor care caută cel mai sigur activ de refugiu. Deși activul nu oferă randament direct, beneficiază de dobânzi scăzute. Phillip Streible, strateg-șef la Blue Line Futures spune că „Aurul ar putea continua cu ușurință trendul ascendent. Este posibil să vedem prețuri de peste 5.000 dolari pe uncie până la sfârșitul lui 2026”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Trump nu se lasă. Reîncepe RĂZBOIUL tarifelor SUA-China. Impune taxe vamale de 100%. RIPOSTA Beijingului DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
Românii domină topul constructorilor. Umbrărescu, locurile 1, 2 și 3
Românii domină topul constructorilor locali. Constructorul de drumuri și autostrăzi SA&PE Construct, controlat de familia Umbrărescu, este pe primul loc în analiza Top 50 realizată de Termene Business Hub. Firma a avut o cifră de afaceri de 5 mld. lei în 2024. Suma în creștere cu 77% față de anul anterior și un profit net de 229,1 mil. lei, în creștere cu 237%. Întreg podiumul clasamentului este ocupat de firmele controlate de familia Umbrărescu. Spedition UMB este pe locul doi, cu afaceri de 5 mld. lei și un profit net de 82 mil. lei. Tehnostrade este pe locul trei, cu afaceri de 4 mld. lei și un profit net de 417 mil. lei. Dincolo de imaginea momentului, această evoluție reflectă transformarea sectorului de construcții românesc în ultimii 17 ani, până într-un punct în care capitalul românesc a căpătat anvergură, experiență, capacitate, iar antreprenorii români au început să preia proiecte tot mai mari și să-și diversifice activitatea spre domenii noi, ceea ce se reflectă și în evoluția cifrei de afaceri și în structura topului firmelor din construcții. Companiile cu cel mai mare profit Când vorbim despre companiile cu cel mai mare profit net dintre companiile de construcții analizate, pe primul loc se află constructorul de drumuri și autostrăzi Tehnostrade, controlat de familia Umbrărescu, cu un profit net de 417,4 mil. lei în 2024, în creștere cu 20% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 4,36 mld. lei. Pe locul doi se află constructorul Arcada Company, cunoscut pentru lucrări de cale ferată și metrou. Are un profit net de 371 mil. lei în 2024, în creștere cu 391% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei. Acționarii companiei sunt Mihai Humă, Spiru Mantu, Cornelia Humă, Mariana Mantu și Valeria Tudosa. Podiumul este completat de Construcții Erbașu, companie cu activitate diversificată, cu un profit net de 332,8 mil. lei în 2024. Este în creștere cu 17%, la o cifră de afaceri de 2,27 mld. lei. Compania este controlată de familia Erbașu, alături de alți acționari.
Vestea anunțată de ministerul Finanțelor. Sunt 4 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor anunță că a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euro-obligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de 2 miliarde EUR cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșă de 1 miliard EUR pe 12 ani (2037) și 1 miliard EUR pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), fiind anunțat că aceasta este ultima tranzacție publică de euro-obligațiuni a României în anul 2025. „Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministerul mai anunță că România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euro-obligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului. Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde EUR. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euro-obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard EUR, după cum urmează: – 550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune); – 240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune); – 209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune). „Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului”, mai arată ministerul Finanțelor.
Ministerul Muncii propune majorarea de 5 la 12 salarii a plafonului din fondul de garantare pentru companiile în insolvență
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a pus în dezbatere publică proiectul care prevede extinderea protecției salariaților în caz de insolvență. „Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice. Prin Hotărâre de Guvern, putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Principalele modificări propuse sunt: majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, extinderea perioadei acoperite de Fond, de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi soluționate conform legislației în vigoare la momentul depunerii. Fondul de garantare are ca scop asigurarea plății creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în procedura insolvenței. În forma actuală, legea prevede acoperirea salariilor pentru maximum 5 luni calendaristice, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.
Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un Cal Troian al Rusiei? Mituri politizate vs. realitate
Tranzacția prin care compania energetică maghiară MVM încearcă să achiziționeze E.ON Furnizare România a fost blocată. Mai mult, cazul „MVM în România” a fost trimis, spre analiză, către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Întreg scenariul ridică, însă, numeroase semne de întrebare referitoare la pericolul „spectacolului mediatic” și al „miturilor politizate” care ajung să cântărească mai mult decât faptele și să denatureze realitatea. Astfel, o tranzacție comercială de interes național s-a transformat, surprinzător, într-un adevărat thriller geopolitic, scrie Mediafax. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) a respins preluarea companiei E.On România de către ungurii de la MVM; Inițiativa a fost contestată la începutul anului de către Ministerul Energiei, care a argumentat că „MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale”; După avizul negativ, dosarul acestei tranzacții va ajunge pe masa CSAT. „Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022”, s-a transmis prin intermediul unui comunicat. Spațiul public, inundat de acuzații grave În loc să se discute despre oportunitatea economică și despre cum ar putea consumatorii și piața de energie să beneficieze de pe urma acestei tranzacții, spațiul public a fost inundat de acuzații: „MVM este Calul Troian al Rusiei”, „MVM va aduce gaz rusesc în România”. „MVM amenință securitatea națională”. „MVM accesează bazele de date”, „Compania E.On Furnizare România va fi vândută entităților din afara UE”. Totuși, aceste narațiuni sunt mai degrabă arme retorice decât fapte demonstrate — cel puțin nu public. Zvonuri despre prețuri, presupuse influențe politice și scenarii catastrofale au ajuns să pară adevăruri imuabile și trebuie analizate punctual. Această analiză realizată de Gândul a ținut cont, în contextul general, și de informațiile oferite – într-un interviu recent – de Károly Mátrai, CEO-ul MVM. Mitul 1: „MVM este Calul Troian al Rusiei” Ideea că MVM nu ar fi decât un „Cal Troian al Rusiei” a prins rapid contur în România, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova. Totuși, a echivala politica unui guvern cu strategia unei companii comerciale sau de stat este înșelător; Nu toate ideile guvernelor României sau ale miniștrilor energiei au dictat vreodată politicile comerciale ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Nuclearelectrica; Același lucru este valabil și pentru MVM. Înainte de toate, trebuie precizat că MVM este o companie energetică ce operează strategic și comercial, ghidată de profit și expansiune regională, și nu de directive politice, după cum ar putea crede unii sau alții. În primul rând, MVM este a șasea cea mai mare companie din Europa Centrală după cifra de afaceri și a doua din Ungaria. Compania are o rețea vastă, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport și distribuție, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. MVM a emis obligațiuni în euro și în dolari către investitori instituționali internaționali, iar aceste obligațiuni sunt listate la bursa Euronext Dublin. Toate aceste obligațiuni sunt deținute de investitori reputați din UE și SUA; În plus, compania are rating de investiții („investment grade”) acordat de principalele agenții globale de evaluare financiară (S&P, Fitch, Moody’s). MVM este, în esență, un gigant energetic, la fel ca Enel, E.ON, CEZ și altele; MVM emite rapoarte semestriale publice și are mecanisme de conformitate aliniate regulilor europene, inclusiv celor legate de sancțiuni. De altfel, acest lucru este reflectat și de ratingurile sale de credit de tip „investment grade”; Contractele istorice cu Gazprom nu o diferențiază fundamental de alte companii europene, inclusiv din Germania sau Italia, care au avut de-a lungul timpului relații mult mai profunde cu furnizorii de energie din Rusia. Și, la fel ca alte companii europene, MVM își continuă procesul de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin noi contracte pe termen lung pentru LNG (gaz natural lichefiat) încheiate în ultimele săptămâni cu Shell și Engie. Mai mult, MVM investește deja în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică, având o strategie pentru 2035 care include România ca piață de expansiune regională, cu proiecte în domeniul hidro, solar și retail. Aceste investiții contrazic ideea că entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria rămâne stat membru al UE și NATO, ceea ce înseamnă că este obligată să respecte regulile și standardele de securitate europene. În cele din urmă, indiferent de investitor, activitatea E.ON România rămâne strict reglementată de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), adică de însuși statul român însuși. Practic, MVM intră într-un parteneriat cu statul român, care va deține în continuare cealaltă parte a companiei. Mitul 2: „MVM va aduce gaz rusesc în România” În spațiul public s-a vehiculat și ideea potrivit căreia „MVM va aduce gaz rusesc în România”. Informația brută nu are o bază reală, iar statul român sau instituțiile mass-media nu au oferit până acum vreo dovadă în acest sens. România, dealtfel, se află într-o poziție energetică solidă. Are o producție internă semnificativă, interconectări regionale și o strategie clară de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate și de Károly Mátrai, CEO-ul MVM, în interviul acordat. Trebuie precizat că regulile europene și naționale fac imposibil ca un singur furnizor să schimbe direcțiile de import, astfel încât – dacă tranzacția ar fi aprobată – MVM ar deține doar o cotă de piață de aproximativ 10% (ca volum) în segmentul furnizării de energie electrică și de circa 20% în segmentul furnizării de gaze naturale. Nu există nicio logică economică pentru a aduce gaz rusesc într-o țară care dispune de rezerve interne abundente; Începând cu 2028, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep, România ar putea deveni chiar exportator net de gaze naturale; În acel moment, scenariul realist ar fi invers: România ar putea exporta gaze către Ungaria, reducând astfel dependența Budapestei de
Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă
Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei. Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică. Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu. Care erau estimările Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed. Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior. Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale. Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă. Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie. Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță. Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie. Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.
Ce trebuie să știi când îți alegi fondul de PENSII pilon 2. Atenție, riști să pierzi 120.000 de euro dacă nu afli la timp. Gândul îți oferă sfatul expertului
Pensiile administrate privat sunt o soluție sigură de economisire prin care îți poți suplimenta venitul din pensia de la stat. Ce sumă îți aduc când ieși la pensie? Un angajat trebuie să știe că alegerea fondului de pensie este esențială pentru a obține un randament cât mai bun. „Fondurile de pensii private, spre deosebire de pensia publică, se bazează pe investirea sumelor cu care contribui. Pe scurt, pensia publică, pensia de la stat, cum o știm toți, înseamnă să iei bani din taxele salariaților care lucrează acum, să iei acei bani prin ceea ce se numește contribuție de asigurări sociale, CAS, iei acei bani și cu acei bani plătești pensionarii din ziua de astăzi. Este un sistem care se numește distributiv sau redistributiv, pentru că pur și simplu redistribuie banii dintr-o parte într-alta. Pensiile private și aici vorbim atât de pilon doi, cât și de pilon trei, iau banii cu care tu contribui și pun într-un cont special pe numele tău, pe care îi investesc până la vârsta când tu vei putea să retragi acei bani. Vedem că nu mai vorbim de un sistem care doar distribuie banii, vedem un sistem care acumulează bani și nu numai banii cu care tu contribui, ci inclusiv rezultatul investițional. Și ca să ne facem o idee despre ce înseamnă rezultat investițional, gândiți-vă că pensiile private la momentul actual au ajuns la 180 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar profit. Deci avem aproape o treime din întregul volum de active al fondurilor de pensii private reprezintă profitul obținut în cei 17 ani de când avem sistem de pensii private”, a explicat, pentru Gândul, fondatorul desprepensiiprivate.ro George Moț. Randament, cost și risc În pilonul doi, sumele cu care contribuim sunt garantate. Concret, nu putem pierde bani. „Alegerea fondului de pensii private este o opțiune personală și ține cont și de circumstanțele fiecăruia dintre noi. Dar, ca regulă generală, întotdeauna sunt cel puțin trei elemente la care ar trebui să ne uităm atunci când alegem un fond de pensii private, și anume randament, cost și risc. Gândiți-vă la ele ca la niște ingrediente pentru un aluat. Ele în sine, dacă ne uităm doar la unul sau doar la două dintre ele, nu au nicio relevanță, ci trebuie să le combinăm. Trebuie să găsim soluția să le punem împreună pentru a afla care este soluția perfectă pentru fiecare dintre noi. Și bineînțeles, acesta este un minim. Nu trebuie să fie, nu este exhaustiv, nu ar trebui să ne oprim aici, ci putem să ne uităm și la alte elemente. Foarte important de știut este faptul că în pilonul doi sumele cu care contribuim sunt garantate, deci nu putem să pierdem bani sub ceea ce am contribuit. La pilonul trei, ceea ce se numește pensie facultativă, există aceeași garanție, doar că aici nu este obligatorie. Totuși trebuie să știm că trei din cele zece fonduri de pensii facultative oferă această garanție. Poate este un element de care vrem să ținem cont și atunci când ne alegem fondul de pensii private. De asemenea, să nu uităm și de deductibilități fiscale. Fondurile de pensii facultative beneficiază de deductibilități fiscale”, a precizat George Moț. În ultimii ani, și pilonul trei a devenit foarte popular. „Pilonul trei a devenit foarte popular ca beneficiu extra-salarial. Și aici ce înseamnă acest beneficiu extra-salarial? Înseamnă că sunt angajatori care oferă angajaților lor, se oferă să le plătească contribuția la un fond de pensii pilon trei și este dublu avantaj. 1 – tu ca salariat primești bani gratis, cum ar veni. 2- poți să contribui și tu ca salariat și beneficiezi de deduceri la impozitul pe profit. Dar ghici ce? Si pentru angajatori este o soluție bună, pentru că inclusiv angajatorul va beneficia de scutire a impozitului pe profit. Ambele scutiri sunt în limita a câte 400 euro, 400 euro pentru angajat, 400 euro pentru pentru angajator. Aceasta este limita anuală și sunt discuții la momentul actual și am văzut o inițiativă în Senat ca această limită să fie eliminată și practic să fie nelimitat nivelul deductibilități, ceea ce ar fi o veste extraordinar de bună pentru participanți”, a completat acesta. Diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii Ce ar trebui să știe un tânăr atunci când se angajează? Dacă fondul de pensii de pilon doi nu a fost ales, atunci se va repartiza aleatoriu și se pot pierde sume importante de bani. „Ar trebui să știe că dacă nu își alege un fond de pensii de pilon doi, va fi repartizat aleatoriu. Ce înseamnă această repartizare aleatorie? Înseamnă că intră ca într-un fel de loterie unde este alocat în mod întâmplător, de aici cuvântul aleatoriu, la unul din cele șapte fonduri de pensii existente. Dar ce aș vrea să mai știe acel tânăr este că există diferențe între fondurile de pensii private și dacă are nenorocul să fie repartizat la cel mai slab fond de pensii private, acesta riscă să piardă undeva până la 600.000 lei în valoarea pensiei lui finale. Adică undeva la 120.000 euro sau de un apartament cu trei camere. Pentru un tânăr de 25 de ani cu salariu mediu pe economie, aceasta va fi diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii atunci când va ajunge la vârsta pensionării”, a conchis el. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce vârstă te poți PENSIONA. A fost actualizat tabelul pentru femei și bărbați până în anul 2030 TABEL PENSII | Ce pensie ar trebui să ai în 2025 pentru un trai decent în România, pentru fiecare oraș în parte
Top 10 cei mai ieftini furnizori de ENERGIE, la trei luni de la liberalizarea pieței Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie
Clasamentul furnizorilor de electricitate în funcție de prețul final pentru români s-a schimbat față de iulie, prima lună de după liberalizarea pieței. Hidroelectrica este în continuare cea mai ieftină, însă și marii furnizori au redus prețurile față de cum erau imediat după liberalizare, iar topul nu mai este dominat de traderi, scrie hotnews. Piața de electricitate a fost liberalizată total la 1 iulie 2025. Până atunci, facturile au fost plafonate astfel: 0,68 lei/kWh pentru consumul de până în 100 kWh, 0,80 lei pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei pentru un consum de peste 300 kWh. Până la 1 iulie, diferența dintre prețul pieței și aceste plafoane a fost susținută din bugetul de stat. Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc prețul întreg. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii, respectiv tariful pentru servicii de sistem, a fost majorată ușor, însă impactul în prețul din factură va fi foarte mic. Clasamentul celor mai ieftine 10 companii din energie, pe baza datelor de vineri, 10 octombrie, din comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE: 1. Hidroelectrica – 1,07 lei/kWh 2. Nova Power&Gas – 1,18 lei/kWh 3. Grenerg – 1,20 lei/kWh 4. PPC Energie – 1,30 lei/kWh 5. Premier Energy – 1,32 lei/kWh 6. E.ON Energie – 1,33 lei/kWh 7. Engie România – 1,35 lei/kWh 8. OMV Petrom – 1,372 lei/kWh 9. ICCO Energy 1,377 lei/kWh 10. Energy Core Development – 1,38 lei/kWh Foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine iarna. Rusia și Ucraina pregătesc „RĂZBOIUL rețelelor energetice”. „Succesul necesită atacuri combinate” Cât de mari sunt șansele unui BLACKOUT în România. Ministrul Energiei nu exclude scenariul. E țara noastră pregătită?
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.