Etichetă: Economic

Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor

Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.

Trumpistul Andrej Babis, care a câștigat alegerile parlamentare din Cehia, are afaceri uriașe în România. Unde a investit

Andrej Babis, fost premier al Cehiei și marele câștigător al alegerilor parlamentare de săptămâna aceasta din țară, are afaceri importante și în România. Miliardarul născut în Slovacia a făcut în luna august o tranzacție importantă pe piața din România, după cum notează publicația Seznam Zprávy. Agrofert, conglomeratul deținut de Babis, liderul mișcării ANO, a făcut o investiție majoră în România. Prin intermediul companiei sale East Grain, acesta a cumpărat o participație de 90% din Grupul Maragro. „Scopul achiziției Grupului Maragro a fost de a consolida poziția Grupului East Grain, și, prin urmare, a Agrofert, pe piața românească și de a beneficia de sinergiile pe care le aduce această fuziune”, a declarat la acea vreme Pavel Heřmanský, purtător de cuvânt al Grupului Agrofert, cu privire la investiție. Potrivit sursei citate, achiziția a fost cea mai mare investiție de pe piața agro din România din 2025. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că, în total, companiile lui Babis din România au o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro. Grupul Maragro deține aproximativ 9.600 de hectare de teren agricol. Comercializează mărfuri și semințe, oferă capacități de depozitare, prelucrează semințele oleaginoase, în special floarea-soarelui, ulei vegetal brut și materiale pentru producția de amestecuri de furaje. Investiția are mai multe beneficii pentru grupul lui Babis. „Este logic ca Agrofert să nu aibă investiții doar în Republica Cehă și Slovacia în această zonă, ci să își diversifice riscul geografic și să își consolideze prezența în regiuni agricole cheie din Europa Centrală și de Est. România este un producător major de cereale și alte mărfuri, are o bună accesibilitate portuară și o cerere stabilă de servicii și produse agricole, ceea ce o face o piață atractivă pentru companiile cu accent pe agricultură”, a declarat la acea vreme Adam Páleníček, expert în fuziuni și achiziții la KPMG. Grupul agricol East Grain afirmă că are în vedere și alte tranzacții în viitorul apropiat și se focusează pe piețele din România și Serbia, scria Economedia. Economedia scria în toamna anului 2023 că Andrej Babiš, fost premier ceh, a captat atenţia publică odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain din judeţul Cluj. Tot în acelaşi an, a devenit, prin Agrofert, conglomeratul său de afaceri, unicul acţionar al distribuitorului de îngrăşăminte LAT Nitrogen Romania. Iniţial, Babiš a intrat în scena românească în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Babis, marele câștigător al alegerilor din Cehia Alegerile parlamentare din Cehia s-au încheiat sâmbătă, după două zile în care alegătorii și-au putut exprima opțiunea de vot. Partidul ANO, al fostului prim-ministru miliardar Andrej Babis, auto-descris ca fiind „trumpist” și care se opune continuării acordării de asistență militară pentru Ucraina, a obținut 36% din voturi. ANO se traduce prin „Da”, dar este și un acronim pentru Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți. Coaliția de centru-dreapta Spolu (Împreună), condusă de prim-ministrul Petr Fiala, a obținut  22% din voturi. RECOMANDAREA AUTORULUI: ALEGERI ÎN CEHIA | Rezultate finale. Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, al fostului premier Babis, a câștigat alegerile. Este a doua victorie a trumpismului în Europa, după Polonia. Andrej Babis, un apropiat al lui Viktor Orban, se opune ajutorării Ucrainei Andrej Babis, marele câștigător al alegerilor din Cehia, se declară „loial Europei”. „Vreau ca Europa să funcționeze bine” Sursa foto: Profimedia

Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: Datoria publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării

Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României a depășit 1.040 miliarde de lei, reprezentând 57,2% din PIB-ul țării. Suma a crescut la 1.040,62 miliarde de lei. Datoria publică a României a urcat de la 1.034,71 miliarde de lei (56,8% din PIB) din mai 2025, transmite Economedia. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,366 miliarde lei (de la 961,008 miliarde lei), iar datoria pe termen scurt a scăzut la 64,26 miliarde lei (de la 73,71 miliarde lei). Țara noastră a ajuns la o datorie publică de 1 trilion RON În luna aprilie 2025,  datoria publică a României a depășit, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde lei (1 trilion de RON = 196.508.000.000 EURO). Datoria guvernamentală era de 1.013 miliarde lei, în aprilie, iar ca pondere în Produsul Intern Brut s-a situat la 56,6%. În anul 2022, datoria publică se situa la jumătate, la circa 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB. Titlurile de stat însumau 856,53 miliarde lei, iar împrumuturile 163,31 miliarde lei. În privința structurii valutare, datoria era de 486,82 miliarde lei în monedă națională, 457,81 miliarde lei echivalent euro și 93,99 miliarde lei echivalent dolar. Cu cât a crescut datoria externă Datoria administrației publice a urcat la 1.016,59 miliarde lei (de la 1.010,82 miliarde lei), din care 952,35 miliarde lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte este contractată în lei (468,04 miliarde lei) şi euro (452,56 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut la 24,035 miliarde lei (de la 23,889 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu şi lung (24,016 miliarde lei). Datoria internă, după rezidență, s-a situat la 522,958 miliarde lei (faţă de 524,168 miliarde lei în mai), echivalentul a 28,7% din PIB (de la 28,8%). Datoria externă a urcat la 517,668 miliarde lei (de la 510,55 miliarde lei), adică 28,4% din PIB (de la 28,0%). Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat pe 14 iulie 2025  că datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind 1.100 de miliarde de lei. România ar putea risca pierderea calificativului de investiții, în lipsa unor măsuri fiscale urgente. Astfel, datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul acestui an, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN. El a explicat că în ultimii cinci ani, datoria a crescut de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, o creștere de aproape 20 de procente care plasează România într-o zonă de risc economic ridicat. „A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferenţă în datorie publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a declarat ministrul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. PSD vs PNL/USR. Calculul exact al datoriei României: ce guverne ne-au îndatorat și cu cât? CIFRE OFICIALE

Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari

Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari, datorită interesului crescut al investitorilor instituționali și dinamicii pieței. Totodată, creșterea prețului Bitcoin vine și după ce Rezerva Federală a redus, luna trecută, rata dobânzii de referință cu 0,25%, prima scădere din decembrie 2024. În august, Bitcoin înregistrase ultimul record, susținut de reglementările mai favorabile adoptate de administrația președintelui american Donald Trump și de cererea puternică din partea investitorilor instituționali. În contrast, dolarul american s-a depreciat vineri, marcând pierderi pe mai multe săptămâni în raport cu principalele valute, pe fondul incertitudinilor legate de blocajul guvernului SUA. Donald Trump, susținător al criptomonedelor Președintele Donald Trump a fost un susținător al criptomonedelor, fiind implicat în diverse proiecte crypto care au contribuit la creșterea averii sale. Astfel că, adoptarea activelor digitale de către Trump a inversat ani de scepticism al guvernului SUA față de industria crypto sub predecesorul său democrat, Joe Biden. RECOMANDAREA AUTORULUI: ALEGERI ÎN CEHIA | Rezultate finale. Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, al fostului premier Babis, a câștigat alegerile. Este a doua victorie a trumpismului în Europa, după Polonia. Andrej Babis, un apropiat al lui Viktor Orban, se opune ajutorării Ucrainei Israelul anunță că a DEPORTAT încă 137 de cetățeni străini reținuți după ce au încercat să ajungă pe mare în Gaza Alertă în Europa. Polonia a ridicat avioane de luptă. Incidente aeriene și în Lituania, unde aeroportul din Vilnius s-a închis temporar

Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de gaz. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere

Centrala de gaz nu are un consum fix, fiind o soluție ideală pentru românii care vor să aibă factură mai mică la căldură. Este o alternativă de încălzire pe durata iernii. Variază în funcție de randament, tipul de construcție și regimul termic setat. Amplasată într-un apartament izolat, cu ferestre termopan și cu pereții exteriori protejați, consumă semnificativ mai puțin. În cazul în care temperatura este menținută la 22-23 de grade Celsius, centrala va funcționa mai des decât la 20 de grade Celsius. În condensare, randamentul mediu al centralelor moderne ajunge la 90-95%, transformând energia gazului în căldură utilă. Modelele mai vechi pot să aibă randament scăzut la 75-80%, ceea ce presupune creșterea consumului zilnic. Pentru a fi încălzit corect, apartamentul are nevoie de circa 50-70 W pe metru pătrat. În cazul unui apartament de 50 metri pătrați,  cu două camere, este necesară în jur de 3 – 3,5 kW de energie termică. Un apartament de 70 metri pătrați, cu trei camere, are nevoie de 4,5 – 5 kW. O centrală de 24 kW poate funcționa într-o zi friguroasă decât între 4 și 8 ore. Nu merge la putere maximă.  Dacă consumă 1,1 – 1,3 metri cubi de gaz pe oră la sarcină medie, consumă circa 5-7 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi un apartament de două camere și circa 7-10 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi unul cu trei camere. Pentru a economisi, proprietarii trebuie să folosească un termostat programabil, să aerisească corespunzător caloriferele și să mențină temperatura camerei constantă. Dacă temperatura interioară se reduce cu 1 grad Celsius, consumul scade cu 5-6%. Se recomandă închiderea ușilor și izolarea ferestrelor pentru camerele mai reci, potrivit Playtech. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sfaturi despre cum să îți pregătești CENTRALA termică pentru sezonul rece TABEL | Cât vom plăti lunar pentru căldură la iarnă, dacă avem centrală termică, în funcție de câte ore o folosim zilnic și de numărul camerelor Cum să reduci factura la energie electrică. Ce trebuie să faci dacă ai centrală de apartament

De când s-a scumpit, românii nu mai aruncă uleiul de gătit uzat la canalizare și s-au pus pe reciclat. Casnică: Reciclez uleiul în bidoane de 2 litri

Uleiul de gătit s-a scumpit de la majorarea TVA din august. Românii tind să renunțe la obiceiul aruncării uleiului de gătit uzat la gunoi sau în sistemul de canalizare.  Acum, ei preferă să îl recicleze și să-l depoziteze în containere speciale. Lunar, fiecare gospodărie ajunge să strângă sute de litri de ulei. În felul acesta, oamenii realizează că aruncarea uleiului în sistemul de canalizare poate deveni nociv pentru mediu și sănătate publică. Anterior, zece puncte pentru colectarea uleiului uzat erau instalate în orașul de pe Bega. Pubelele se umpleau rapid. Locuitorii au dat spre reciclare 400 de litri de ulei folosit, iar de la începutul anului 2025, au fost colectate patru tone. Sursa: Profimedia Roxana Damaschin Țecu, administratorul unei firme de profil, a declarat pentru Știrile PRO TV  : „Până acum câteva luni frecvența de umplere a unui oilbox, deci 240 de litri, era cam o dată la lună. Însă, în ultima perioadă, am văzut că e nevoie de golirea lor tot mai des, la două săptămâni, la trei săptămâni.” „Am aici, în tigaie, un ulei folosit de trei maxim trei ori. O să completez în sticla acesta” (…)„Reciclez uleiul în bidoane de doi litri. Prăjesc cartofi și se consumă mult.” Silvana Andreaș, purtător de cuvânt Primăria Timișoara, se declară încântat: „Ne bucură faptul că dinspre cetățeni a venit solicitarea pentru a extinde acestă rețea. Vom mai avea încă zece oilboxuri”. „Bineînțeles, nu mai aruncăm la veceu, în chiuvetă”, spune o localnică. La Oradea sunt deja 80 de astfel de containere. Din 2021, primăriile din România sunt obligate să asigure o rețea de containere în urma avertismentului dat de Uniunea Europeană asupra poluării și efectelor produse de uleiul uzat.  Uleiul uzat, odată ajuns în pământ,  blochează absorbția apei și afectează solul. Un litru de ulei uzat colectat salvează de la contaminare până la un milion de litri de apă, Marius Orbai, Garda de Mediu Bihor, a declarat că uleiul reciclat poate fi utilizat ca biocombustibil, inclusiv în aviație: „Uleiul reciclat poate fi folosit ca biocombustibil, dar și pentru aviație. Poate reduce amprenta de carbon cu 90%, față de combustibilii clasici.” De asemenea, uleiul utilizat poate fi transformat în lumânări parfumate, spune Alina Ursoi, manager întreprindere socială: „În primul rând îl încălzim, adăugăm ceară vegetală non-toxică parfumată, şi apoi când ajunge la 70 -80 de grade, îl putem turna în recipiente.” Potrivit statisticilor, un român consumă, în medie, 10 litri de ulei într-un an. Sursa Foto: Profimedia/ Shutterstock Autorul recomandă: Uleiul de măsline s-a scumpit tot mai mult! Ce alternative folosesc românii la gătit

Liber la construit: Senatul a adoptat propunerea ca anumite tipuri de construcții să nu mai necesite autorizație

Vești bune pentru românii care locuiesc la curte: Senatul nu doar că a aprobat modificarea legislației pentru ca solariile pentru legume să fie construite fără autorizație, dar între timp, statul pregătește un sprijin financiar de 350 milioane de lei pentru cultivatorii din spațiile protejate. Propunerea a trecut cu 102 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și 14 „abțineri”.  Inițiatorii proiectului, trei deputați ai Partidului Social Democrat, au subliniat că legislația actuală este prea restrictivă pentru micii fermieri.  Solariile amplasate pe terenurile aferente locuinței, în curți și în grădini, vor fi construite sau desființate fără autorizație, transmite Capital. Înainte, gospodăriile riscau să fie amendate Până în prezent, legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție prevedea amenzi de la 1.000 la 100.000 de lei pentru gospodăriile care ridicau solarii fără autorizație. Pentru ridicarea unui solar, proprietarii trebuiau să respecte următorii pași: depunerea unei cereri la primărie; prezentarea schițelor, planurilor și a documentației tehnice; întocmirea documentației de către un arhitect; încadrarea terenului în zonă agricolă, conform Planului Urbanistic General. În plus, pe teritoriul României sunt desfășurate lucrări ample de cadastrare și de înscriere a terenurilor în cartea funciară. Sunt acoperite peste 5,3 milioane de hectare din 2.728 de unități administrativ-teritoriale.  Serviciile sunt realizate gratuit pentru proprietari, iar o parte a programelor sunt implementate de  Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Finanțarea acestor activități poate proveni din surse multiple: fondurile proprii ale ANCPI Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fondurile europene nerambursabile din bugetele locale ale primăriilor. Sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANCPI a finalizat deja înregistrarea sistematică a imobilelor în 361 de localități și în 34.057 de sectoare cadastrale: o suprafață de peste 7,4 milioane de hectare. Românii care pot obţine 200.000 de euro de la stat pentru PROGRAMUL „Prima Seră.  Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:  Românii care construiesc fără autorizație în propria curte riscă AMENZI uriașe. Pot fi garaje, șoproane, grajduri, toalete sau alte anexe

Alfred Simonis: CJ Timiș va aloca 20 de milioane de lei pentru finalizarea Stadionului Lego din Timișoara

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a făcut anunțul într-o postare pe Facebook: „Consiliul Județean va aloca 20 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la primul stadion modern pe care îl vom avea la Timișoara, asta până când vom reuși să ridicăm noua arena Dan Păltinișanu”. „Acest proiect, în care avem o colaborare între Consiliul Judeţean Timiș și Primăria Timișoara, arată că pentru noi interesul comunității primează, că administrațiile locale își pot uni forțele indiferent de culoarea politică”, a mai spus Simonis pe Facebook. Pe lângă investiția în Arena Eroilor, Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara, împreună cu Universitatea Politehnica, dezvoltă încă două proiecte importante pentru sportul timișean: Asociația Club Sportiv Știința Poli Timișoara și continuarea lucrărilor la mica polivalentă, sala de pe strada Podeanu. „Trebuie să înțelegem că atunci când vorbim despre interesele Timișului nu e importantă politica, ci rezultatele. Asta este direcția în care trebuie să mergem pentru ca Timișoara și județul Timiș să câștige”, a conchis Simonis.

Caz uluitor în Galați. Peste 100 de pensionari primesc o PENSIE calculată la valoarea de 1 leu

Peste 100 de pensionari primesc o pensie calculată la valoarea de 1 leu, în Galați. Totodată, cea mai mare pensie din județ depășește 45.000 de lei. Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Galați, 104 persoane au pensii calculate la 1 leu. Aceștia sunt pensionari de invaliditate și primesc lunar suma minimă garantată de stat, de 1.281 de lei. În același timp, cea mai mare pensie plătită în Galați este de 45.048 lei, aparținând unui fost magistrat. Majoritatea pensionarilor gălățeni se încadrează în categorii cu venituri modeste, conform Monitorul de Galați: 24.360 persoane primesc indemnizație socială între 1 leu și 1.280 lei 75.696 au pensii sub 3.000 lei 22.586 primesc între 3.000 și 4.000 lei 36.000 beneficiază de peste 4.000 lei lunar Pe de altă parte, 18.830 de gălățeni au pensii între 5.000 și 10.000 lei. Aproape 500 de persoane primesc peste 10.000 lei lunar. Pensiile calculate la 1 leu Situația celor care primesc pensii calculate la 1 leu își are originea în anterioara legislație. Acum zece ani, Legea 263/2010 oferea unor categorii de persoane posibilitatea de a se asigura în sistemul public pentru a beneficia de pensie de invaliditate. Această facilitate a fost însă eliminată în anul 2018. Chiar și așa, deși pensia calculată este de 1 leu, ei primesc suma minimă garantată de 1.281 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Începe a doua ETAPĂ a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii Pensionarii primesc banii mai devreme. Când intră pensia pe card în octombrie, dar și când vine la ușă Un drog nou face ravagii în cartierele din București. “Yaba” sau drogul săracului este un stupefiant sintetic, ieftin și extrem de toxic. Cum a ajuns din mahalalele din Asia la București și care sunt riscurile

Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF

Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră