Oficial BCE: Economia UE și cea globală rămân reziliente, în pofida INCERTITUDINII /Proiecțiile experților confirmă stabilitatea prețurilor
Economia Uniunii Europene și cea mondială își mențin reziliența, deși impactul generat de tarifele comerciale aplicate de Administrația Donald Trump rămâne ”incert”, afirmă Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), într-un raport de evaluare. ”Economia globală încă este rezilientă, deși impactul tarifelor comerciale asupra exporturilor rămâne incert”, a declarat Isabel Schnabel la reuniunea Băncii Europene de Investiții, desfășurată în Luxemburg. Oficialul BCE a notat că economia zonei euro rămâne, deocamdată, într-o situație bună. ”Proiecțiile experților BCE confirmă stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în contextul în care economia se apropie de potențialul normal. Cererea pe plan intern și-a revenit în mod robust, în pofida mediului global marcat de provocări”, a explicat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE. Isabel Schnabel a explicat că impactul pe care situația de incertitudine internațională îl are asupra exporturilor ar putea fi ”exagerat”. Oficialul BCE a atras atenția asupra situației competitivității Uniunii Europene, subliniind că este necesară stabilitatea ratelor de schimb valutar și a tarifelor comerciale. BCE avertizează asupra situației Chinei și vrea reorientarea economiei comunitare Isabel Schnabel a atras atenția asupra stării economiei chineze și a cerut reorientarea economiei europene spre cererea internă. ”Un nou șoc cauzat de China ar necesita reechilibrarea economiei europene cu accent pe cererea internă. Normalizarea dobânzilor depozitelor bancare și echilibrarea fiscală ar trebui să susțină consumul. Expansiunea fiscală poate stimula în mod considerabil creșterea economică”, a insistat Isabel Schnabel, notând că piața muncii din zona euro rămâne într-o situație ”solidă”. BCE estimează că tarifele impuse de Trump amplifică inflația în SUA Isabel Schnabel a avertizat Administrația Donald Trump că tarifele comerciale impuse importurilor riscă să amplifice inflația în Statele Unite. ”Taxele vamale stimulează gradual inflația subzistentă în Statele Unite. În plus, din cauza conexiunilor între rețelele de aprovizionare, tarifele comerciale generează în mod clar inflație. Cu toate acestea, percepția asupra zonei euro se îmbunătățește, ceea ce relaxează condițiile financiare. Cu toate acestea, inflația în domeniul alimentar tinde să se relanseze, ceea ce generează riscuri asupra așteptărilor consumatorilor. Politica monetară ar trebui să se concentreze asupra inflației pe termen mediu”, a concluzionat Isabel Schnabel. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Kremlinul acuză NATO că este în RĂZBOI cu Rusia /Reacția Marii Britanii după pătrunderea unei drone ruse în România
Miruță: Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene
Ministrul a participat la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru înființarea Bursei de Valori de la Chișinău. „Este un proiect strategic, dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova, care vine să întărească legătura dintre cele două economii. Ce înseamnă concret? Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene. România contribuie, cu expertiza BVB și cu 30 de ani de lecții învățate, ca acest drum să fie sigur și ireversibil Investitorii privesc cu și mai multă încredere spre Chișinău, iar direcția este clară: integrare economică europeană”, a postat Miruță. „Am înțeles mai bine, de la fața locului, de ce tot mai multe companii vin la Ministerul Economiei din România interesate să investească și în Republica Moldova. Aici se construiește serios, pas cu pas, o economie modernă și deschisă. Rămân un susținător activ al parcursului european al Moldovei. Și sunt mândru că România, prin BVB și prin oameni hotărâți, joacă un rol-cheie în acest proces”, a adăugat acesta.
Nicușor Dan spune că se fac progrese la ANAF, dar la DNA și Parchet nu îi mai vrea pe actualii șefi
Președintele Nicușor Dan anunță că este optimist în privința activității ANAF. În schimb, șeful statului nu i-ar mai vrea în funcție pe actualii șefi ai DNA, Marius Voineag, și al Parchetului, Alex Florența. Nicușor Dan a declarat că nu este mulțumit de evaziunea fiscală, e vorba de informatizarea ANAF și în urma informatizării, reușirea de controale care sunt țintite și date de niște parametri, așa numite stegulețe roșii care în mod automat le dau sistemele automatice sau softurile care sunt puse să evalueze situațiile financiare care sunt foarte multe date. „Aici mi se pare că face progrese și am avut 2-3 discuții cu ministrul de Finanțe care este foarte hotărât în direcția asta. Suntem la etapa 2 din 9, dar deja la nivelul la care suntem controalele ANAF s-au dus direcționat. … Noi am făcut niște procese de digitalizare, factura electronică, dar avem o cantitate uriașă de date, toate datele sunt pe niște servere, dar niște softuri pe niște algortmi să extragă din cantitatea de date, locul unde sunt anomalii”, a mai spus Nicușor Dan. Nemulțumit de activitatea justiției Nicușor Dan a declarat că șefii DNA și al Parchetului au mandate care se termină în martie 2026. „Timp în care avem să avem o evaluare mai fină activitatea Parchetelor, a cifrelor, dar vorbind cumva de deasupra, în DNA sunt zone de corupție care nu sunt atacate, zona de imobiliare, evaziune fiscală sau defrișări. … Pe DNA, evaluarea globală e mai simplă, e o mare corupție care nu a fost deranjată.”. Președintele a declarat că în ceea ce privește Parchetul General, aici e puțin mai dificil pentru că în special când alte instituții nu funcționează, Protecția consumatorilor. ” Toată lumea este tentată să facă plângere penală. Abilitatea procurorului general să dea scheme de abordare astfel încât cele repetitive să fie tratate cumva uniform și în felul acesta să câștigăm timp, să se identifice cele cumva reprezentative pentru o categorie de infracțiuni și să fie alocate resurse aici. Eu nu văd asta, eu văd că la Parchetul General este o activitate de rutină în carer toată lumea se ocupă de orice își trimit hârtii și nu se vede imaginea de ansamblu”, a mai spus Dan. Nemulțumit și față de Inspecția Judiciară Nicușor Dan a mai declarat că „multă lume confundă justiția cu penalul și noi avem și civilul și avem milioane de dosare, în care oamenii divorțează, discutăm de familii, copii, de moșteniri, e important ca și această categorie de justiție să funcționeze. Avem o instituție Inspecția Judiciară care nu funcționează și trebuie să găsim mijloacele sistematice de a corecta”.
Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții Ford Otosan la Palatul Victoria. Care a fost agenda discuțiilor
Premierul Ilie Bolojan, împreună cu șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a primit astăzi o delegație a companiei Ford Otosan, care a preluat fabrica din Craiova în 2022 și a investit până acum 500 de milioane de euro în România. Ford Otosan este al doilea exportator din țară. Discuțiile au vizat susținerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea exporturilor. În cadrul întrevederii, premierul Bolojan a apreciat contribuția companiei la economia națională și locală, subliniind că guvernul susține investițiile care generează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare. „Guvernul susține investițiile pentru că ele creează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare atât la nivel național, cât și în comunitățile locale. Economia României are resurse pentru o creștere sănătoasă, pentru competitivitate și pentru majorarea capacității de export”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Directorul general al Ford Otosan, Güven Özyurt, a prezentat stadiul investițiilor și a salutat deschiderea autorităților române în sprijinul mediului de afaceri. Din partea guvernului au participat Ilie Bolojan și Mihai Jurca, iar din partea Ford Otosan, Güven Özyurt, Josephine Payne, Fırat Elhüseyni și Andreea Radu.
Economia Europei pierde 43 de miliarde de euro din cauza fenomenelor meteo extreme. Care sunt cele mai afectate țări
Potrivit unei analize recente, economia Europei a înregistrat pierderi economice, pe termen scurt, de cel puțin 43 de miliarde de euro, în urma fenomenelor extreme cauzate de secetă și inundații, în vara lui 2025. Cele mai afectate țări sunt Malta, Cipru și Bulgaria. Totodată, Stéphane Hallegatte, specialist în cadrul Băncii Mondiale pe probleme climatice, a confirmat că efectele la nivel macroeconomic vor fi de lungă durată, transmite The Guardian. Economia Europei a suferit o lovitură puternică din cauza fenomenele climatice extreme din vara lui 2025. Pierderile înregistrate au reprezentat 0,26% din producția Uniunii Europene în 2024, arată analiza care se bazează pe conexiunea dintre datele meteorologice și cele economice, dintr-un studiu publicat recent. Țările unde economia a fost grav afectată Cipru, Grecia și Bulgaria au înregistrat pierderi de peste 1% din GVA, (valoarea brută adăugată, similară produsului intern brut) pe anul 2024, urmate de țări precum Spania Italia și Portugalia. Economiștii din cadrul Băncii Central Europene (BCE) sunt de părere că aceste rezultate sunt „conservatoare”, având în vedere că nu au fost luate în considerare efectele incendiilor devastatoare din sudul Europei, de luna trecută, sau impactul cumulat al fenomenelor extreme care se produc în același timp. Banca Mondială avertizează asupra efectelor pe termen lung Spre deosebire de studiile anterioare, care analizează impactul direct, cum ar fi bunurile distruse în timpul fenomenelor meteo extreme, cel recent s-a bazat pe analiza legăturii dintre climă și producția economică pentru a explica impactul pe termen lung asupra economiei. Astfel de exemple ar fi numărul limitat de ore pe care constructorii le pot lucra în timpul valurilor de căldură, sau transportul angajaților care fac naveta, în contextul inundațiilor care provoacă daune căilor ferate. Specialistul șef în probleme climatice din cadrul Băncii Mondiale, Stéphane Hallegatte, a precizat că impactul la nivel macroeconomic are consecințe mai largi și durează mai mult, decât daunele directe. „De mult timp susțin că ar trebui să ne orientăm atenția de la daunele directe provocate de dezastre la indicatori mai largi, care surprind un impact economic complex, așa că sunt foarte bucuros să văd că studiul face exact acest lucru”, a spus el. Hallegatte a avertizat însă că studiul utilizează „indicatori imperfecți”, ceea ce ar duce la o subestimare a pierderilor totale. Potrivit acestuia valoarea brută adăugată (GVA) nu include și pierderile înregistrate de firme mici și persoane cu posibilități financiare reduse. „Atunci când dezastrele afectează comunități și oameni săraci, impactul asupra valorii brute adăugate poate fi minim, deoarece acești oameni sunt săraci, dar asta nu înseamnă că nu au avut suferit”, a precizat Hellgate. Foto: Profimedia Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă După ce ți-a luat din bani, statul te-a și îndatorat fără sa știi. Datoria externa a explodat cu încă 15 miliarde de euro și a ajuns la RECORD ABSOLUT INS: Exporturile României de produse din tutun se ridică în 2024 la 2 mld. euro, cu o contribuție de 1,5 mld. euro a sectorului la balanța comercială
Deputatul PNL Robert Sighiartău spune că plafonarea prețurilor este o măsură comunistă: Retailerii cresc prețurile la alte produse conexe
Robert Sighiartău explică, la RFI, de ce nu susține plafonarea prețurilor la alimentele de bază: „Plafonarea prețurilor la alimente este o iluzie periculoasă (…). Deși există plafonare la anumite prețuri, la anumite produse, retailerii cresc prețurile la alte produse conexe (…). Este o măsură socialistă, cu tentă chiar comunistă”. Deputatul PNL acuză PSD-ul de populism: „Este o propunere care sună foarte bine, este populistă și care se vrea a fi venită din partea PSD. Din punctul meu de vedere, nu-și are rostul, nu-și are locul”. PSD a anunțat că depune mai multe proiecte de legi în Parlament, pentru corectarea unor erori din primele două pachete fiscale. Robert Sighiartău precizează că PNL nu susține acest demers: „Nu susține acest demers. Coaliția și-a asumat, prin programul de guvernare, niște măsuri. Sigur că se încearcă din partea PSD un joc de imagine, prin care ei nu ar fi de acord cu anumite măsuri și depun amendamente. Nu suntem de acord cu propunerile lor”. Deputatul PNL spune că „cei care cred, din partea PSD, că metodele astea funcționează în fața domnului Ilie Bolojan, se înșeală (…). Foarte mulți colegi din PSD și-l văd și pe domnul Câciu, care pur și simplu, nu am nimic personal cu dânsul, dar care a arătat în momentul în care a fost demis o lipsă totală de cunoștințe pe zona de finanțe, care a susținut toate creșterile de pensii, de cheltuieli cu asistența socială, fără să existe nici o creștere economică, deci să existe o sursă de finanțare și acum, după ce au lăsat unii dintre ei țara cu un deficit de peste 10%, mai au curajul să dea lecții și să ne ofere nouă lecții de economie”.
Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni în România
Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni la București. La ora 9.00 el va fi primit, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan. Începând cu ora 10.00 Corman ajunge la Palatul Victoria, unde are programată o întrevedere bilaterală cu Ilie Bolojan. La 10.30, cei doi vor participa la reuniunea Comitetului național pentru aderarea României la OCDE, iar la ora 11.15 sunt programate declarații de presă comune. Oficialul are programată, luni, de la ora 15.00, o întâlnire și cu președintele Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, Cormann va avea, începând cu ora 15.20, o întrevedere cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. OCDE este un for interguvernamental care are drept obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării durabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.
Băncile din România, noi PROFITURI URIAȘE: 7,4 miliarde de lei la jumătatea lui 2025. Care sunt dobânzile
Băncile din România au marcat iun nou profit de miliarde în prima jumătate din 2025. Potrivit datelor Ziarului Financiar, care citează Banca Națională a României, băncile au înregistrat un profit total de 7,4 mld. lei în ianuarie-iunie 2025, în scădere cu 1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe scurt, în prima jumătate a anului băncile au câștigat în plus 14,3 miliarde de lei doar din dobânzi, din care se scad cheltuielile și rezultă profitul. Ele au făcut asta pentru că, de obicei, împrumuturile au dobânzi mai mari decât cele oferite pentru depozite, ceea ce le aduce profit. Cea mai mare parte din veniturile băncilor vine tocmai din aceste credite. Dobânzile au rămas ridicate: în primele șase luni din 2025, indicele ROBOR la 3 luni a avut o medie de 6,3%, puțin mai mare decât media din aceeași perioadă a lui 2024, care a fost aproape 6,1%. Pentru că dobânzile sunt încă mari, oamenii și firmele s-au împrumutat mai puțin, iar economia a stagnat.
Marius Budăi: PSD nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază!
„PSD nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază! Dacă premierul nu va prelungi plafonarea voi propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea urgentă a măsurii!”, scrie Budăi, duminică, pe Facebook. El avertizează că oprirea plafonării ar fi o „catastrofă” pentru românii cu venituri reduse, în contextul inflației crescute. „Singurii deranjați de plafonare sunt marii retaileri! De ce? Pentru că nu pot crește speculativ prețurile! Deci ei vor speculă, nu concurență! Asta ne arată că nu avem o piață concurențială, ceea ce justifică și mai mult menținerea plafonării!”, continuă social-democratul. Acesta a mai declarat că în Coaliție nu au avut loc discuții privind această măsură și a aminiti premierului Bolojan că „deciziile majore se iau doar prin consens”. Declarația fostului ministru vine la o zi după ce purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu a afirmat: „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma sa fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”.
Tezaur de vânzare. Zeci de kilograme de aur, evaluate la sume amețitoare, scoase la licitație, în România. Cui aparține comoara
Casa de Licitație A10 by Artmark organizează o primă vânzare publică de lingouri de aur – Licitația de Lichidare a Patrimoniului de Aur (lingouri și numismatică) a familiei Doamnei N.C. 40 de kilograme de aur, evaluate la peste 4 milioane de euro, vor fi scoase la licitație. Metalul prețios supus licitației – 101 loturi individuale sau colective de aur, în formă de lingouri ori numismatică din aur masiv, din secolele XIX-XX, de cele mai prestigioase monetării din lume – sunt deja expuse pe pagina de web a casei de licitații. Lingourile variază ca dimensiune și greutate, de la o sută de grame la un kilogram, de la lingouri istorice (produse imediat după al Doilea Război Mondial, începând cu 1950) la lingouri contemporane, toate au o puritate de 24k, sunt marcate și numerotate și sunt însoțite de buletine de analiză și de certificate de expertiză. Aurul nu este expus fizic la sediul casei de licitații Licitația este co-organizată cu Maison Maitre Ortica & Associés din Lyon, Franța, iar până la data licitației, dată fiind valoarea deosebită și riscul de securitate, toate loturile sunt depozitate într-o bancă românească, fiind disponibile pentru preluare imediat după adjudecare și achitarea contravalorii. Prețurile de pornire ale lingourilor de aur Prețurile de pornire sunt situate în zona 55-60% din valoarea de piață a metalului prețios, fără a ține cont de vechimea loturilor, valoarea numismatică ori costul expertizelor, iar licitația, dat fiind formatul de lichidare, nu este prevăzută cu preț de rezervă în beneficiul deponentului. Conform datelor de pe platformă, un lot format din 3 lingouri din aur, 100 gr fiecare, puritate 999,9, numerotate, marcate PAMP Suisse au, în acest moment, cel mai accesibil preț de listă, respectiv 30.000 de euro. La polul opus, cel mai scump lot are 15 lingouri din aur și are un preț de listă de 150.000 de euro. Pentru a participa la licitație, numismații ori cei interesați de tezaurizarea valorii financiare în aur trebuie să deschisă un cont online pe websiteul Artmark, putând lăsa oferte prealabile până la data licitației, urmând ca în data de 30 septembrie să poată participa live, online, la licitația propriu-zisă, începând cu ora 12.00, pe platforma Artmark Live 2.0. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lucrarea „Nimfă dormind” a lui Nicolae Grigorescu, VÂNDUTĂ pentru 330.000 de euro, la licitația de primăvară Artmark GALERIE FOTO. Cadourile lui Nicolae Ceaușescu, primite de la Șahul Iranului și președintele Coreei de Nord, scoase la licitație