Etichetă: Economic

Aliații lui Trump depun eforturi pentru evitarea BLOCAJULUI instituțional /Sute de mii de angajați riscă să intre în șomaj tehnic

Republicanii din Senatul SUA depun eforturi pentru evitarea intrării țării în blocaj instituțional, în contextul în care liderii Partidului Democrat refuză compromisurile propuse de președintele Donald Trump pentru finanțarea agențiilor federale în noul an fiscal, care începe de la 1 octombrie. Liderul grupului republican, majoritar în Senat, John Thune, a anunțat că două proiecte de lege, unul democrat și altul republican, vor fi supuse la vot marți seară, în efortul de a finanța temporar instituțiile federale în următoarele luni. Cu toate acestea, este improbabil ca vreunul dintre proiectele legislative să fie aprobat, întrucât cele două grupuri politice nu au ajuns la niciun acord. Dacă nu va fi aprobată finanțarea, instituțiile federale americane își vor suspenda activitățile non-esențiale începând din 1 octombrie. Sute de mii de angajați federali vor intra în șomaj tehnic Oficiul pentru Buget din cadrul Congresului estimează că aproximativ 750.000 de funcționari federali vor intra în șomaj tehnic. Casa Albă a avertizat că șomajul tehnic s-ar putea transforma în disponibilizări definitive. ”Plățile compensațiilor ar putea atinge zilnic cuantumul de 400 de milioane de dolari”, a declarat Phillip Swagel, directorul Oficiului pentru Buget din cadrul Congresului, citat de site-ul Axios.com. Întrebat câți angajați federali vor fi concediați dacă se va ajunge la blocaj instituțional din cauza impasului bugetar, Donald Trump a răspuns: ”Ar putea fi foarte mulți, iar acest lucru este doar din cauza politicienilor din Partidul Democrat. Eu știu că democrații se preocupă doar de imigranții care vin ilegal în țara noastră. Niciun sistem nu poate gestiona așa ceva. Noi ne opunem total. Eu aș vrea să îi ajutăm pe toți, dar țara noastră nu poate gestiona oamenii care vin în țara noastră ilegal. Vor să le ofere servicii medicale complete, vor să redeschidă zidul de la frontieră, vă vine să credeți?! Mie nu îmi vine să cred”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Forțele de dreapta înregistrează un avans în sondajele pentru ALEGERILE PREZIDENȚIALE din Franța/ Marine le Pen se află în fruntea clasamentului NETANYAHU formulează condițiile unui acord de pace în Fâșia Gaza/ ”Armata israeliană va rămâne în cea mai mare parte” a teritoriului

Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate

Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan.  Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Deficitul bugetar al României până acum este mai mare decât în 2024. Creșterile de taxe rămân momentan fără efecte

Deficitul bugetar al țării a ajuns la 86,3 mld. lei, în creștere cu mai bine de 5 mld. lei în ianuarie-august 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Deficitul înseamnă diferența dintre veniturile de la bugetul de stat și cheltuieli. Practic, guvernul Bolojan a cheltuit, în primele opt luni din an, cu 86 miliarde de lei mai mult decât a încasat. Cifrele arată că, în ciuda majorărilor de taxe și impozite care au venit de la guvernul Ilie Bolojan, deficitul bugetar a crescut, în loc să scadă. Cu toate acestea, unele creșteri de taxe, de exemplu majorarea TVA din august, se vor vedea în execuția bugetară din septembrie, care va fi publicată la finalul lunii octombrie. Guvernul, în acel moment Ciolacu, a pornit în 2025 la drum cu un deficit bugetar de 7% din PIB pe tot anul, aceasta fiind programarea de buget. Realitatea din teren a arătat însă mult diferit și deficitul se îndreaptă, în acest an, spre aceeași valoare pe care a avut-o și anul trecut, adică 8,7% din PIB, dacă este să ne luăm după datele la opt luni. Ilie Bolojan a negociat, la Bruxelles, un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025, după ce a devenit clar că ținta de 7% nu poate fi realizată. Creșterile ar trebui să fie vizibile în creșterea încasărilor la buget În teorie, creșterile de taxe ar trebui să se vadă în creșterea încasărilor la buget. Cu toate acestea, veniturile statului avansează cu numai 11% în primele opt luni din 2025, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Premierul Ilie Bolojan a spus, luni, că e nevoie de câteva luni ca efectele creșterilor de taxe să se vadă în încasările bugetare. „TVA a crescut începând din august, dar el se încasează din septembrie. Nu vedem înca în încasari efectele cresterii de TVA, doar estimarile facute la început de an, aceste estimări au fost gândite prea optimist, nu au fost realizate aceste încasări care au fost estimate. În iulie și august am avut încasări suplimentare, e posibil ca o parte să fie dintr-o activitate mai buna a ANAF, dar e posibil să se fi făcut operațiuni comerciale care să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale. Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri, e nevoie de 2-3 luni să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, deci cu noile valori ale TVA-ului sau ale accizelor”, a spus, marți, Bolojan la Digi24.

XTB: SUA, în prag de colaps guvernamental. Cât de periculos e un blocaj și cum sunt afectate piețele

Acest fenomen are loc atunci când legislatorii nu aprobă la timp proiectele de lege privind cheltuielile care finanțează operațiunile federale, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. Deși uneori este legat de plafonul datoriei, blocajul este de fapt o problemă de autorizare a cheltuielilor pe termen scurt: banii există, dar din punct de vedere legal nu pot fi utilizați deoarece Congresul nu a aprobat proiectele de lege privind alocarea fondurilor sau rezoluțiile continue pentru finanțarea agențiilor federale. De ce a apărut un posibil blocaj bugetar? Având în vedere divizarea și polarizarea profundă a celor două camere, amenințările cu închiderea au devenit o caracteristică recurentă a luptelor bugetare de la Washington. Un impas din 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, a dus la un blocaj de 34 de zile, cel mai lung din istoria modernă. La acel moment, aproximativ 800.000 din cei 2,1 milioane de angajați federali au rămas fără salariu, generând o incertitudine generalizată, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert până la o treime din totalul angajaților publici. Dacă nu se ajunge la un acord, multe sectoare guvernamentale și agenții federale nu vor mai primi finanțare și vor fi nevoite să suspende sau să închidă toate funcțiile neesențiale. De data aceasta, impactul ar putea fi și mai sever decât de obicei. Casa Albă a amenințat cu concedieri permanente în cazul unei închideri, explică Radu Puiu. Ce provoacă disputa de data aceasta? Noul an fiscal al guvernului federal începe la 1 octombrie, iar Congresul nu a ajuns încă la un acord cu privire la un proiect de lege de finanțare pe termen scurt. Donald Trump a anulat discuțiile cu liderii democrați din Congres la începutul acestei săptămâni, afirmând că o întâlnire informală nu ar fi „productivă” și calificând cererile acestora ca fiind „neserioase”. Această mișcare i-a înfuriat pe democrați, iar liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, și liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, au dat vina pe președinte și pe republicanii din Congres, care controlează ambele camere, pentru un potențial blocaj. Democrații cer prelungirea subvențiilor care limitează costurile asigurărilor de sănătate în conformitate cu Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, care sunt pe cale să expire. Aceasta a fost una dintre măsurile incluse în reducerile Medicaid din cadrul proiectului de lege One Big Beautiful Bill al lui Trump, adoptat la începutul acestui an. Ce se întâmplă în timpul unui blocaj? Printre principalele consecințe ale unui blocaj al guvernului se află suspendarea activităților considerate „neesențiale”, ceea ce poate duce la concedierea temporară a aproximativ 800.000 de angajați federali sau la obligarea acestora să lucreze fără plată până la deblocarea situației. În timp ce serviciile esențiale, precum securitatea națională, controlul traficului aerian, operațiunile militare, plățile datoriei și securitatea socială, continuă să funcționeze, parcurile naționale, muzeele, birourile administrative și procesele precum cererile de viză sau de permis pot fi suspendate sau întârziate, explică analistul financiar al XTB România. Consecințele pe piețele financiare nu întârzie să apară Până în prezent, piețele au ignorat în mare măsură amenințarea unui blocaj la 1 octombrie, deși riscul crește pe zi ce trece. Potrivit Polymarket, există o probabilitate de 85% ca un blocaj să aibă loc înainte de 31 decembrie din cauza lipsei unui acord de finanțare, în timp ce probabilitatea unui blocaj încă de la 1 octombrie este de 79%. Cel mai notabil impact asupra pieței este suspendarea publicării datelor economice  guvernamentale. În acest caz, începând de miercuri dimineață, nu vor mai fi publicate date noi, inclusiv raportul privind rata șomajului sau variația numărului de angajați din sectorul non-agricol din septembrie. Blocajul este important din multe motive, dincolo de piețele financiare, dar impactul inițial asupra prețurilor acțiunilor ar trebui să fie minim, deși acest lucru va depinde în mare măsură de durata sa. De fapt, din 1975, în cazul blocajelor care au durat mai mult de 3 zile, indicele S&P 500 a înregistrat o creștere medie de 1,7% în cele 50 de zile după blocaj, cu o volatilitate redusă în acea perioadă. Pentru toate blocajele, indiferent de durată, creșterea medie a fost de 2,2%, subliniază Radu Puiu. Dolarul, activul cel mai afectat de presiune Până în prezent, dolarul este din nou activul cel mai afectat de presiune, lucru care s-a întâmplat pe tot parcursul anului în timpul fiecărui episod politic, determinat de incertitudine. În această dimineață, dolarul pierde teren în raport cu majoritatea monedelor importante. Dolarul american mai slab a oferit un sprijin suplimentar aurului, pe lângă o creștere de un an alimentată de stimulente monetare și fiscale, așteptările privind inflația, atacurile lui Trump asupra independenței Rezervei Federale și cererea băncilor centrale condusă de China. La rândul său, și aurul fluctuează în astfel de situații. Din 1975, aurul a crescut în medie cu 3% în cele 50 de zile care au urmat unui blocaj al guvernului, iar în acest an, a crescut cu 45%. Prețurile sunt pe cale să închidă al treilea trimestru consecutiv pozitiv, ETF-urile susținute de aur atingând cele mai mari dețineri din 2022, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

SUA s-ar putea confrunta cu un blocaj instituțional/ Administrația Trump negociază cu democrații pentru a depăși impasul bugetar

SUA se poate confrunta cu un blocaj instituțional, în contextul în care întâlnirea dintre președintele american, Donald Trump, și liderii democrați din Congres nu a înregistrat progrese majore privind situația bugetară. „Cred că ne îndreptăm spre un blocaj instituțional, pentru că democrații nu vor face ceea ce trebuie. Nu pui o armă o armă la tâmplă a poporului american și nu spui: Dacă nu faci exact ceea ce vor democrații din Senat și din Cameră, vom suspenda activitatea instituțiilor”, a avertizat vicepreședintele american, JD Vance. Liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, a declarat că există încă „diferențe foarte mari” între partidul său și Casa Albă. Republicanii își doresc o extindere pe termen scurt a nivelurilor actuale de cheltuieli. Administrația Trump a implementat reduceri de cheltuieli, fără ajutorul bugetarilor din Congres. Democrații și-au exprimat opoziția față de această practică. Aceștia doresc un acord ferm pentru reînnoirea subvențiilor guvernamentale pentru asigurările de sănătate pentru persoanele cu venituri mici, care urmează să expire la finalul anului. Ce măsuri ar putea lua Administrația Trump pentru reducerea cheltuielilor Directorul Biroului de Management și Buget al Casei Albe, Russ Vought, a difuzat recent un memorandum în care explică modul în care Administrația Trump ar folosi o perioadă de suspendare a activităților instituțiilor pentru a face noi reduceri pe termen lung ale cheltuielilor federale și ale numărului de angajați. Pozițiile și programele guvernamentale considerate „neesențiale” în timpul blocajului instituțional vor fi închise definitiv, potrivit BBC. Congresul SUA trebuie să aprobe un plan bugetar de urgență până pe 30 septembrie, în caz contrar instituțiile vor rămâne fără fonduri și vor suspenda activitățile. În alte situații similare, personalul non-esențial a intrat în șomaj tehnic, dar, acum, Casa Albă amenință cu disponibilizări masive. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Netanyahu are o nouă întâlnire cu Trump în efortul de coordonare a politicilor /Persistă DISPUTELE privind ofensiva din Gaza și postura Israelului

Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului

Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan.  Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Australia câștigă teren pe piața cărnii de vită din China după retragerea SUA. Tarifele impuse de Administrația Trump lovesc producătorii americani

Pe fondul noilor tarife vamale aprobate de președintele american Donald Trump, exporturile din carne de vită și derivate ale Statelor Unite au scăzut vertiginos în China, una din principalele piețe de desfacere la nivel global. Carnea de vită australiană a înlocuit dominația SUA în China de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă. Până la acel moment, livrările americane pe piața chineză totalizau 120 de milioane de dolari pe lună. Însă după introducerea sancțiunilor și tarifelor vamale, cota de piață a SUA s-a prăbușit. În acest context, cei mai afectați au fost fermierii americani, care au pierdut contracte extrem de valoroase. Valoarea cărnii de vită americane trimise în China a scăzut la doar 8,1 milioane de dolari în iulie și 9,5 milioane de dolari în august, comparativ cu 118 milioane de dolari respectiv 125 de milioane de dolari, raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Australia, marele câștigător Livrările Australiei pe carne de vită către China au crescut de la 140 de milioane de dolari pe lună în martie la 221 de milioane de dolari în iulie și 226 de milioane de dolari în august, relatează Reuters. În total, pe parcursul celor cinci luni din aprilie până în august, exporturile de carne de vită americană către China au valorat cu 388 de milioane de dolari mai puțin decât dacă comerțul ar fi rămas la nivelul mediu al celor doi ani precedenți. Livrările australiene au valorat cu 313 milioane de dolari mai mult. RECOMANDAREA AUTORULUI „Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!”. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA Coreea de Nord și China fac front comun contra „hegemoniei” SUA/ Phenianul și Beijingul vor o altă ordine GLOBALĂ

Viza care stârnește dispute în SUA a adus miliarde economiei americane. Printre beneficiari: Elon Musk, Satya Nadella și Eric Yuan

Programul american dedicat angajării lucrătorilor străini calificați continuă să stârnească dezbateri aprinse în SUA. Criticii susțin că această viză „răpește” locuri de muncă cetățenilor americani, în timp ce susținătorii o văd ca pe o rampă de lansare a profesioniștilor străini care au contribuit decisiv la inovație și creștere economică. Liderii de azi din domeniul tehnologiei au fost cândva deținători de viză temporară de muncă în SUA. Printre aceștia se numără și Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, citat de CNBC, care a declarat că viza H-1B a fost esențială pentru succesul său și al altor „specialiști care au construit SpaceX, Tesla și sute de alte companii care au făcut America puternică”. Au început cu o viză temporară. Și au schimbat lumea La fel și Eric Yuan, CEO-ul Zoom, care a emigrat din China în 1997. A reușit să obțină viza abia la a noua încercare, fiind sponsorizat de compania Webex. În ciuda dificultăților inițiale și a faptului că nu vorbea bine limba engleză, Yuan a fondat Zoom în 2011, iar IPO-ul companiei din 2019 l-a transformat în miliardar. În 2019, compania și-a făcut debutul pe piața de capital. Listarea a crescut semnificativ valoarea Zoom, iar participația lui Yuan a fost evaluată la mai multe miliarde de dolari. Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut un parcurs aparte: a trebuit să renunțe la dreptul de rezidență permanentă în SUA pentru a-i permite soției să obțină o viză H-1B, în 1994: „Ideea că trebuie să renunți la cartea verde pentru o viză H-1B este, în retrospectivă, absurdă”, a spus el într-un interviu, încurajând adaptarea programului la realitățile actuale ale pieței muncii. Chiar și elitele au stat la coadă pentru viză Alți lideri din industria tehnologiei au trecut prin experiențe similare, care arată atât impactul pozitiv al vizei H-1B, cât și obstacolele birocratice ale sistemului. Jayshree Ullal, CEO-ul companiei Arista Networks, este una dintre puținele femei imigrante care a devenit miliardară în SUA. Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani, ea a atras atenția asupra dificultăților din sistemul de imigrație american, afirmând că procesul a devenit „mult prea complicat”, cu perioade de așteptare care pot ajunge până la 15 ani pentru obținerea reședinței permanente. Jeffrey Skoll, primul președinte al eBay și actual filantrop, a relatat că a fost aproape nevoit să părăsească Statele Unite după ce i s-a refuzat prelungirea vizei. „Pentru mine a fost o luptă de viață și de moarte să obțin și să păstrez viza”, a scris el pe platforma X (fost Twitter). Deși era absolvent al Stanford Business School și lucra împreună cu fondatorul eBay, Pierre Omidyar, Skoll s-a confruntat cu riscul real de expulzare, în ciuda contribuției sale majore la dezvoltarea companiei. Trump impune 100.000 $ pentru fiecare cerere Programul H-1B a fost lansat în 1990 și permite companiilor americane să angajeze lucrători străini în domenii de înaltă calificare, precum IT, inginerie și sănătate. Viza este valabilă inițial pentru 3 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 6 ani. Printre vocile cele mai vehemente împotriva programului este chiar cea a președintelui SUA. Trump a propus reforme drastice, inclusiv o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare cerere de viză, punând o povară semnificativă asupra angajatorilor americani. El acuză că viza a fost „deliberat exploatată pentru a înlocui, mai degrabă decât a suplimenta, lucrătorii americani cu forță de muncă mai slab calificată și mai prost plătită”, potrivit proclamației pe care a semnat-o în septembrie. Accesul la mințile strălucite devine un lux Giganți tech americani precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft s-au bazat istoric pe angajați H-1B, iar taxele uriașe le afectează acum poziția competitivă pe piață. Până acum, angajatorii plăteau între 4.000 și 6.000 de dolari per aplicație, în funcție de mărimea companiei. „Să reformăm astfel încât să funcționeze pentru noi – atât din perspectiva securității, dar și a competitivității”, a indicat CEO-ul Microsoft, explicând că trebuie sprijinită securitatea pieței interne, dar și accesul la talente din întreaga lume.

Senatul a aprobat legea USR care blochează majorarea salariilor șefilor companiilor cu datorii

Potrivit inițiativei, care a fost adoptată cu 104 voturi pentru și 12 abțineri, operatorii economici unde statul sau autoritățile locale dețin majoritatea acțiunilor și care înregistrează restanțe fiscale nu vor mai putea majora remunerațiile fixe ale membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere sau ale directorilor peste nivelul stabilit în ultimul buget aprobat. „Prin această inițiativă se urmărește responsabilizarea managementului companiilor de stat și oprirea unor practici abuzive, prin care șefii beneficiază de bonusuri, în timp ce compania înregistrează pierderi și restanțe la plata taxelor și impozitelor”, se arată în comunicatul de presă emis de USR. Inițiatoarea legii, Oana Țoiu a declarat: „Legea noastră aduce o regulă simplă: performanță înainte de privilegii. Trebuie să restabilim încrederea în deciziile statului, iar acest lucru nu este posibil atunci când principalii datornici sunt companii unde statul este acționar majoritar. Odată cu adoptarea legii pe care am propus-o, conducerile companiilor de stat nu își vor mai putea mări salariile în timp ce au datorii la bugetul asigurărilor sociale, la sănătate sau alte impozite neplătite. Efectul nu este doar unul bugetar, ci și moral”. Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată, în Camera Deputaților, care este forul decizional.

Veste proastă pentru românii cu credite, IRRC urcă la un maxim istoric

Veste proastă pentru sute de mii de români cu credite legate de indicele IRCC, care urcă la un maxim istoric. Astfel, ratele creditelor ipotecare cresc semnificativ începând de la 1 octombrie 2025. Un număr de circa 300.000 de români au, cumulat, credite ipotecare standard şi credite Prima casă / Noua casă legate de indicele IRCC. În plus, peste 100.000 de persoane au credite de consum legate de noul indice, arată datele BNR. IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06% Cei peste 400.000 de români cu credite legate de noul indice de referinţă IRCC, din care 300.000 au credite ipotecare şi peste 100.000 au credite de consum, se vor confrunta cu creşterea ratelor de la 1 octombrie, în contextul în care IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06%. Indicele, folosit ca referinţă pentru calculul dobânzii la creditele retail în lei acordate după mai 2019, va atinge 6,06% începând cu luna octombrie. În ultimii 3 ani, a rămas sub 6%, la valori mai mici decât ROBOR. Ratele vor crește cu 11% Pentru a evalua efectul pe care îl va avea creşterea IRCC asupra creditelor ipotecare, ZF a realizat o simulare pe platforma Conso.ro pentru 3 tipuri de credite ipotecare, respectiv 200.000 lei, 250.000 lei şi 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, legate de IRCC. Sursa foto: caracter ilustrativ Astfel, ratele ar urma să crească cu circa 11%, luând în calcul o marjă a băncii de 3% adăugată la nivelul IRCC. Pentru un credit ipotecar de 200.000 lei, rata ar fi de 1.711 la un IRCC de 6,06%, în prezent nivelul ratei fiind de 1.545 lei la un IRCC de 5,55%. Rata în cazul unui credit ipotecar de 250.000 lei ar ajunge 2.139 lei, faţă de 1.931 lei. Pentru creditul ipotecar de 300.000 lei, rata ar fi de 2.427 lei, faţă de 2.349 lei. Soluții pentru a contracara creșterea ratelor, explicate de specialiști Totuşi, arată specialiștii, există câteva soluţii pentru a contracara această creştere, respectiv refinanţarea la timp, negocierea marjei pe care o percepe banca sau scurtarea perioadei de finanţare prin rambursări anticipate. „IRCC-ul trimestrial pentru T2/2025 este de 6,06%, aplicabil în dobânzi începând cu 1 octombrie 2025. Asta înseamnă că dobânzile variabile (IRCCĂmarjă) cresc cu 0,51 pp (puncte procentuale) faţă de trimestrul curent (5,55%). Pentru un credit ipotecar de 300.000 lei pe 30 de ani cu marjă de 2,5 pp, rata lunară urcă cu aproximativ 108 lei (de la 2.212 lei la 2.320 lei). La un credit de 400.000 lei, creşterea este de 144 lei; la 500.000 lei, la 180 lei“, a explicat Valentin Anghel, CEO şi fondator al AVBS Broker de Credite, pentru Ziarul Financiar. Anghel apreciază că atâta timp cât inflaţia nu scade, nici IRCC nu are cum să scadă semnificativ, această creştere a indicelui întărind nevoia de refinanţare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce SALARIU ar trebui să aibă un român care vrea să acceseze un credit pentru apartament de peste 100.000 euro Restanțele românilor la bănci sunt în CREȘTERE. De ce nu se simt creșterile salariale din ultimii ani