Etichetă: Economic

Companiile germane nu mai cred în revenirea economică

Moralul firmelor din Germania a scăzut mult în luna septembrie, semn că încrederea în guvern este tot mai slabă. Companiile nu mai cred că autoritățile vor reuși să pună economia pe picioare. Potrivit unui sondaj publicat miercuri de institutul Ifo, nivelul de încredere al firmelor a coborât la 87,7 puncte, față de 88,9 în august. Analiștii se așteptau la o mică îmbunătățire, mai ales datorită promisiunilor guvernului privind un ajutor financiar important. „Scăderea surprinzător de accentuată reduce speranțele privind o redresare economică rapidă”, a avertizat economistul Robin Winkler, de la Deutsche Bank, citat de Politico. Prioritate: cheltuielile militare și reducerea birocrației În timp ce Friedrich Merz pleda în Bundestag pentru un buget orientat spre apărare, securitate și reducerea birocrației, mediul de afaceri a transmis că își pierde răbdarea: măsurile așteptate întârzie prea mult. „Nu avem timp de pierdut: țara noastră trebuie să simtă de pe acum că lucrurile merg mai bine”, a declarat cancelarul Germaniei, însă percepția generală rămâne pesimistă. Sondajul Institutului Ifo din München, unul dintre cele mai importante institute de cercetare economică din Germania, arată o imagine sumbră: companiile nu doar că sunt tot mai nemulțumite de condițiile actuale, dar așteptările pentru viitor s-au prăbușit vizibil, semn că mediul de afaceri german se teme de o stagnare prelungită a economiei. Tot mai puțini germani cred în actualul guvern La acest semnal de alarmă se adaugă datele publicate marți de S&P Global, care, deși arată o creștere rapidă a sectorului privat – cea mai puternică din ultimul an, subliniază că scăderea comenzilor noi în servicii și industrie pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării. Lipsa de încredere nu vine doar din partea firmelor. Un sondaj reprezentativ, publicat în aceeași zi de presa germană, arată că doar 28% dintre cetățeni mai cred că actualele partide de guvernare – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, pot readuce pe creștere economia, față de 43% în luna mai. Scăderea este semnificativă și reflectă nemulțumirea tot mai mare a populației față de direcția economică a țării.

UE a definitivat Acordul comercial și de investiții cu Indonezia /Creează noi oportunități pentru companii și fermieri

Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat, marți, negocierile în vederea unui Acord Complet de Parteneriat Economic și Investiții, un tratat prin care vor fi eliminate 98% din tarifele comerciale. “Am asumat angajamentul de a accelera diversificarea și parteneriatele, de susținere în continuare a creării locurilor de muncă în spațiul UE și de stimulare a creșterii economice. Acordul cu Indonezia creează noi oportunități pentru companii și fermieri într-o economie majoră aflată în ascensiune. Acest acord ne oferă o sursă stabilă și predictibilă de materii prime esențiale, absolut necesare pentru industria ecologică a Europei în materie de tehnologie și oțel”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Acordul comercial dintre UE și Indonezia creează o piață de 700 de milioane de clienți, elimină 98,5% din tarifele vamale și simplifică procedurile de export. Uniunea Europeană va avea noi posibilități de investiții în Indonezia, în special în sectoare strategice precum vehiculele electrice, produsele electronice și cele farmaceutice. ”Acest acord elimină 98% din tarifele de exporturi, toate barierele vamale și deschide noi direcții de investiții. Acest acord a fost configurat prin luarea în considerare a priorităților și sensibilităților ambelor părți, pentru a asigura un rezultat echilibrat. Spre exemplu, tarifele Indoneziei de 50% asupra importurilor de mașini vor fi eliminate gradual în următorii cinci ani, ceea ce deschide drumul pentru exporturile europene de automobile”, a declarat comisarul UE pentru Comerț, Maros Sefcovic. Înainte de fi ratificat, Tratatul comercial UE-Indonezia va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Financial Times: Vladimir Putin practică un joc PERICULOS cu NATO /Washingtonul se teme de escaladarea crizei pe flancul estic MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”

Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o Pizza lângă Colosseumul din Roma: Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului

Colosseumul din Roma, imensul amfiteatru care este pe jumătate ruinat, este vizitat anual de 6 milioane de turiști, potrivit Civitatis Rome. Construcția a fost începută de împăratul roman Vespasian în anul 72 d.Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr., de către fiul și succesorul său, Titus.  Numit inițial drept „Amfiteatrul Flavian” (după dinastia Flavienilor), a fost redenumit „Colosseum” fiindcă în preajma sa era Colosul lui Nero (37-68 d.Hr.), o statuie din bronz de 30 de metri a infamului împărat care a fost distrusă în totalitate în urma jafului vizigot din anul 410. Cu toate că era splendoarea ingeniozității romanilor, Colosseumul era un loc al morții și al brutalității. Gladiatori profesioniști luptau între ei până la moarte sub privirile a 60.000 de spectatori. Aveau loc parade cu animale exotice (girafe, elefanți), spectacole de muzică și teatru. Când podeaua amfiteatrului era inundată cu apă, se desfășurau spectacole nocturne cu înotători dezbrăcați la lumina torțelor, precum și bătălii navale cu bărci (cu lungimi de 7-15 metri). Podeaua amfiteatrului era inundată cu 4 milioane de apă prin ecluze, creând o adâncime de 1,5 metri.  Potrivit lui Dio Cassius, circa 2.000 de gladiatori și 9.000 de animale sălbatice au murit la primele spectacole care au ținut 100 de zile. Mii de prizonieri, printre care tâlhari, dar și creștini, erau executați sau forțați să lupte cu mâinile goale împotriva leilor și tigrilor.   După ce împăratul Teodosiu a proclamat creștinismul ca religia oficială a Imperiului Roman, luptele dintre gladiatori au fost interzise, iar Colosseumul a fost abandonat, neglijat de-a lungul evului mediu și grav avariat de o serie de cutremure. A devenit cimitir, fortăreață, depozit și chiar ca scenă de teatru. Pietrele structurii au fost furate de orășeni pentru a-și construi locuințele. Astăzi, Colosseumul este unul dintre cele mai mari muzee și monumente UNESCO.  Și de asemenea, a devenit unul dintre cele mari atracții ale Italiei pentru fotografii și selfie-uri, mai ales pentru turiștii care vor să mănânce o veritabilă pizza italiană. Prețul unei pizza într-un restaurant de lângă Colosseum Un turist român a plecat în Roma să viziteze Colosseumul. După ce a admirat splendoarea monumentală a amfiteatrului flavian, a mers la cel mai apropiat restaurant pentru a-și potoli foamea cu o pizza apetisantă. Până la urmă, e un pic obositor să explorezi întregul cele două nivele ale amfiteatrului.  Și forma circulară a amfiteatrului chiar îți dă poftă de o pizza italiană. Turistul a făcut un popas la cel mai apropiat restaurant. A primit meniul și când l-a deschis, ce să vezi?  Prețuri destul de „măricele” în euro. „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului. Dar cel puțin, nu e la fel de scump ca pe litoralul românesc”, a exclamat turistul. O pizza de la un oarecare restaurant de lângă Colosseumul roman costă mai mult decât la orice restaurant Pizza Hut și decât în restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului. Însă, tot este mai ieftin să mănânci la Roma, lângă Colosseum, decât pe litoralul românesc, nu? Iată cât costă fiecare sortiment de pizza Pizza Margherita (cu roșii și brânză mozzarella) : 14,90 euro Pizza con salame (cu salam): 14,90 euro Pizza con verdure (vegetariană): 14,90 euro Pizza con prosciutto (cu brânză mozzarella și șuncă): 14,90 euro Pizza confunghi (cu ciuperci):14,90 euro Prețul unor paste Carbonara Cum bucătăria italiană nu presupune numai pizza, turistul s-a uitat și la celelalte preparate: Bruschetta: 9,90 euro Lasagna allabolognese: 15,90 euro Tortellini: 15,90 euro Paste Carbonara: 15,90 euro Penne pomodoro e basilico: 15,90 euro Spaghetti cu sos de roșii și chiftele: 17,90 euro Tortellini alla bolognese: 15,90 euro Una dintre specialitățile restaurantului, o cafea de gladiator, costă 8,90 de euro, în timp ce un Cappuccino XXXL este 12,90 de euro. Deserturi: Gogoașă Ciambella: 6,80 de euro Ciabatta al cioccolato (pâine cu ciocolată): 6,80 de euro Napoletano: 6,80 de euro Crostata (tartă cu marmeladă): 6,80 de euro Nutellotto (biscuite cu cremă de ciocolată): 6,80 de euro Ciambella gelato e cioccolato (desert cu înghețată și ciocolată): 8,90 de euro Suc de portocale: 8,80 de euro Ciocolată caldă: 9,90 de euro Cât costă un suc lângă Colosseum? După o zi călduroasă în Roma, turistul a comandat și o sticlă cu băutură răcoritoare carbogazoasă. Prețul? 6,90 de euro o sticlă de 490 ml, indiferent de marcă(Coca-cola, Fanta, Sprite). O halbă mică de bere face 6,90 de euro, iar una medie 8,90 de euro. Cu această ocazie, el a fotografiat și prețul celorlalte băuturi. O ceașcă cu cafea cappuccino face 6,90 de euro. Nu mai menționăm băuturile alcoolice, precum un pahar cu cocktail care este 12,90 de euro sau o sticlă de vin de 0,75 litri, care costă 32 de euro. Astfel, turistul român și-a comandat o pizza cu salam și o sticlă de Coca-Cola, cu vedere la Colosseumul din Roma. Plata consumației în total: Coca-Cola: 6,90 euro Pizza con salame: 14,90 euro TOTAL: 21,8 EURO (110 RON) Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de energie din Rusia /Finanțează războiul

Statele Unite sunt pregătite să impună sancțiuni Rusiei, dacă nu oprește războiul din Ucraina, dar țările europene trebuie să înceteze achizițiile de energie rusească, a afirmat marți, la reuniunea Adunării Generale ONU, președintele Donald Trump. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia, altfel pierdem cu toții mult timp. Eu sunt pregătit să discut despre acest lucru astăzi cu națiunile europene”, a subliniat președintele SUA. Uniunea Europeană depune eforturi pentru reducerea importurilor de energie din Rusia, în contextul tensiunilor generate de invazia rusă în Ucraina. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a elaborat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Uniunea Europeană intenționează să limiteze profiturile obținute de Moscova din exporturile de combustibili fosili. În acest context, Comisia Europeană vrea interzicerea importurilor de gaz lichefiat din Rusia. Companiile Rosneft și Gazpromneft vor fi introduse pe lista sancțiunilor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE a definitivat Acordul COMERCIAL și de investiții cu Indonezia /„Creează noi oportunități pentru companii și fermieri” MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”

Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai mari decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor

Concedierile în prima jumătate a anului 2025 au fost cu 30% mai mari decât anul trecut, în mediul privat. Valul de concedieri de la privat va fi urmat de concedieri în sistemul public, transmite Antena 3 CNN. Specialiștii din piața muncii trag un semnal de alarmă: concedierile nu se vor opri aici, ci vor continua. Tot mai multe companii vor continua să-și reducă cheltuielile din cauza scumpirilor din acest an. Din ianuarie până în iulie 2025, circa 1.000 de persoane au fost concediate la fiecare lună. Total concedieri colective: 7.068 de persoane Din sectorul industrial, auto, fabrici, echipamente: 4.727 de persoane Servicii și birouri: 527 de persoane Comerț: 287 de persoane Transporturi și logistică: 352 de persoane Construcții: 102 de persoane Cei mai mulți angajați concediați lucrau în București și în județele Prahova, Constanța, Timișoara și Caraș-Severin. În cadrul agențiilor AJOFM sunt 30.000 de locuri vacante. (Sursa: ANOF) Motivele? Unele companii au falimentat, altele și-au relocat sediile în țări cu taxe mai mici și forță de muncă mai ieftină. În străinătate, multe companii din IT au făcut concedieri după ce au recurs la automatizare în urma revoluției tehnologiilor cu inteligență artificială. Nici angajații de la stat nu scapă. Este de așteptat ca Guvernul Bolojan să ia o decizie privind concedierea a 13.000 de bugetari cu performanță scăzută. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Se clatină OMV Petrom. Filiala din România a gigantului petrolier va fi cea mai afectată de concedieri colective

Trump contestă, de la tribuna ONU, politicile ecologice și în materie de imigrație /Vor produce moartea Europei Occidentale

Președintele SUA, Donald Trump, a contestat marți, la reuniunea Adunării Generale a ONU, politicile europene în materie de imigrație și ecologie, avertizând asupra riscului ”morții Europei Occidentale”. ”Trebuie să spun… că urmăresc situația Londrei, unde aveți un primar teribil. Orașul s-a schimbat atât de mult, acum vor să treacă la legea islamică (Sharia). Dar sunteți o altă națiune, nu puteți face acest lucru! Atât imigrația, cât și ideile suicidare în materie de energie vor produce moartea Europei Occidentale. Dacă nu se va face ceva imediat, aceste lucruri nu vor putea fi menținute”, a declarat Donald Trump în discursul rostit de la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Națiunile Unite ar trebui să oprească invaziile, nu să le finanțeze”, a continuat președintele SUA, referindu-se la programele de asistență destinate imigranților. De altfel, președintele SUA a catalogat teoria modificărilor climatice ca fiind ”cea mai mare escrocherie din lume”. ”În încheiere, vreau să reiterez că imigrația și costurile mari generate de așa-numitele energii ecologice regenerabile distrug o mare parte a lumii libere și o mare parte a planetei”, a subliniat Donald Trump. Administrația Donald Trump contestă politicile ecologice și a redus subvențiile pentru vehicule electrice și energii regenerabile. De asemenea, Trump a adoptat o linie dură împotriva imigrației, consolidând măsurile de securitate la frontierele Statelor Unite cu Mexicul și Canada. ”Eu vreau să mulțumesc statului El Salvador pentru activitatea de succes și profesionistă în primirea și plasarea a detenție a infractorilor care ajunseseră la noi în țară”, a subliniat Trump. Administrația de la Washington este criticată de organizațiile pentru drepturile omului din cauza expulzării imigranților în diverse țări care nu respectă standardele umanitare și legale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de ENERGIE din Rusia /„Finanțează războiul” ONU acuză AUTORITĂȚILE ruse de aplicarea actelor de tortură asupra deținuților ucraineni/ Volker Turk cere respectarea dreptului umanitar

Alimentul adorat de români în anotimpul rece, care și-a triplat prețul. Un kilogram costă 91 lei acum

Toamna a sosit, la fel și preparatele de sezon, precum strugurii, gogoșarii și zacusca. Din păcate, la prețuri ceva mai mari din cauza scumpirilor din vară. Cu cât a ajuns să se vândă un borcan cu zacuscă într-un supermarket? Prețul este de-a dreptul de „infarct”. Cândva un preparat accesibil și deseori consumat ca aperitiv în perioada de Postul Paștelui, acum este ocolit din pricina prețului. Prețul hilar cu care se vinde un borcan cu zacuscă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a postat un mesaj pe rețeaua de socializare Facebook, unde a raportat cel mai nou preț al unui borcan de zacuscă de vinete de 300 de grame. „300 grame de zacuscă de vinete se vinde în Mega Image cu 27 de lei! Mai multe informații despre zacuști găsiți în studiul realizat de experții APC!”.  Dacă numai 300 de grame de zacuscă de vinete costă 27 de lei, un kilogram ar face acum 91 de lei. Produsul vizat este un borcan cu zacuscă de vinete „Topoloveni de altădată”. Este zacuscă naturală, preparată în România, fără conservanți! Ingredientele: vinete coapte în proporție de 60%, ardei capia copt, suc de roșii, ceapă, ulei vegetal de floarea soarelui, sare. Condimente: piper, foi de dafin. Produsul este sterilizat. Producătorii recomandă depozitarea borcanului la loc uscat, ferit de îngheț și de Soare. A se păstra la rece după deschiderea capacului. De asemenea, zacusca trebuie consumată în maxim 24 de ore de la deschidere. Atenție la ingredientele din zacuscă! Pot fi periculoase pentru persoanele diabetice și hipertensive Într-un raport publicat pe 15 octombrie 2018, ANPC susține că „una din trei zacuște conține zahăr adăugat”. În urma unor verificări, inspectorii ANPC au găsit: zacuscă cu ciuperci și cinci lingurițe de zahăr zacuscă de vinete cu amidon din cartof zacuscă de fasole cu 5 grame de sare zacuscă țărănească cu cinci lingurițe de zahăr zacuscă cu carne de pește separată mecanic Asociația Pro Consumatori a analizat conținutul a 55 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, de/cu vinete, de fasole, țărănească, macedoneană, clasică, cu pește, comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. „Zacusca, simbol drag și atât de gustos al cămărilor noastre la vremea toamnei, este un preparat alimentar considerat de dicționarele prietene ca fiind românesc, dar, de dragul adevărului trebuie să observăm că are rădăcini în toată aria slavă (în limba rusă înseamnă gustare). Familia zacuștelor e mare, având reprezentanți foarte populari în toată zona balcanică (vezi: ajvar, pindjur, liutenița, kyopolou, turcescul biber salçasi și altele). Nici bucătăriile de la nordul României nu sunt mai sărace în preparate similare zacuștei. ”, transmite ANPC. În cadrul acestei campanii, ANPC a atras atenția clienților privind efectele produselor de zacuscă asupra sănătății umane. „Cantitatea de zahăr adăugat variază între 0,5 grame și 9,60 grame per 100 grame zacuscă.Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 0,35 grame şi 1,4 grame/per 100 grame de zacusca de/cu ciuperci, în timp ce la zacusca de/cu vinete cantitatea de sare variază între 1,07 grame și 1,5 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame).”, a raportat ANPC. SURSA FOTO: Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România Autorul recomandă: O rețetă veche de 100 de ani: Iată ingredientele și cei 11 pași de urmat pentru a prepara o zacuscă autentică și delicioasă

India pariază 18 miliarde de dolari pentru a construi un centru de producție de cipuri

Țara a aprobat zece proiecte de semiconductori în șase state, incluzând două fabrici de producție și mai multe unități de testare și ambalare, informează CNBC. Cea mai mare investiție este fabrica de 11 miliarde de dolari construită de Tata Electronics în parteneriat cu o companie din Taiwan, în statul Gujarat. India vrea să reducă dependența de importuri și să profite de tendința companiilor de a se îndepărta de China. Deși este unul dintre cei mai mari consumatori de electronice din lume, nu are aproape deloc industrie locală de cipuri. Guvernul oferă acum stimulente generoase – acoperă 50% din costurile tuturor proiectelor, indiferent de tipul de cipuri produse. Companiile din Taiwan, Marea Britanie, SUA și Coreea de Sud și-au arătat interesul. Totuși, specialiștii avertizează că India are nevoie de mult mai mult decât câteva fabrici. Lipsesc furnizori specializați, infrastructura adecvată și un ecosistem dezvoltat. Plus că țara este încă departe de a produce cipurile de ultimă generație de 2 nanometri pe care le fabrică deja Taiwan.

Avertisment din partea specialiștilor: Euro riscă să piardă din avantajul pe care îl are la nivel mondial din cauza neînțelegerilor de ordin politic

Specialiștii atrag atenția că avantajele pe care moneda euro le-a obținut în ultima perioadă la nivel mondial riscă să fie puternic afectate de lipsa de consens de pe scena politică europeană. Avertismentul vine în contextul în care, recent, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, făcuse apel ca statele europene să profite de „momentul global al euro”, apărut după ce dolarul american a pierdut din influență ca urmare a unor politici controversate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, arată Reuters. Bazându-se pe propunerile făcute anul trecut de predecesorul său, Mario Draghi, privind unele reforme ample ale sistemului financiar european, Lagarde declarase că moneda unică europeană trece printr-un moment foarte bun la nivel european, iar această oportunitate nu ar trebui să fie irosită. Raționamentul ei a fost simplu, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de șefa BCE. Convinsă că acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru Europa, Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, ar fi fost dezamăgită de lipsa fermității și viziunii liderilor europeni. La patru luni distanță, și la un an de la raportul lui Draghi, apelurile lui Lagarde de a consolida bazele monedei unice se lovesc de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, relația cu Trump și gestionarea turbulențelor politice interne de la nivelul Blocului comunitar. De altfel, mai mulți oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că la nivel european se observă un soi de inerție politică. Deși ar putea crește, moneda euro continuă să fie „în umbra” dolarului Măsurile care ar fi consolidat atractivitatea monedei euro pentru investitori au fost abandonate, au declarat sursele citate de Reuters. Propunerile de a face împrumuturi comune pentru a finanța apărarea Europei s-au confruntat cu rezistență din partea Berlinului și Parisului. Națiunile mai mici, cu sectoare financiare mari, s-au opus centralizării puterilor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de a crea o versiune digitală a monedei euro nu au prins încă un contur clar. „Fundamental, UE se luptă să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat pentru Reuters Enrico Letta, fost prim-ministru italian, care anul trecut și-a prezentat propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică. „Văd o Europă divizată”, spune oficialul. Moneda unică europeană, aflată în buzunarele a 350 de milioane de europeni, de la Dublin la Nicosia, se numără printre cele mai tangibile realizări ale UE. Aproape distrus de criza de acum 15 ani, moneda euro este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare, care este încă în curs de desfășurare. Dar dolarul rămâne dominant la nivel global. Acesta reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de schimb pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la un grup important de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară uriașă. În acest context, euro este a doua cea mai folosită monedă a lumii. Acesta reprezintă aproximativ 20% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial și un procent similar din totalul schimburilor comerciale. Pe lângă cele 20 de țări din zona euro, 60 de națiuni sau teritorii și-au legat direct sau indirect moneda de acesta, mai notează sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele EVALUEAZĂ riscurile” Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Sursa foto: Colaj GÂNDUL

Pfizer va cumpăra producătorul de medicamente pentru obezitate Metsera pentru 4,9 miliarde de dolari

Prin această achiziţie, Pfizer îşi propune să-şi extindă portofoliul şi să intre pe piaţa imensă şi în creştere a medicamentelor pentru tratarea obezităţii, notează AFP. Tranzacţia prevede plata a 47,50 dolari pe acţiune în numerar la închidere, plus drepturi de valoare contingentă care ar putea aduce până la 22,50 dolari suplimentari pe acţiune, legate de atingerea anumitor obiective clinice şi de reglementare, potrivit Business Wire. „Obezitatea este un domeniu vast şi în creştere, cu peste 200 de afecţiuni asociate”, a declarat Albert Bourla, preşedintele şi CEO-ul Pfizer. Achiziţia „propulsează Pfizer în acest domeniu terapeutic cheie”, a adăugat el. Metsera, fondată în 2022 cu sediul în New York, dezvoltă medicamente pentru obezitate şi boli cardiometabolice. Compania are în portofoliu candidaţi terapeutici pentru tratamente injectabile săptămânale şi lunare, inclusiv MET-097i, un agonist al receptorului GLP-1 aflat în faza 2 de dezvoltare, şi MET-233i, un candidat analog al amilinei lunar în faza 1. „De la înfiinţare, Metsera a lucrat pentru a reduce povara fizică, emoţională şi economică a obezităţii”, a declarat Whit Bernard, cofondator şi CEO al Metsera. El a subliniat că portofoliul companiei „promite să transforme potenţial vieţile a sute de milioane de oameni”. Tranzacţia se preconizează a fi finalizată în al patrulea trimestru al anului 2025, sub rezerva aprobărilor reglementare şi ale acţionarilor Metsera. Consiliile de administraţie ale ambelor companii au aprobat în unanimitate acordul. Achiziţia permite Pfizer să concureze pe piaţa medicamentelor pentru obezitate, dominată în prezent de companii precum Novo Nordisk şi Eli Lilly cu produsele lor Ozempic şi Mounjaro.