Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei
Orașul în care se află cel mai mare bloc din România. Are 523 de apartamente, 900 de locatari dar și a fost construit „pentru americani”
Un bloc din București, de pe strada Gării de Nord, cu numărul 6, are 523 de apartamente și cu 900 de locatari. Este cea mai mare clădire cu bulină roșie. Într-un reportaj de pe Jurnalul.ro, locatarii celui mai mare bloc cu grad maxim de risc seismic, cunoscuți ca „scuturei”, povestesc despre cum e să trăiască în acest bloc. Ei spun că se dărâmă bucată cu bucată și că nu trebuie să aștepte cutremurul. Pe unele mașini parcate în preajmă cad deseori bucăți din bloc. Primăria Municipiului București a intervenit în urma sesizărilor, însă nu au fost întreprinse deloc lucrări de consolidare. Blocul are deja 7 decenii Blocul a fost construit în 1956, sub regimul comunist. Lung cât două terenuri de fotbal, înalt de 9 etaje, în spate i-au fost lipite corpuri anexe, cu alte cinci scări de bloc, lipite de „centru”. Cândva o bijuterie a arhitecturii comuniste, este acum o clădire în paragină. „Am 63 de ani, am prins cutremurul din 77 în blocul ăsta. Nu avea, domnule, probleme. L-au construit, cică, pentru americani. Dumnezeu știe ce e pe dedesubt. Că sunt adevărate buncăre. Acum, săracul, n-ar mai rezista”, povestește un locatar. „Blocul-pericol arată de parcă ar fi lovit în fiecare zi de zgâlțâiala pământului. Partea din spate e un fel de păienjeniș de crăpături. Unele rup construcția de la subsol și până acolo unde se vede lipsă de tencuială, la ultimul etaj. Găuri mari, cât să încapă un pachet de țigări se unesc pe orizontală, mai ales între parter și etajul unu”, a spus un alt locatar. „Blocul e făcut cu schepsis” – spune un domn înalt, care zice că locuiește la parter. Unul dintre locatarii care au prins cutremurul din 1977 își aduce aminte: „Ce m-a mai mișcat atunci. Ce stres! Dar acum e și mai periculos. În fiecare zi poate să-ți cadă orice cărămidă în cap. Și mai rău e că se vând apartamentele pe nimic”. „Nu mă stresează cutremurul cât mă stresează ăștia de la Primărie. E o zicală – morții cu morții, viii cu hârtiile. Așa și aici. Nu mai țin minte de câte ori m-am dus la oamenii lui Nicușor ăsta și nu se face nimic. A trebuit să-mi izolez casa, că muream de frig și nu mai voiam să fiu udat. Vezi matale, parterul – eu stau la parter – e mai afundat. Asta-i din construcție. Vine unul, scoate puța să se pișe pe zid – că aici e Harlem, dom’le – se pișă la mine în casă. N-am obținut aprobarea ălora de la Primărie. Eu știu când se va rezolva: când blocul ăsta o să omoare pe cineva. Și nu trebuie să așteptăm cutremurul pentru asta”, a spus un alt locatar. Motivul pentru care n-au fost demarate lucrări de consolidare La parter sunt câteva magazin deschise: un restaurant fast food, o casă de pariuri și un magazin care face și vinde fotografii pentru cruci. În 2018, era pe cât pe ce să înceapă lucrările de consolidare, dar nu toți locatarii au fost de acord cu lucrările, majoritatea fiind vârstnici. „Îmi ziceau că nu sunt interesați, că vor să moară în casa lor. Nu conta de ce”, își amintește administratorul. Fostul primar al Capitalei, Nicușor Dan, a afirmat într-o conferință de presă, că în Capitală sunt sute de imobile pentru care s-a făcut expertizarea seismică, iar două blocuri mari vor intra în procesul de consolidare. Primarul susținea atuncă că lucrările se mișcă greu din pricina locatarilor care nu sunt de acord la unison ca imobilele lor să intre în programul de reabilitare. Pe strada Gării de Nord, la numărul 6, realitatea e alta: „până să cadă la cutremur, hardughia asta o să omoare pe cineva. După ce vreunuia o să i se crape capul de cărămidă sau beton căzut, abia atunci or să înceapă lucrările”, după spusele locatarilor. Sursa Foto: Jurnalul.ro Autorul recomandă: Orașul în care au fost construite cele mai multe blocuri, în ultimii 5 ani
Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Potrivit legislației, românii care doresc să aibă dreptul la pensie minimă trebuie să fi contribuit cel puțin 15 ani la sistemul public de asigurări sociale. Femeile și bărbații care îndeplinesc acest stagiu minim în 2025 vor putea beneficia de o pensie minimă de 1.281 de lei. Fără minim 15 ani de muncă, niciun român nu poate beneficia legal de o pensie. Desigur, există o posibilitate – achiziționarea vechimii. Trebuie să efectueze o plată retroactivă pentru perioade de până la 6 ani. Contribuția va fi plătită în funcție de salariul minim brut în vigoare. În 2025, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 de lei. Pentru pensionare anticipată, angajații trebuie să plătească 25% din salariul minim brut, adică 1.012,50 de lei pe lună. Pentru a achiziționa vechime de 6 ani, românii pot plăti 1.012,50 de lei. Cei care nu au minim 15 ani vechime, legea prevede indemnizație socială pentru pensionari, însă se acordă în funcție de anumite condiții. Pentru a avea o pensie completă, este nevoie de 35 de ani de cotizare, precizează Playtech. Autorul recomandă: Tabelul de pensii: Câți bani vei primi, în funcție de anul pensionării
ANAF a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte Klaus Iohannis / Fostul președinte a refuzat să predea cheile de bună voie
UPDATE: Familia fostului președinte Klaus Iohannis a fost executată silit de ANAF, după ce a refuzat să predea voluntar imobilul din centrul Sibiului. Inspectorii au schimbat yala casei, intrând oficial în posesia statului, iar locuința urmează să fie scoasă la licitație. O sursă din ANAF a povestit, pentru Gândul, cum a decurs executarea silită a familiei Iohannis. Totul a început în urmă cu o lună și jumătate, când Ministerul de Finanțe a încuviințat declanșarea procesului. De atunci, ANAF central a înștiințat familia Iohannis, sub formă de corespondență, conform procedurii, că urmează executarea și că va trebui să predea imobilul. Iar în caz contrar, va începe executarea silită. Inspectorii ANAF au mers joi la fața locului Familia Iohannis a refuzat să predea casa și, după ce termenul legal a fost îndeplinit, joi ANAF Sibiu a mers la fața locului. Inspectorii au schimbat yala imobilului, intrând astfel în posesia acestuia. Vineri anunțul va fi comunicat oficial de ANAF, când va face publică, de asemenea, și scoaterea la licitație a casei de pe strada Nicolae Bălcescu, numărul 29, Sibiu. Acum rămâne ca statul să recupereze banii încasați din chirie timp de 17 ani, sumă evaluată la circa 4,7 milioane lei. Bani pe care președintele, conform acelorași surse, nu pare dispus să-i plătească și, cel mai probabil, va alege să se judece cu statul român. Povestea, confirmată de surse din Ministerul de Finanțe ȘTIRE INIȚIALĂ: Surse din Ministerul de Finanțe spun pentru MEDIAFAX că miercuri inspectorii ANAF au solicitat predarea cheilor casei de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu. Autoritățile fiscale au intervenit după ce fostul președinte nu a dat curs notificărilor anterioare, ceea ce a dus la un moment tensionat, conform unui martor citat de sursă. În cele din urmă, Klaus Iohannis a colaborat cu inspectorii. Casa a fost dobândită inițial de fostul șef de stat prin cumpărarea cotei-parte de la Rodica Baștea, rezidentă în Statele Unite, pentru 3.200 de euro. Ulterior, instanța a decis că documentele de moștenire prezentate pentru achiziție erau false, iar imobilul a revenit statului. Pe lângă pierderea casei, Klaus Iohannis trebuie să achite aproape un milion de euro către ANAF, sumă care reprezintă contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999–2015, la care se adaugă dobânzi și penalități. În acea perioadă, imobilul fusese închiriat către o bancă.
Începe a doua etapă a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari
A doua etapă a recalculării pensiilor a început, iar o categorie de pensionari vor primi bani suplimentari. Sunt vizați românii care au ieșit la pensie și au beneficiat de sporuri pentru ore suplimentare, prime sau al 13-lea salariu. Ei vor primi sume suplimentare de bani în urma recalculării pensiilor. Peste 100.000 de dosare sunt verificate și introduse în plată. Câți bani în plus ar putea să primească pensionarii În jur de 220.000 de dosare au fost în lucru la Casele de Pensii din întreaga țară, iar în București, sunt în jur de 18.000 de cereri pentru recalcularea pensiei. Creșterea medie ar fi de 100 de lei. FOTO: Shutterstock „Acum le-am primit de la firmă și a durat mult până mi le-a făcut și acum am depus să vedem ce se întâmplă dacă mai primesc ceva. Sănătate să fie”, a spus Tudor Paraschiv, pensionar, pentru Știrile PRO TV. Tudor Paraschiv a spus că a așteptat din martie să obțină adeverințele. Ce trebuie să facă pensionarii dacă primesc decizii de respingere din partea Casei de Pensii Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct al Casei de Pensii a Municipiului București, a declarat: „Sunt două categorii, sunt cei care le aveau deja depuse la dosar și acelea sunt prelucrate din oficiu și sunt cei care le-au depus după data de 1 septembrie, practic, nu au reușit să obțină adeverințele de angajator sau de la deținătorul de arhive. Noi le prelucrăm în funcție de numărul de dosar, cronologic. Dacă erau la dosar primesc retroactiv de la 1 septembrie, cei care le-au adus ulterior, în luna iunie, primesc în luna următoare depunerii cererii.” Pensionarii care au primit o decizie de respingere din partea Casei de Pensii, trebuie să ia legătura cu fostul angajator. Pot exista greșeli în completarea adeverinței, iar astfel de probleme pot fi ușor corectate. Casa de Pensii acceptă atât adeverințele întocmite conform noii legi a pensiilor, cât și adeverințele mai vechi, cu condiția să fie corect completate, respectând forma și conținutul cerut, potrivit Știrile PRO TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
A doua zi după rectificarea bugetară, România a rămas fără bani și se împrumută pe piețele externe. Câți bani speră România să obțină
Într-o mișcare disperată, a doua zi după rectificarea bugetară, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani. Conform datelor Profit.ro, investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro. Costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată, mai notează sursa citată. Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin respectivele titluri. România a plătit deja, numai în primele opt luni din an, 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. Premierul Bolojan spunea că va plăti, până la final de an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi. Necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei, conform lui Alexandru Nazare, ministrul de finanțe. Suma înseamnă acoperirea deficitului bugetare din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Gigantul Shein va deschide primele magazine fizice permanente într-o țară europeană
Gigantul online Shein va deschide, începând cu luna noiembrie, primele magazine fizice permanente în Franța. Acestea vor fi amenajate în primă fază în Paris și vor urma altele în cinci orașe – Dijon, Reims, Grenoble, Angers și Limoges, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul în care Shein a deschis anterior magazine temporare în orașe precum Madrid și Paris, însă nu a deschis până acum un magazin fizic permanent. Noile magazine sunt deschise printr-un parteneriat cu grupul imobiliar Societe des Grands Magasins (SGM), iar prin această inițiativă vor fi create aproximativ 200 de locuri de muncă în Franța, potrivit unui comunicat de presă emis de Shein, scrie BBC. „Alegând Franța ca loc pentru testarea comerțului cu amănuntul fizic, Shein își propune să aducă beneficii clienților francezi și sectorului de retail în general”, a declarat compania. Totodată, decizia Shein de a deschide primele magazine fizice permanente în Franța vine la câteva luni după ce Senatul francez a adoptat în iunie un proiect de lege pentru reglementarea industriei modei rapide, sancționând companii precum Shein și Temu și interzicând reclamele acestora.
Daniel Dăianu îl contrazice pe Bolojan. Deficitul bugetar nu va fi de 8,4% din PIB, ci de 9%. Criza bugetară este auto-provocată
Consiliul Fiscal, organ consultativ al cărui președinte este Acad. Daniel Dăianu scrie, într-o opinie despre finanțele României, că deficitul bugetar al României va fi de 9% din PIB și România nu se va încadra în noua țintă de deficit bugetar de 8,4%, negociată de premierul Ilie Bolojan la Bruxelles. „În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal. Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an. De obicei, rectificarea are loc la jumătatea anului, după ce realitatea din teren se lovește de proiecția bugetară de la început de an. Cu alte cuvinte, guvernul face un buget la început de an în care alocă venituri și cheltuieli fiecărei instituții. La jumătatea anului se trage linie și instituției care nu a cheltuit banii alocați, fie că este vorba de un minister, agenție sau serviciu, i se taie cheltuielile și se acestea se realocă instituțiilor care deja au depășit bugetul alocat. Criza bugetară este auto-provocată. Dar cetățenii plătesc România trece printr-o criză bugetară din cauza căreia guvernul Bolojan a venit deja cu mai multe creșteri de taxe, dintre care cea mai notabilă este majorarea de TVA de la 19% la 21%. Cu toate acestea, remarcă Daniel Dăianu, criza bugetară este provocată tocmai de guvern. Ce nu spune Dăianu este, însă, că, dacă criza bugetară este provocată de guvern, nota de plată revine cetățenilor. „În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.) Creșterile de taxe și înghețările din sectorul public, fără efect în deficitul bugetar Dăianu mai subliniază că înghețarea salariilor și pensiilor nu a avut niciun efect în termeni practici. „Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea acestora în PIB.” Dăian mai spune ce a evocat și Gândul într-o analiză publicată marți: măsurile fiscale ale guvernului, adică majorările de taxe, nu au avut niciun efect asupra deficitului bugetar în execuția bugetară din august, cea mai recentă publicată. Efectele majorărilor de taxe, conform economistului, ar urma să aibă un efect mai mare din septembrie și, mai ales, începând cu 2026. „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de valorile foarte ridicate din anii anteriori.” Cu o economie care șchiopătează și cu bugetul ciuruit, ultima redută pentru economia României a rămas absorbția de fonduri europene. Doar că, așa cum analizează Consiliul Fiscal, nici cheltuirea de fonduri europene nu merge în grafic. „Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă.” Autorul recomandă:
Guvernul Germaniei vrea modernizarea statului /Ce prevede planul și câți funcționari federali vor fi disponibilizați
Guvernul Germaniei a aprobat, miercuri, un set de măsuri pentru ”modernizarea” aparatului administrativ, în eforturile de reducere a birocrației și de stimulare a creșterii economice. Cum poate deveni statul mai modern și mai eficient? Aceste întrebări se află pe ordinea de zi a reuniunii Guvernului Germaniei aflată în curs la Berlin. La începutul reuniunii, coaliția guvernamentală a aprobat o ”agendă a modernizării”. Proiectul conține peste 80 de măsuri în sensul accelerării digitalizării și a eficientizării activităților, informează site-ul Tagesschau.de. ”Obiectivul nostru este să ajungem din nou pe primul loc”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz. Planul prevede eficientizarea activităților guvernamentale, apropierea de cetățeni și accelerarea digitalizării. Este prevăzută și dezvoltarea proiectului unui reactor pe bază de fuziune nucleară, pentru producerea de energie ecologică. Costurile birocratice ar urma să fie reduse cu 25%, respectiv 16 miliarde de euro. Personalul Guvernului federal va fi redus cu 8%. Ministrul german al Digitalizării, Karsten Wildberger, a evocat un pas major în sensul facilitării activităților cetățenilor și companiilor. ”Această agendă formează baza actualei legislaturi, sunt proiecte concrete care vor fi implementate etapizat”, a subliniat el. Proiectele legislative vor fi prezentate până pe 15 octombrie în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, urmând să fie adoptate definitiv de Bundesrat, Camera parlamentară superioară, până în decembrie. Germania depune eforturi pentru relansarea activităților economice, afectate puternic de prețurile mari la energie și de tarifele vamale impuse de Statele Unite Uniunii Europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: COREEA DE SUD ia măsuri împotriva amenințărilor regionale/ Lee Jae-Myung anunță creșterea bugetului apărării pe 2026 ANALIZĂ Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele