Propunerea unui fost europarlamentar: Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă
Dat fiind faptul că Programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii puteau obține finanțare de la stat pentru instalarea panourilor solare destinate autoconsumului, nu a beneficiat de fonduri în acest an, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe propune ca Guvernul să garanteze credite pentru cei care vor să își instaleze panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă. Vlad Gheorghe: Un program similar cu Prima Casă pentru energie verde „Ce ar trebui să facă acum repede-repede guvernul va fi să vină cu un program similar cu programul Prima Casă în care să ofere niște garanții guvernamentale pentru băncile care vor să crediteze investițiile în zona de energie regenerabilă. Este un program care n-ar costa mare lucru guvernul, deci n-ar trebui să cu bani, cu cash colateral, în sine”, a declarat Vlad Gheorghe, la TVR Info. Fostul europarlamentar explică și cum s-ar putea face acest lucru și cum ar ajuta garanțiile din partea statului: „Există oricum niște bănci de stat de care nimeni n-a auzit – pe lângă CEC mai sunt multe bănci de investiții care oricum cheltuie bani foarte mulți pe salarii – măcar să le punem pe acelea să se ocupe de aceste garanții. Garanțiile ce ar face: ar lăsa dobânzile mult mai jos, cât de jos posibil pentru oamenii care vor să-și pună pe banii lor și asta ar permite și niște investiții mai mari, poate mai consistente”, mai spune fostul europarlamentar. Vlad Gheorghe spune că, în acest fel, oamenii ar deveni mici producători și ar fi mai mult decât energie de subzistență. „În momentul în care oamenii își pun sistemul pe banii lor, chiar dacă în rate, atunci vor putea începe discuția în viitor de a se reglementa cumva ca mici producători, astfel încât să câștige bani. Și deja avem o altă discuție, în afară de discuția care se face direct de pe subvenții sau de pe fonduri europene, ceea ce înseamnă strict producție pentru micul consum, și mergem mai departe către o microinvestiție. Așa măcar am porni, am impulsiona ceva. Impulsionăm și zona de servicii de furnizare. […] Ar fi nu doar o investiție de subzistență, ci poate și c-o baterie mai mare, poate niște panouri mai mari, și așa, ușor-ușor, compensăm întârzierile pe care le avem noi, ca țară, la producția de energie electrică. Ăsta este un program care nu ar rezolva toată problema, dar măcar ne-ar duce într-o direcție bună și un program care n-ar costa statul român niște bani pe care să-i pună mâine”, explică fostul europarlamentar.
Prima centrală solară din Irak se deschide în deșertul Karbala pentru a combate criza energiei electrice
Aceasta face parte dintr-o nouă inițiativă a guvernului de a extinde producția de energie regenerabilă într-o țară care se confruntă frecvent cu crize de energie electrică, în ciuda faptului că este bogată în petrol și gaze. „Este primul proiect de acest tip din Irak care are această capacitate”, a declarat Safaa Hussein, directorul executiv al noii centrale solare din Karbala. De sus, proiectul arată ca un oraș îmbrăcat în negru, înconjurat de nisip, potrivit AP. Centrala are ca obiectiv „alimentarea rețelei naționale cu energie electrică și reducerea consumului de combustibil, în special în timpul perioadelor de vârf din timpul zilei, pe lângă reducerea impactului negativ asupra mediului al emisiilor de gaze”, a declarat el. Centrala solară recent inaugurată din Karbala va putea produce până la 300 de megawați de energie electrică la capacitate maximă, a declarat Nasser Karim al-Sudani, șeful echipei naționale pentru proiecte de energie solară din cadrul Cabinetului Primului Ministru. Un alt proiect în construcție în provincia Babil va avea o capacitate de 225 megawați, iar lucrările vor începe în curând și la un proiect de 1.000 megawați în provincia sudică Basra, a spus el. Proiecte de energie solară la scară largă Proiectele fac parte dintr-un plan ambițios de implementare a unor proiecte de energie solară la scară largă, în efortul de a atenua penuria cronică de energie electrică din țară. Ministrul adjunct al Energiei Electrice, Adel Karim, a declarat că Irakul are proiecte solare cu o capacitate combinată de 12.500 megawați, care sunt fie în curs de implementare, fie în proces de aprobare, fie în curs de negociere. Dacă vor fi realizate în totalitate, aceste proiecte ar furniza între 15% și 20% din cererea totală de energie electrică a Irakului, cu excepția regiunii kurde semi-autonome din nord, a spus el. „Toate companiile cu care am încheiat contracte sau cu care încă negociem ne vor vinde energie electrică la prețuri foarte atractive, iar noi, la rândul nostru, o vom vinde consumatorilor”, a spus Karim, deși a refuzat să dezvăluie tarifele de achiziție. Penurie de energie electrică În ciuda bogăției sale în petrol și gaze, Irakul a suferit de zeci de ani de penurie de energie electrică din cauza războiului, corupției și proastei gestionări. Întreruperile de curent sunt frecvente, mai ales în lunile toride de vară. Mulți irakieni trebuie să se bazeze pe generatoare diesel sau să suporte temperaturi care depășesc 50 de grade Celsius fără aer condiționat. În prezent, Irakul produce între 27.000 și 28.000 de megawați de energie electrică, a spus Karim, în timp ce consumul la nivel național variază între 50.000 și 55.000 de megawați. Centralele electrice alimentate cu gaz iranian contribuie cu aproximativ 8.000 de megawați la aprovizionarea actuală. Dependența puternică a Irakului de gazul iranian importat, precum și de energia electrică importată direct din Iran pentru a-și satisface nevoile de energie electrică, este un aranjament care riscă să intre în conflict cu sancțiunile SUA. La începutul acestui an, Washingtonul a pus capăt unei derogări de la sancțiuni pentru achizițiile directe de energie electrică din Iran, dar a menținut derogarea pentru importurile de gaz.
Un sfert din departamentele de fizică ale universităților din Marea Britanie riscă să fie închise
Într-un sondaj anonim realizat de Institutul de Fizică (IoP) în rândul șefilor de departamente, 26% au declarat că se confruntă cu posibilitatea închiderii departamentului lor în următorii doi ani, în timp ce 60% au declarat că se așteaptă la reducerea numărului de cursuri. Patru din cinci departamente au declarat că reduc personalul, iar multe dintre ele iau în considerare fuziuni sau consolidări, ceea ce fizicienii cu experiență descriu ca o amenințare gravă la adresa succesului viitor al Regatului Unit, potrivit The Guardian. Un șef al departamentului de fizică al unei universități a declarat: „Universitatea noastră are un deficit de 30 de milioane de lire sterline. Recrutarea de personal este înghețată, moralul este scăzut. Cu toate acestea, colegii din școala noastră continuă să livreze rezultate cu resurse din ce în ce mai puține și sub o presiune din ce în ce mai mare. Sunt foarte îngrijorat că suntem aproape de punctul de rupere”. Prof. Daniel Thomas, președintele forumului șefilor de catedră de fizică al IoP și șeful facultății de fizică și matematică a Universității din Portsmouth, a declarat că rezultatele sondajului sunt „o mare preocupare” pentru conducerea Regatului Unit în domenii importante. „Fizica stă la baza tuturor progreselor tehnologice – așa a fost în trecut și așa va fi și în viitor. Atât de multe priorități strategice în Marea Britanie, leadershipul nostru în multe domenii, se bazează pe fizică în domenii precum cuantica, fotonica, spațiul, tehnologiile verzi, știința datelor, industriile de apărare, știința nucleară – toate acestea necesită, evident, fizicieni cu înaltă calificare pentru a funcționa”, a spus Thomas. Criză națională Șefii departamentelor de fizică din Marea Britanie spun că disciplina lor se confruntă cu o criză națională, unul din patru avertizând că departamentele universitare sunt în pericol de închidere din cauza presiunilor financiare. „Dacă pierdem aceste competențe, dacă nu educăm următoarea generație în aceste competențe, atunci, desigur, punem în pericol poziția noastră de lider mondial ca țară – aceasta este o mare preocupare”. Pentru a evita „daune ireversibile”, IoP solicită măsuri imediate din partea guvernului, inclusiv finanțare pentru a sprijini laboratoarele și facilitățile de cercetare existente, precum și crearea unui „sistem de avertizare timpurie” pentru a monitoriza departamentele expuse riscului de închidere și pentru a reduce presiunile care afectează recrutarea studenților internaționali. Pe termen lung, IoP solicită reforme radicale în finanțarea învățământului superior, pentru a permite universităților să acopere integral costurile predării unor discipline importante la nivel național, precum fizica. Sir Keith Burnett, președintele IoP și fost președinte al catedrei de fizică de la Universitatea Oxford, a declarat: „Deși înțelegem presiunile asupra finanțelor publice, ar fi neglijent să nu tragem un semnal de alarmă pentru o capacitate națională fundamentală pentru bunăstarea, competitivitatea și apărarea regatului nostru. „Ne îndreptăm spre marginea prăpastiei, dar mai este încă timp pentru a evita o criză care ar duce nu numai la pierderea potențialului, ci și la închiderea completă a multor departamente de fizică. Cercetătorii în fizică și studenții talentați la fizică sunt viitorul nostru, dar dacă nu se iau măsuri acum pentru a stabiliza, consolida și susține unul dintre cele mai mari active naționale ale noastre, riscăm să îi lăsăm în voia sorții”. Presiuni financiare Thomas a spus că erodarea valorii taxelor de școlarizare interne și scăderea numărului de studenți internaționali sunt cauza presiunilor financiare, departamentele de fizică mai mici fiind cele mai expuse riscului. „Asta înseamnă că vom avea o concentrare din ce în ce mai mare a locurilor în care se predă fizica și vom pierde distribuția geografică. Acest lucru contravine obiectivelor de extindere a participării și înseamnă că unele grupuri defavorizate vor pierde oportunități de a studia fizica, iar este important să recunoaștem acest lucru”, a spus Thomas. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că finanțarea pentru cercetarea și inovarea publică va crește cu peste 22,5 miliarde de lire sterline pe an până în 2029-2030, ceea ce reprezintă o creștere reală de 3% față de 2025-2026. „Cele 86 de miliarde de lire sterline alocate cercetării și dezvoltării publice până în 2030 vor ajuta universitățile de renume mondial din Marea Britanie să continue să facă
Mars își extinde operațiunile în UE. Vor investi 1 miliard de euro pe piața europeană
Grupul Mars, producătorul bomboanelor M&M şi Skittles, anunță că va investi un miliard de euro în operaţiunile sale din Uniunea Europeană, până la finele lui 2026, pentru a îmbunătăţi producţia, sustenabilitatea şi inovaţia în regiune. Noile investiţii se adaugă celor peste 1,5 miliarde de euro pe care producătorul de dulciuri le-a investit deja în operaţiunile sale din UE în ultimii cinci ani, informează Reuters. Mars are 24 de fabrici în 10 state membre UE, unde are 25.000 de angajaţi. 85% din produsele Mars vândute în UE sunt produse local, iar blocul comunitar este, de asemenea, un centru de export către peste 100 de pieţe din întreaga lume. „Credem în Europa şi ne-ar plăcea să vedem o creştere mai mare în beneficiul consumatorilor din economiile UE. Investiţiile noastre sunt concepute pentru a menţine operaţiunile noastre la nivel mondial, competitive şi aliniate cu priorităţile pe termen lung ale UE”, a declarat directorul financiar al Mars, Claus Aagaard. Anul trecut, Mars a anunţat o tranzacţie în valoare de 36 miliarde de dolari pentru a prelua Kellanova, producătorul snacks-uri din cartofi Pringles. Tranzacţia a primit aprobarea autorităţilor antitrust din SUA, dar este analizată de organismele de reglementare din Uniunea Europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI Oficial BCE: Economia UE și cea globală rămân reziliente, în pofida INCERTITUDINII /„Proiecțiile experților confirmă stabilitatea prețurilor” Google anunță INVESTIȚII masive în Marea Britanie /Planul prevede crearea de locuri de muncă și stimularea economiei
Ministrul Energiei avertizează: România riscă blackout și penalități de 2 miliarde euro dacă închide centralele pe cărbune
Ministrul Bogdan Ivan a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul. Ministrul a avertizat că închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%. În plus, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a explicat Ivan. Ministrul a precizat că un răspuns formal de la Comisia Europeană va dura câteva săptămâni, în timp ce un răspuns informal va veni mai rapid.
Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în România și Polonia
Comisia Europeană a elaborat, vineri, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul eforturilor de intensificare a presiunilor pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Din nefericire, în ultima lună, Rusia a demonstrat dispreț față de diplomație și dreptul internațional. A lansat unele dintre cele mai ample atacuri cu drone și rachete împotriva Ucrainei de la începutul războiului, vizând clădiri guvernamentale și imobile civile, reprezentanța UE din Kiev. Amenințările la adresa Uniunii Europene sunt, de asemenea, în creștere. În ultimele două săptămâni, drone ruse au încălcat spațiul aerian al UE, atât în Polonia, cât și în România. Astfel de acțiuni nu sunt ale cuiva care vrea pace. Președintele Vladimir Putin a continuat escaladarea conflictului, iar Europa intensifică presiunile. De aceea, prezint astăzi al 19-lea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Uniunea Europeană intenționează să limiteze profiturile obținute de Rusia din exporturile de combustibili fosili. În acest context, Comisia Europeană vrea interzicerea importurilor de gaz lichefiat din Rusia. Companiile Rosneft și Gazpromneft vor fi introduse pe lista sancțiunilor. ”În al doilea rând, vizăm sistemele financiare care permit Rusiei să eludeze sancțiunile. Introducem interdicții asupra unor noi bănci din Rusia și din state terțe. În plus, vom impune restricții asupra echipamentelor și sistemelor tehnologice folosite de armata rusă pe câmpul de luptă”, a subliniat președintele Comisiei Europene. ”Aliniem sancțiunile cu partenerii noștri din Grupul G7. Pentru a sprijini Ucraina în lupta pentru libertate, colaborăm total cu membrii coaliției statelor voluntare. În contextul acțiunilor ruse în sensul escaladării, Europa s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Vom continua să recurgem la toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a opri acest război brutal”, a insistat președintele Comisiei Europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Parisien: Poate UE să sancționeze CHINA, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului Prim-ministrul francez lansează misiunea „STAT EFICIENT”/ Sebastien Lécornu promite îmbunătățirea organizării serviciilor publice
Mesajul lui Burduja pentru autorități, în cazul achiziției Napolact: Faceți ceea ce trebuie și țineți-i pe români în siguranță
„Alertă de securitate. Țineți minte că recent compania maghiară MVM a încercat să cumpere E.On Furnizare? Datorită acțiunilor mele și datorită instituțiilor statului această tranzacție a fost blocată. Ei bine, acum o altă companie din Ungaria vrea să cumpere Napolact, celebrul brand românesc, un mare producător de lactate”, transmite Sebastian Burduja. Fostul ministru al Energiei atrage atenția că sectorul agricol e la fel de important pentru securitatea noastră precum sectorul energetic: „Așa că am solicitat și solicit public ministrilor agriculturii, ministrilor economiei, Consiliului Concurenței să facă ceea ce trebuie și să analizeze sursa fondurilor, legătura companiei maghiare cu Federația Rusă, dar și cu China și modul în care patronul maghiar a promovat idei privitoare la Ungaria Mare cu prilejul unor evenimente sportive. Faceți ceea ce trebuie și țineți-i pe români în siguranță”. Cine vrea să cumpere Napolact Conform defapt.ro, oligarhul maghiar Sándor Csányi, apropiat lui Viktor Orban, președinte al OTP Bank Group, acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm, vrea să cumpere Napolact. Grupul maghiar Bonafarm ar fi semnat un acord pentru preluarea integrală a operațiunilor românești ale companiei olandeze Royal Friesland Campina, tranzacție care include și achiziția Napolact. Informațiile au apărut într-o interpelare a lui Burduja, care arăta că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurile internaționale de fotbal”. La sfârșitul lunii iunie, compania Friendsland Campina, a transmis că „decizia vine după o analiză strategică a activităților FrieslandCampina din România și se aliniază cu strategia Grupului de Afaceri Europa de a se concentra pe piețele-cheie, segmentele de creștere cu valoare adăugată ridicată, sinergiile din cadrul companiei și piețele unde laptele de la fermierii membri FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim. Deși compania operațională română deține o poziție de lider pe piața locală de lactate, activitățile sale oferă sinergii limitate cu portofoliul european și nu contribuie la valorificarea laptelui membrilor FrieslandCampina. Cu Grupul Bonafarm ca noul proprietar, afacerea românească se află în mâini capabile”.
Brazilia devine prima țară care investește în fondul forestier global de 125 miliarde dolari
Trei persoane care au cunoștință despre aceste planuri au declarat pentru Reuters că președintele Luiz Inacio Lula da Silva intenționează să anunțe investiția marți la ONU în New York, într-o mișcare care vizează deblocarea mai multor contribuții atât din partea economiilor bogate, cât și a celor în curs de dezvoltare, care au fost în dezacord cu privire la finanțarea politicii climatice globale. Guvernul brazilian consideră că TFFF are potențialul de a fi principalul său rezultat la summitul climatic al ONU cunoscut sub numele de COP30, pe care îl va găzdui în noiembrie în orașul amazonian Belem. Reuters nu a putut confirma suma pe care guvernul brazilian intenționează să o investească, dar două surse guvernamentale au declarat sub anonimat că va fi o sumă „considerabilă”, menită să stabilească un punct de referință pentru alte țări. Ministrul chinez al finanțelor, Lan Foan, i-a spus omologului său brazilian, Fernando Haddad, în iulie, că țara sa va face una dintre primele contribuții la fond, fără a dezvălui suma, a anunțat Reuters la momentul respectiv. O investiție din partea Chinei ar semnala o schimbare importantă în finanțarea climatică, care s-a bazat până acum pe finanțarea din partea țărilor bogate, cele mai responsabile pentru încălzirea globală. Semnale inițiale de sprijin din partea altor țări TFFF a primit, de asemenea, semnale inițiale de sprijin din partea unor țări precum Regatul Unit, Franța, Germania, Norvegia, Singapore și Emiratele Arabe Unite, potrivit persoanelor implicate în negocieri. Decidenții politici își imaginează TFFF ca un fond de 125 de miliarde de dolari care combină contribuții suverane și din sectorul privat, gestionat ca o dotare care plătește țărilor indemnizații anuale în funcție de cât din pădurile lor tropicale rămân în picioare. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, Brazilia are nevoie ca guvernele și marile organizații filantropice să contribuie cu primii 25 de miliarde de dolari, care ar putea atrage apoi încă 100 de miliarde de dolari de la investitori privați, conform estimărilor preliminare. Diplomații din țările care au manifestat interesul de a investi au declarat Braziliei în ultimele luni că contribuția sa inițială ar ajuta la alinierea propriilor anunțuri, au spus cele trei surse. Detaliile privind valoarea și calendarul investiției Braziliei sunt încă în discuții finale între Ministerul Finanțelor și Lula, care va călători duminică la New York. Decizia de a investi în fond a fost deja luată, au declarat sursele.
Trump s-a înțeles cu Xi Jinping asupra vânzării TikTok /Liderul SUA anunță progrese în relațiile bilaterale și în oprirea războiului din Ucraina
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, anunțat, vineri, după discuția cu omologul său din China, Xi Jinping, ”progrese” în sensul avansării relațiilor comerciale și în chestiuni internaționale, inclusiv în privința opririi războiului dintre Rusia și Ucraina, precum și un acord privind vânzarea platformei video TikTok. ”Tocmai am finalizat o conversație foarte productivă cu președintele Chinei, Xi Jinping. Am înregistrat progrese asupra multor chestiuni importante, inclusiv asupra relațiilor comerciale, în problema traficului de Fentanil, asupra necesității opririi războiului din Ucraina și în aprobarea acordului privind platforma TikTok”, a anunțat Donald Trump, într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social. ”De asemenea, am stabilit cu președintele Xi Jinping să ne întâlnim la summitul Organizației pentru Cooperarea Economică în zona Asia-Pacific (APEC), în Coreea de Sud, și că voi merge în China în prima parte a anului viitor, iar președintele Xi va veni în Statele Unite la momentul potrivit. Conversația a fost bună, vom discuta din nou prin telefon, apreciez aprobarea tranzacției TikTok și așteptăm amândoi să ne întâlnim la reuniunea APEC”, a precizat Donald Trump. În urmă cu câteva zile, Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord cu Administrația Xi Jinping pentru achiziționarea platformei online TikTok, precizând că va trebui să obțină acordul direct al președintelui Xi Jinping. ”Avem un acord privind platforma TikTok, am ajuns la un acord cu China, voi discuta cu președintele Xi Jinping pentru a confirma totul, am realizat un acord comercial foarte bun, sper că este bun pentru ambele țări, dar un acord foarte diferit de ceea ce am avut în trecut”, a afirmat Donald Trump marți. Acordul privind statutul platformei video TikTok, care are 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite, reprezintă un progres major în discuțiile comerciale dintre Statele Unite și China, prima și a doua economie la nivel mondial. Trump nu a anunțat specificitățile acordului cu Beijingul, care va necesita aprobarea Congresului de la Washington, în baza unei legi care solicită achiziționarea companiei chineze de către o firmă americană de teama riscurilor privind accesarea datelor cetățenilor americani de către autoritățile chineze. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avioane militare RUSE au pătruns în spațiul aerian al Estoniei /Însărcinatul rus pentru afaceri a fost convocat Prim-ministrul francez lansează misiunea „STAT EFICIENT”/ Sebastien Lécornu promite îmbunătățirea organizării serviciilor publice
Europa anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cel de-al 19-lea pachet include interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești
Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost anunțat vineri de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Economia de război a Rusiei este susținută de veniturile provenite din combustibilii fosili. Vrem să reducem aceste venituri. De aceea, interzicem importurile de GNL rusesc pe piețele europene. Este timpul să închidem robinetul. Suntem pregătiți pentru acest lucru. Am economisit energie, am diversificat aprovizionarea și am investit în surse de energie cu emisii reduse de carbon ca niciodată până acum”, a declarat Ursula von der Leyen la momentul anunțului noului pachet de sancțiuni, potrivit unui comunicat de presă. Noul pachet de măsuri împotriva Rusiei include și interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, după ce președintele american Donald Trump a cerut țărilor europene să înceteze să mai cumpere petrol din Rusia, potrivit The New York Times. Pachetul include un plan de eliminare treptată a achizițiilor de gaze naturale lichefiate din Rusia până la începutul anului 2027, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. În plus, pentru prima dată, vor exista și sancțiuni care vor afecta platformele de criptomonede care permit tranzacții cu Rusia. Totodată, mai multe nave vor fi adăugate pe lista vizată de sancțiunile impuse de UE. În total, blocul ar avea sancțiuni asupra a 560 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei. Următorul pas este cel în care acest pachet de sancțiuni prezentat să fie adoptat în unanimitate de către membrii UE.