Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.
Benzina și motorina s-au ieftinit la Petrom. Este a doua reducere de PREȚ din luna octombrie. Cât costă carburanții
Prețurile la benzină și motorină au scăzut cu 4 bani pe litru la Petrom, liderul pieței carburanților din România, conform analizei Economedia. În Capitală, la stațiile Petrom, un litru de benzină standard costă între 7,40 lei și 7,46 lei, iar un litru de motorină standard, între 7,61 lei și 7,66 lei, conform peco-online. Prețurile au mai scăzut și pe 1 octombrie, atunci când Petrom a ieftinit benzina și motorina cu câte 5 bani pe litru. Pe de altă parte, pe 26 septembrie, Petrom a scumpit benzina și motorina cu câte trei bani pe litru. Totodată, după o serie de patru scumpiri, pe 23 septembrie, Petrom a aplicat prima reducere de prețuri din lună. În luna septembrie, Petrom a mai majorat prețurile carburanților pe 4, 10 și 17 septembrie, când prețurile benzinei standard și ale motorinei standard au urcat, de fiecare dată, cu câte 4 bani pe litru. În data de 1 august 2025, Petrom a crescut prețul benzinei standard cu 42 de bani pe litru, iar pe cel al motorinei standard cu 40 de bani pe litru. La începutul anului viitor este așteptată încă o creștere semnificativă a prețurilor carburanților, potrivit e-nergia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”. „Scumpirea carburanților este o zonă care nu va avea impactul dorit” Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră
Până când vor fi plafonate salariile și pensiile? Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV. Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată. „Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan. Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie. El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate. „Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48- 50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan. El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.
România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Preferând să fie întreținuți de părinți, nu muncesc și nici nu studiază
Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”. Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%. România se află încă departe de obiectivul UE pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). Ce este „Generația Boomerang”? „Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor. După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață. Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii. Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice. Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali. „O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare. Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală. În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților. Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik. De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți. „Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca. Alte cauze: comunismul și pandemia În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm. Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii. O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”
Pe ce mai cheltuiesc bogații lumii, persoane cu averi de peste 30 de milioane $ care nu reprezintă nici măcar 1% din populația globală
Reprezintă numai 0,006% din populația globală, însă dețin o treime din averea tuturor milionarilor. Ultrabogații lumii sunt persoanele care dețin o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea cumulată a miliardarilor se ridică la aproape 60 de trilioane de dolari, reprezentând o treime din averea deținută de toți milionarii. Elon Musk și Larry Ellison, ale căror averi nete depășesc fiecare cele 12 cifre, sunt printre acești miliardari de top. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în transportul de LUX Potrivit unui raport al firmei Altrata, ei au cheltuit 290 de miliarde de dolari pe bunuri de lux. Circa 129,5 miliarde de dolari au fost cheltuiți în sectorul transportului de lux, din care 100,9 miliarde de dolari pe automobile de lux și 28,6 miliarde pe avioane private și iahturi. Cât au cheltuit miliardarii pe vacanțe, vinuri, bijuterii și ceasuri 115,6 miliarde de dolari au fost direcționate în 2024 către bunuri de lux la scară mai mică: bijuterii, ceasuri, articole de modă, vinuri fine și mobilier. De asemenea, au cheltuit 19,6 miliarde de dolari pentru obiecte de artă. În ultimii ani, unele branduri exclusive precum Hermes au prosperat. Alte companii, precum Gucci, au stagnat sau au întâmpinat dificultăți, cu toate că s-au extins prin parteneriate mai accesibile. În 2024, bogații au cheltuit 25,3 miliarde de dolari pe ospitalitatea de lux, pe turismul de wellness și safariuri. Numărul miliardarilor entry-level, în scădere Numărul cheltuielilor consumatorilor entry-level este în scădere de la pandemia de coronavirus încoace. Claudia D’Arpizio, directoarea globală a diviziei de modă și lux a Bain, a explicat pentru Business Insider: „A existat un fel de reorientare, probabil o corecție excesivă a strategiei, pentru a se concentra pe vârful piramidei, care a fost mai rezistent într-un moment de turbulență”. Însă viața de miliardar nu presupune numai șampanie și caviar, susține Business Insider. Altrata nu a calculat donațiile caritabile ale ultra-bogaților din 2024. Însă, potrivit raportului din 2023, aceștia ar fi donat 207 miliarde de dolari în acțiuni caritabile, aproape la fel de mult cât au cheltuit pe iahturi și ceasuri. Sursa Foto: Shutterstock / Facebook / Envato Autorul recomandă: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 208 MILIARDE de dolari într-o singură zi, după anunțul lui Trump despre noile taxe vamale
Bugetarii s-au plictisit de stațiunile românești și preferă vacanțele în străinătate. Numărul voucherelor de vacanță emise, mai mic în 2025
Numărul voucherelor de vacanță emise în 2025 a fost mai mic în comparație cu anul trecut, iar hotelierii din țara noastră se plâng că își pierd clienții. Se întâmplă toate astea pentru că bugetarii nu mai vor vouchere de vacanță. Plictisiți fiind de stațiunile de pe litoralul românesc, preferă alte destinații din țări precum Grecia, Turcia, Spania sau Italia. România a înregistrat cel mai slab sezon estival de la pandemie încoace, de când tot mai mulți români preferă să-și facă vacanțele în țări străine, iar efectele își fac deja din plin simțite. Hotelierii se plâng că sunt în prag de faliment. Nu doar că au clienți tot mai puțini, dar vara trecută au avut și lipsă acută de personal, ajungând să apeleze la forța de muncă din Asia. Vouchere sociale octombrie 2024, foto ilustrativa, sursa foto: Envato Bătaia pe vouchere devine istorie Potrivit datelor primite de la Ministerul Finanțelor, în primele 8 luni din 2025, numărul voucherelor de vacanță emise a fost cu 66% mai mic comparativ cu intervalul similar din 2024. Numărul voucherelor decontate a scăzut cu 24,7%.Încă s-au găsit în circulație vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei, ceea ce a atenuat temporar declinul la nivelul decontărilor. Pe măsură ce aceste tichete vor fi epuizate, în piață vor rămâne exclusiv voucherele de 800 lei. Comparativ cu august 2024, în august 2025 s-au emis cu 66,7% mai puține vouchere, iar numărul celor decontate a fost cu 48% mai mic, potrivit Observator News. Diminuarea valorii și volumului voucherelor de vacanță slăbește unul dintre puținele mecanisme directe de sprijin pentru turismul intern. Industria ospitalității este expusă la presiuni suplimentare și la o scădere a atractivității pieței locale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Dezastru total în TURISMUL românesc. Vânzarea voucherelor de vacanță s-a prăbușit cu 70% față de 2024. Scumpirile vor adânci criza Tot mai mulți români își cumpără case de vacanță în Grecia, unde TVA-ul la locuințe este… zero! Care sunt cele mai căutate zone
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Trendul #CancelNetflix ia amploare. Câți bani a pierdut compania după ce Elon Musk a îndemnat la boicotarea serviciului de streaming
Compania americană Netflix raportează pierderi de 15 miliarde de dolari în capitalizarea de piață după ce miliardarul Elon Musk, șeful companiilor Tesla, X și Space X, le-a recomandat americanilor conservatori (mai ales celor care sunt părinți) să-și anuleze abonamentul la serviciul de streaming pentru a combate propaganda „woke” din ultimele producții. Miliardarul, cu o avere atinsă recent la 500 de miliarde de dolari, spune că cele mai noi seriale și filme de pe Netflix promovează conținut „woke” îndreptat către telespectatorii minori. „Anulați-vă abonamentul la Netflix pentru sănătatea copiilor voștri”, a scris miliardarul pe platforma sa de socializare X. Potrivit CNBC, haștagul „CancelNetflix” s-a viralizat pe platformele de social media, după ce tot mai mulți internauți au anunțat că vor boicota serviciul de streaming. Acțiunile Netflix au scăzut cu 4,3% într-o zi și jumătate, ajungând la 1.140,50 dolari. Capitalizarea de piață a firmei a scăzut la 482,9 miliarde de dolari joi, comparativ cu aproximativ 498 de miliarde de dolari miercuri, conform datelor de la stockanalysis.com. Pierderile totale ajung la 15 miliarde de dolari, transmite TRT World. S-ar părea că serialul de animație „Dead End” a fost producția care a stârnit sentimentele anti-trans în rândul telespectatorilor conservatori. Tot mai muți acuză platforma că este „ostilă” față de americanii albi și pune personajele de culoare sau LGBT în centrul atenției.De asemenea, regizorul Hamish Steele l-ar fi criticat pe regretatul activist conservator Charlie Kirk, scrie Forbes. Și în România, liderul opoziției a îndemnat la boicotarea serviciului de streaming În România, George Simion, liderul partidului naționalist de dreapta AUR, s-a alăturat și el trendului, cerându-le susținătorilor să își anuleze abonamentele, argumentând că „Netflix este o platformă pentru propagandă woke și pro-transgender”. „Tocmai mi-am anulat abonamentul Netflix și îi îndemn pe toți să facă la fel. Netflix nu este altceva decât o platformă pentru propagandă woke și pro-transgender. Gata!”, a scris George Simion, vineri, pe contul său de X. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: George Simion a RENUNȚAT la Netflix și îi îndeamnă pe susținătorii săi să facă la fel: „O platformă pentru propagandă woke și pro-transgender”
Săptămâna în care moneda națională s-a prăbușit. Leul, aproape de minim istoric
Cursul euro- leu a urcat la 5,088 vineri, 3 octombrie, aproape de un nou maxim istoric. Practic, moneda națională a slăbit în fața monedei euro, ceea ce face ca prețurile din România pentru apartamente, mașini sau pentru achiziții online de peste granițe, să crească direct proporțional. Este o săptămână complicată în plan financiar. Guvernul a operat prima rectificare bugetară și, a doua zi, a ieșit pe piețele externe să caute bani pentru acoperirea deficitului bugetar. În aceeași vreme, așa cum arată datele de la Banca Națională a României (BNR). Dobânzile la creditele în lei au urcat la maxime istorice. În contrast, una dintre sperietorile din campanie vehiculate de Nicușor Dan în lupta pentru Cotroceni a fost că, dacă nu iese președinte, cursul va exploda, dobânzile vor crește și investitorii străini vor fugi. Așa cum a subliniat Gândul, aceste lucruri se întâmplă tocmai acum și, în ultima săptămână, lucrurile par scăpate de sub control. Cursul, aproape de maxime istorice, dobânzile la fel Cursul leu euro a făcut încă un salt vineri, după un alt avans semnificativ marți și a ajuns la 5,088 lei pentru un euro. BNR a anunțat doar nivelul cursului, nu și motivele pentru care a crescut. În aceeași vreme, de la 1 octombrie 2025 a fost anunțat un nou nivel al IRCC, indicator de referință pentru creditele în lei ale populației. Conform BNR, IRCC se situează la 6,06%, o creștere de aproape un punct procentual. Astfel, așa cum Gândul a arătat, la o rată la un credit ipotecar de 2.000 de lei, majorarea în urma creșterii IRCC ar fi de 100 de lei, deci o plată lunară de 2.100 de lei.
Schimbările climatice rescriu harta vinului. Suedia devine o patrie a podgoriilor
La Kullabergs Vingård, o podgorie din sud-vestul Suediei, se apropie vârful recoltei anuale. La peste 1.600 de kilometri distanță de Provence sau Toscana, afacerile merg excelent în regiunea suedeză, scrie Bloomberg. Vinul suedez câștigă teren Cum podgoriile au obținut recent dreptul de a vinde direct consumatorilor, directorul executiv al Kullabergs, Victor Dahl, afirmă că vânzările au crescut cu 15–20% față de vara trecută. Industria suedeză se dezvoltă în pofida problemelor globale ale vinificatorilor, consumul în scădere, costurile tot mai mari de producție și, desigur, impactul schimbărilor climatice. Iar cum regiunile tradiționale suferă, Suedia devine cel mai nou punct de pe harta așa-numitelor „vinuri de climat rece”, alături de Oregon, Germania și Noua Zeelandă. „Este ușor să privești de sus vinurile din Suedia, dar producătorii au mult de muncă pentru a arăta că se pot crea vinuri interesante și complexe, cu un profil gustativ diferit”, spune Helena Lindberg, care a produs vinuri în Italia, Franța și Noua Zeelandă timp de trei decenii. „Poate că e timpul să ne deschidem ochii și să ne lărgim orizonturile. Nu totul trebuie să aibă gust de Bourgogne sau Bordeaux”, a subliniat Lindberg. De la vodcă la vin Suedia face parte din „centura vodcii” a Europei, unde cartofii rezistenți și nu strugurii fragili au fost baza băuturilor tradiționale. Vinurile locale, în special cele albe, cu gust proaspăt, nu vor concura probabil cu Absolut, brandul suedez de vodcă celebru la nivel mondial. Totuși, ele pot deveni o industrie profitabilă, prin vânzări interne, exporturi și prin integrarea în oferta hotelurilor boutique și a restaurantelor rafinate. Tina Berthelsen, fondatoarea cramei Lottenlund, la 30 de minute de Kullabergs, mizează și pe un plus de turiști străini care fug de canicula mediteraneană. Conform Institutului de Statistică din Suedia, exporturile au crescut cu aproape 30% din 2020, ajungând la circa 322 de milioane de coroane suedeze (34 milioane de dolari) anul trecut. Principalele piețe sunt Europa, SUA și Japonia. Numărul podgoriilor comerciale din Suedia s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 40. Suprafața totală cultivată este de 200 de hectare, dar potențialul este estimat la 3.000–4.000 de hectare, potrivit cercetătoarei Lotta Nordmark de la Universitatea de Științe Agricole.