Etichetă: Economic

AstraZeneca trece la listare directă pe bursa din New York, dar rămâne cu sediul în Marea Britanie

AstraZeneca, cel mai valoros grup listat la Londra, a confirmat luni că intenționează să treacă la o listare directă pe New York Stock Exchange (NYSE) pentru a atrage mai mulți investitori globali, păstrând totodată listările din Londra și Stockholm și sediul central în Marea Britanie, scrie Reuters. Decizia vine după speculații că producătorul de medicamente ar putea părăsi piața britanică, stârnind temeri privind atractivitatea tot mai redusă a bursei londoneze. „Structura de listare globală ne va sprijini strategia de creștere sustenabilă, menținând în același timp sediul în Marea Britanie și listările din Londra, Stockholm și New York”, a declarat președintele companiei, Michel Demare. Mutarea urmează unei serii de decizii similare luate de alte companii britanice care caută evaluări mai mari și acces la capital în piețe externe. În paralel, AstraZeneca a promis investiții de 50 de miliarde de dolari în producția din Statele Unite până în 2030 și reduceri ale prețurilor unor medicamente vândute direct pacienților americani, în conformitate cu solicitările administrației președintelui Donald Trump.

Coaliția a decis luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Cine sunt marii câștigători?/ Subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%

UPDATE 11.46: Ședința coaliției s-a încheiat după aproape două ore de discuții pe tema rectificării bugetare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, proiectul va fi pus luni în transparență și, „în funcție de avizare, va fi adoptat de Guvern miercuri sau joi”, a anunțat Ioana Dogioiu. Știrea inițială Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%, potrivit informațiilor Gândul. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Coaliția decide luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Sănătatea, Transporturile și Dezvoltarea, printre marii câștigători

Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, finanțarea partidelor politice ar putea scădea cu 10%. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA

Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe.  De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu.  Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să

Noul iPhone a prăbușit și acțiunile și încrederea utilizatorilor. Toată lumea se plânge de proasta calitate a noului telefon

Acțiunile companiei Apple sunt în scădere, închizând săptămâna cu 255,46 de dolari, adică cu -0,55%, după ce tot mai mulți cumpărători de telefoane din seria iPhone 17 s-au plâns de calitatea acestora. Valul de reclamații a dus și la scăderea încrederii privind durabilitatea învelișului de aluminiu. Pe internet abundă meme-uri și glume despre scandalul „scratchgate”, care pot fi ușor zgâriate pe spate numai dacă sunt frecate ușor în buzunar. Unii clienți au observat că telefoanele erau zgâriate încă de când le-au cumpărat în magazine.  Cele mai expuse modele sunt telefoanele iPhone 17 Pro de culoare albastră și noul iPhone Air de culoarea neagră. Au fost raportate și mici zgârieturi pe iPhone 17 Pro Cosmic Orange. Răspunsul Apple a fost că urmele rezultate nu sunt „zgârieturi”, ci uzură de la suportul MagSafe, care a transferat materialul pe spatele noilor modele iPhone.  Apple susține că acest transfer de material nu este o zgârietură și este ușor de îndepărtat prin curățare. Apple afirmă că aceste urme se pot curăța cu ușurință și că nu indică o problemă de calitate a finisajului, potrivit Tom’s Guide. Situația financiară arăta și așa urâtă pentru Apple după tarifele impuse de Donald Trump în aprilie, modelele iPhone fiind fabricate în Republica Populară Chineză,  asta până când directorul executiv Tim Cook s-a dus în Biroul Oval cu un cadou care l-a „temperat” pe președinte: o placă de sticlă pe un lingou de aur de 24 karate, în valoare de 150.000 de dolari, pe care este inscripționată semnătura lui Tim Cook și numele președintelui Trump, precum și atestarea caracterului american: „Apple American Manufacturing Program”. Dacă directorul nu ar fi acționat pentru a-l îmbuna pe Trump, noile modele de telefoane ar fi costat cu 1.000 de dolari mai mult:  iPhone Air ar fi ajuns la 2.000 de dolari în loc de 1.000. JerryRigEverything, un cunoscut vlogger care testează și recenzează cele mai noi tehnologii, a supus noile modele de iPhone 17 la testul durabilității.  Ce a descoperit el i-ar putea șoca pe cumpărătorii telefoanelor Apple. iPhone Air Jerry a supus noul model subțire Apple la mai multe teste, dar cu baterie mai mică și capacitate de încărcare mai lentă (30 de minute față de celelalte telefoane care se pot încărca în 20 de minute): a frecat ecranul telefonului cu șurubelnița  – ceramica Shield 2 a trecut testul, fiind o îmbunătățire majoră; a frecat camera frontală a telefonului cu un cutter și partea laterală din titaniu  – este ușor zgâriat, dar butoanele nu pot fi detașate; nu poate fi îndoit ca iPhone 6, cel puțin nu cu mâinile; camera de 48 de pixeli și microfonul nu se desprind; iPhone Air a rezistat sub presiune, până la 97 de kilograme – sticla frontală fiind spartă, iar telefonul a fost permanent îndoit; iPhone 17 Pro La frecare, modelul portocaliu iPhone 17 Pro, dotat cu slot din plastic pentru antenă 5G, pare să fie mai rezistent decât modelul iPhone 17 Pro Max de culoare albastră.  Anodizarea decorativă de la suprafață are o grosime de 2-25 de micrometri. Deși are un înveliș rezistent și viu colorat, mai rezistent decât în cazul vopselei obișnuite,  nu este invincibilă. Prin urmare, învelișul telefonului iPhone 17 Pro se poate ciobi pe lateral.   Toate lentilele a celor trei camere foto/video, fiind acoperite cu cristal de safir, sunt foarte rezistente și nu prezintă zgârieturi după ce au fost frecate cu obiecte ascuțite sau contondente. Jerry a frecat telefonul portocaliu cu chei și cu o monedă. Mici urme se pot observa doar la nivel microscopic.  În schimb, telefonul albastru a fost mai susceptibil la deteriorare. La colț, anodizarea se ciobește la frecarea cu o monedă.  Telefoanele nu se strică nici la căldura unei brichete, nici după 30 de secunde de expunere. De asemenea, ambele telefoane nu pot fi îndoite nici intenționat cu mâinile. Nu se aude nici măcar o scârțâitură și nici nu se observă o crăpătură. Ambele telefoane au trecut de testul durabilității.  Cumpărătorilor li se recomandă să cumpere huse (care pot să coste 60 de dolari) și curele atașabile pentru a preveni scăparea telefoanelor pe asfalt. Cureaua poate preveni chiar furtul. Sursa Foto: Apple/YouTube Autorul recomandă: Noile iPhone 17 ajung vineri pe piața din România. Modelul de top ajunge să coste cât un Logan la mâna a doua

ONU reimpune sancțiunile împotriva Iranului prin mecanismul snapback

Noile măsuri presupun înghețarea activelor iraniene din străinătate, oprirea tranzacțiilor de armament și sancționarea dezvoltării programului balistic, într-o perioadă în care economia iraniană este deja grav afectată. Rialul se află la un minim istoric, iar prețurile alimentelor de bază – carne, orez, lactate – au crescut vertiginos, punând presiune pe familiile cu venituri reduse. Decizia a fost luată după ce Franța, Germania și Marea Britanie au activat mecanismul „snapback”, acuzând Iranul că a restricționat accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare și nu a raportat stocurile de uraniu îmbogățit până la 60%, foarte aproape de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare, potrivit AP. Teheranul contestă legitimitatea procedurii, invocând retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear în 2018. Cu toate acestea, Washingtonul, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, a salutat sancțiunile drept „un act de leadership global decisiv”, insistând că diplomația rămâne posibilă. Iinflația anuală în Iran depășește 34%, iar unele alimente de bază s-au scumpit cu peste 80% într-un an. Situația socială este tensionată, iar organizațiile pentru drepturile omului estimează că Iranul a executat peste 1.000 de persoane în 2025, cel mai mare număr din ultimele trei decenii. După războiul de 12 zile cu Israelul din iunie, temerile privind reluarea ostilităților persistă, în timp ce infrastructura militară iraniană bombardată este reconstruită.

Câți bani a dat un turist pe un cannolo în Veneția, o gustare dulce de origine siciliană pe care nu prea o găsești în cofetăriile din București

Veneția, supramumită  „La Serenissima”, este un oraș pe apă unic în Europa. Splendoarea sa monumentală și culturală, canalele navigabile și atmosfera sa romantică fac ca orașul să atragă anual milioane de turiști. În 2023, Veneția a atras 5,7 milioane de vizitatori. Orașul se confruntă cu fenomenul post-pandemic cunoscut sub numele de „supraturism”, determinând autoritățile locale să impună o taxă de intrare turiștilor timp de 60 de zile pe an.  Prețurile din oraș nu sunt tocmai accesibile buzunarului turistului de condiție medie. Biletul de o zi pentru deplasarea cu un „vaporetto” în Marele Canal este 25 de euro.    Închirierea unei gondole poate să fie și mai mult: între 80 și 100 de euro pentru o călătorie de 30 de minute. Dacă cea mai ieftină masă, care include o pizza și spaghete, costă 37 de euro (cu taxa de servire inclusă) la un restaurant ieftin, fără orchestră muzicală ca-n centrul Pieței San Marco, și suvenirurile sunt foarte scumpe. În fotografia de mai jos făcută de un turist, prețurile unor mini-măști de carnaval venețian nu costă mai jos de 12 euro. Un magnet tematic costă între 3 și 6 euro, iar o simplă șapcă poate să ducă și la 15 euro. Însă, trebuie să recunoaștem, kitch-uri sau nu, sunt de o frumusețe aparte! Prețul unui cannoli în Veneția După ce s-a plimbat cu „vaporetto” și a admirat Catedrala Sfântului Evanghelist Marcu și Palatul Dogelui, turistul român a poposit la un mic restaurant cu terasă pentru o gustare. A comandat o șaormă cu pui, o doză cu un suc Coca Cola și un „cannolo” (sau cannoli) cu cremă de ciocolată. Când chelnerul i-a adus nota de plată, turistul a fost uimit: 17,50 de euro avea de plată în total! 7,50 de euro a fost șaorma, 5  euro a fost doza de Cola și 5 euro a fost „cannoli”. Ce este „cannolo”? Cannoli sicilieni (sau „cannolo) este unul dintre marile deserturi italiene care s-a răspândit în toată lumea, deși prin București nu prea sunt cofetării care să vândă astfel de gustări. Cannoli sunt forme cilindrice din făină, unt, zahăr, ouă, preparate cu sare, vin și ulei, precum și cu scorțișoară, lămâie și cacao după preferințe. Acestea se întind în fâșii subțiri, decupate cu un pahar pentru a rezulta formele cilindrice. Potrivit unor experți culinari, acest desert a fost inventat între anii 827 și 1091, în Caltanissetta, pe insula Sicilia,   de către concubinele prinților, fiind numit ulterior așa după stuful de râu pe care se rula cannolo-ul în secolul al XVII-lea.  S-a răspândit ulterior și în Veneția, fiind un desert preparat cu ocazia Carnavalului. În vitrinele restaurantelor și cofetăriilor venețiene se pot găsi o varietate mare de cannoli: cu cremă de ciocolată, vanilie, cremă de fistic, frișcă. Îl găsești alături de sandvișurile italiene cu salam mortadella, caprese cu roșii și brânză mozzarella, renumitele „pincho”, gustări din Țara Bascilor cu somon afumat,  precum și sandvișurile cu prosciutto și brânză de brie. Autorul recomandă:  Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”

Economistul Iancu Guda cere concedieri la stat cu orice preț: Trebuie neapărat să reducem risipa!

Într-o intervenție extrem de categorică, economistul Iancu Guda afirmă că România nu mai are alternative pentru a reduce cheltuielile excesive din administrația publică, motiv pentru care se impune o „restructurare cu forța” la stat. Cu alte cuvinte, concedieri cu orice preț. Declarațiile sale vin în contextul în care a fost invitat la Ministerul Finanțelor pentru a contribui la planurile de reorganizare. „Nu avem de ales, nu este opțional” „Trebuie nepărat să reducem risipa din sectorul public. Ar trebui să se ajungă la o restructurare cu forța până la urmă; dacă nu s-a putut accepta acea scădere a personalului din unităţile locale, vor trebui să le reducă. Nu avem de ales, nu este opțional”, a explicat Iancu Guda, potrivit știripesurse.ro. Poziția lui Ilie Bolojan este clară: premierul admite că sunt necesare reduceri de cheltuieli, dar susține că acestea pot fi făcute și fără concedieri masive. El are în vedere diminuarea salariilor și reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici – sau reduci salarii, sau reduci personalul” – Ilie Bolojan. Premierul este de părere că tăierile temporare, precum limitarea unor cheltuieli punctuale, nu pot asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Mai departe, șeful Executivului a atras atenția și asupra poverii financiare tot mai mari a datoriilor statului: „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps… gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”. Bolojan a conchis că, pentru a putea finanța investiții și proiecte de infrastructură, statul este obligat să reducă din cheltuielile curente, indiferent de metoda aleasă. „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare. Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a tras concluzia premierul Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda îi distruge pe liberali: Ați FURAT destul! Ați VIOLAT România! Economistul Iancu Guda, vehement cu privire la efectul TVA asupra pensiilor private: „Nicăieri nu am auzit să plătești CASS de două ori”

Cât costă să trăiești o lună în Germania. Ce salariu trebuie să ai pentru o viață decentă în 2025

Cât costă să trăiești o lună în Germania. Ce salariu trebuie să ai pentru o viață decentă în 2025. Mulți români se întreabă cât ar trebui să câștige pentru a trăi decent în Germania. Potrivit ziarulromanesc.de, următoarele sume sunt suficiente. În Germania se vorbește intens despre „clasa de mijloc”, o adevărată „locomotivă” a bunăstării țării. Ce înseamnă, totuși, „viață demnă și liniștită” în Germania? OECD definește „clasa de mijloc” prin gospodăriile cu venituri între 75 și 200% din mediana veniturilor nete dintr-o țară. În Germania, pentru o persoană singură, asta se traduce în venituri de 1.500 – 4.000 de euro net pe lună. „Miza” crește însă pentru un cuplu cu doi copii, de exemplu, care are un prag de 3.000 – 8.000 euro net. Două treimi dintre germani pot fi încadrați cu ușurință în clasa de mijloc. Potrivit analizei Bundesbank, în 2021, valoarea medie netă a avuției gospodăriilor germane era de 316.500 euro, în timp ce mediana era mult mai scăzută: 106.600 euro. Pentru a duce o viață demnă în Germania, un om trebuie să câștige cel puțin 1.500 de euro net lunar, dacă e singur și 3.000 de euro net pentru o familie cu copii. De asemenea, limita superioară a clasei de mijloc se ridică la 8.000 de euro net pe lună, considerată un adevărat „punct cardinal” în privința stabilității financiare la nivel de gospodărie. Cam cât te costă să umpli coșul de cumpărături în Germania? Aici o avem o listă cu prețurile pentru cărnuri, fructe, legume, produse lactate, cereale, băuturi alcoolice și băuturi răcoritoare: Pâine (250g)= 1.81€ Un cofrag de ouă= 2.65€ Un kilogram de aripioare de pui= 7.79€ Un kilogram de mere= 2.63€ Un litru de lapte= 1.04€ Un kilogram de brânză făcută în zonă= 12.74€ Un kilogram de varză= 1.32€ Un kilogram de ceapă= 0.99€ 1 kilogram de cartofi= 1.70€ 1 kilogram de roșii= 1.29€ 1 Kg de portocale= 2.34€ 1 kilogram banane= 1.76€ Cât costă mâncarea la un restaurant din Germania? Aici avem o listă cu prețurile pentru cafea, apă, sucuri, meniul zilei, hamburgeri și altele: Mâncare pentru o persoană la un restaurant ieftin= 12.83€ Mâncare pentru două persoane la un restaurant de calitate= 55.05€ Un meniu McDonald’s= 8.65€ Cafea cu lapte= 3.16€ O doză de Coca-Cola sau Pepsi (0.33l)= 2.74€ O sticlă cu apă (0.33l)= 2.38€ Autorul recomandă:

Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o pizza și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Marcu, pe lângă taxa Servizio

Veneția  (”La Serenissima”), un oraș pe ape,  este unul dintre cele mai mari atracții din Italia. Însă, este și o destinație foarte costisitoare. În funcție de sezon, o cazare de o noapte poate să coste peste 100 de euro. Pentru a lua un mic dejun la un restaurant venețian, turiștii trebuie să scoată din buzunar în jur de 20 de euro doar pentru o omletă. Închirierea unei gondole pentru 30 de minute duce și la 30 de euro de persoană. Localnicii duc cu totul alt stil de viață în acest oraș inundat. Elevii pleacă la școală cu „vaporetto”, un tip de navă cu aburi care este aidoma unui autobuz pe apă. Alături de ei și alți zeci de turiști veniți din toată lumea, urcă la bord chelneri sau magazioneri care transportă mărfuri pentru magazinele și restaurantele la care nu se poate ajunge decât dacă traversează coridoarele navale ale orașului.  În Veneția, considerat unul dintre cele mai „verzi” orașe europene, mașinile nu există. Transportul se desfășoară strict cu bărci, gondole și nave de dimensiuni medii.  Ornamentul și gradul de confort al fiecărei gondole depinde în funcție de statutul social al fiecărui localnic sau turist. În preajma Pieței Sfântului Marcu și a minunatei Bazilici,  restaurantele oferă răsfățuri culinare de lux, dar la prețuri foarte mari. Atmosfera festivă este asigurată de orchestre. Spre străzile înguste din spatele catedralei, turiștii pot descoperi restaurante cu meniuri la prețuri acceptabile pentru toate buzunarele. De exemplu, într-un restaurant venețian cu meniuri modeste, se servește pizza, paste și alte preparate delicioase, specifice bucătăriei italiene. Un cititor ne-a trimis fotografii din vacanță, prin care ne-a dezvăluit costul unui prânz „ieftin” în orașul gondolelor. Meniul comandat: Pizza Diavola cu salam iute;  Spaghete cu brânză carbonara; Doză cu Coca Cola;  Suc de ananas.  Costul total Cititorul a fotografiat nu doar preparatele, dar și bonul fiscal pentru a arăta cât l-a costat o masă în Veneția: O porție de spaghete carbonara: 13 euro Pizza Diavola: 10 euro Sucul de ananas: 5 euro O doză de Coca Cola: 5,50 euro Taxa Servizio de 12%: 4,10 euro Total: 37,60 de euro Taxa „servizio” Se poate observa că turistul a plătit în plus o taxă surpriză de  4,10 euro. I se spune taxa „Servizio”.  În Italia, există două tipuri de taxe adăugate în multe restaurante: „Servizio” și „Coperto”.  Indiferent de calitatea preparatelor și a serviciilor, majoritatea restaurantelor le impun. Taxa „coperto” este percepută pentru acoperirea costurilor legate de utilizarea mesei, a tacâmurilor, a feței de masă, șervețelelor și feliilor de pâine oferite la începutul mesei (indiferent că sunt sau nu consumate), potrivit „My Corner of Italy”. Nu este un bacșiș, ci o taxă obligatorie pe care fiecare client trebuie să o plătească, indiferent dacă a comandat sau nu mâncare. Valoarea taxei „coperto” variază între 1 și 5 euro de persoană, în funcție de restaurant și oraș. „Servizio” este taxa de serviciu impusă în restaurantele din orașe cu multiple obiective turistice. Banii din această taxă reprezintă 12% din veniturile chelnerilor pentru serviciile de servire.  Dacă restaurantul este amplasat într-un loc elegant și sofisticat, toți clienții plătesc această taxă adăugată. „Mancia” sau bacșișul nu este un obicei foarte comun în Italia, fiind mai degrabă solicitat în alte țări, însă, depinde în totalitate de client. Piazza San Marco și Bazilica: Scurt istoric Piața Sfântului Marco (sau Piazza San Marco) este una dintre punctele cele mai aglomerate ale Veneției. Cei mai mulți turiști se deplasează în această piață pentru a admira turnul cu clopot „Campanile di San Marco” (construit între secolul al 9-lea și anul 1513, reconstruit între 1902 și 1912), Turnul cu Ceas sau Torre dell’Orologio  (construit din 1499), grupul de clădiri impunătoare ale Procurației și Bazilica Sfântului Evanghelist Marcu. În piață se poate observa leul emblematic al Sfântului Evanghelist Marcu sculptat pe mai multe monumente. Napoleon Bonaparte a catalogat Piața Sfântului Marcu a Veneției drept „salonul Europei”. Basilica Cattedrale Patriarcale di San Marco sau Catedrala Sfântului Marcu a fost construită din 1063 și finalizată abia în 1617.  Aceasta adăpostește moaștele Sfântului Evanghelist Marcu, care este considerat patronul sfânt al orașului. Catedrala este situată la capătul estic al Pieței Sfântul Marcu, fiind atașată Palatului Dogilor, motiv pentru care era cândva cunoscută drept Capela Dogilor. Pe plan arhitectural, aceasta are elemente și influențe bizantine, romanice și islamice, precum și elemente gotice ulterior încorporate.  Interiorul cupolelor, bolțile și pereții superiori sunt acoperiți cu mozaicuri care înfățișează sfinți, profeți și scene biblice, fiind retușate sau refăcute de-a lungul a 800 de ani. Autorul recomandă: Turiștii sunt revoltați de nota de plată primită la un bar din Italia / „Am fost suprataxați pentru MUZICĂ!”