FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este foarte binevenit
Fondul Monetar Internațional (FMI) spune că pachetele de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan sunt „binevenite” și „un pas înainte”, se arată în comunicatul pe care l-a emis instituția la finalul vizitei din România. Fiecare vizită a FMI dă fiori reci. În urmă cu mai puțin de 15 ani, statul român a apelat la un împrumut de la FMI. Pentru că avea nevoie de credibilitate că banii vor fi rambursați, guvernul Emil Boc și președintele Traian Băsescu au recurs la măsuri extrem de dure: TVA a crescut de la 19% la 24%, salariile bugetarilor au scăzut cu 25%. Dobânzile au crescut, iar leul s-a devalorizat. Ce spune FMI la cea mai recentă vizită în România „Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reforme fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 la sută din PIB, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice”, menționează raportul FMI. Fondul a realizat o vizită periodică la București, în perioada 3-12 septembrie. Economiștii FMI apreciază că economia nu performează la cele mai bune standarde în acest moment și creșterea economică va fi, până la finalul lui 2025, de doar 1%. „Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8 la sută în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creșterii puternice a salariilor, a fost compensat de contracții continue ale investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul unei incertitudini semnificative care a afectat sentimentul economic”, se arată în raportul citat. Inflația a rămas ridicată, mai spune FMI și citează datele din iulie. Între timp, însă, inflația este și mai mare, pentru că Statistica a publicat datele pe august: 9,9%. „Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8 la sută în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creșterii puternice a salariilor, a fost compensat de contracții continue ale investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul unei incertitudini semnificative care a afectat sentimentul economic. Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9 la sută (an la an) în august, determinată de persistența inflației serviciilor din cauza creșterii încă robuste, deși în temperare, a salariilor. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9 la sută (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea cotei de TVA.” Despre deficitul bugetar, de fapt principala problemă a României, FMI spune că acesta s-a majorat și rămâne un risc pentru stabilitatea țării. „Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7 la sută din PIB (pe bază de numerar) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și cheltuielile de capital public finanțate de la buget. Creșterea deficitelor fiscale a contribuit la lărgirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4 la sută din PIB. În pofida înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2025, deficitul fiscal ridicat a persistat până la mijlocul anului, determinat de creșteri continue ale cheltuielilor curente.”, spun experții Fondului Monetar Internațional. Istoria României cu FMI România a intrat în FMI pe 15 decembrie 1972, iar primele Stand-By Arrangements (SBA) au venit în 1975 și 1977. Cel mai mare acord al epocii socialiste a fost cel din 1981: 1,1 miliarde dolari. În plină furtună financiară în 2009-2010, România a intrat într-un pachet comun UE-FMI-BM de ~20 mld. euro. Componenta FMI (SBA aprobat pe 4 mai 2009) a fost de 11,443 mld. DST (circa 12,9 mld. euro la acel moment), cu 4,37 ld. DST disponibile imediat
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an
România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia
O nouă lovitură pentru economia românească
Lovitură grea pentru industria românească. ArcelorMittal a luat decizia de a opri definitiv activitatea la fabrica sa din municipiul Hunedoara, a anunţat, vineri 12 septembrie, compania siderurgică. Aceasta era specializată în producția de profile şi corniere pentru pieţele de energie, construcţii şi infrastructură și a pierdut teren decisiv pe piața externă, în urma unui cumul de factori. Compania siderurgică ArcelorMittal a luat decizia de a opri definitiv activitatea la fabrica sa din municipiul Hunedoara, care produce profile și corniere pentru piețele de energie, construcţii şi infrastructură, a anunțat compania. ArcelorMittal este cel mai mare producător de oțel și minerit integrat la nivel global, cu prezență în peste 60 de țări. Importurile la preț de dumping au pus pe butuci ArcelorMittal din Hunedoara Producția la fabrica ArcelorMittal Hunedoara, care are în prezent 477 de angajați, a încetat începând cu data de 5 septembrie. Reprezentanții companiei preluată de indianul Lakshmi Mittal au explicat cauzele care au dus la falimentul fabricii cu o tradiție de 140 de ani din Hunedoara. „Această decizie dificilă vine după o perioadă prelungită de condiții de piață foarte grele, determinate de prețuri foarte mari la energia electrică și de presiunea tot mai mare din partea importurilor la prețuri mici din afara UE. Drept urmare, ArcelorMittal Hunedoara nu mai este capabilă să concureze eficient pe piețele interne, europene și internaționale și a ajuns într-o situație în care nu mai poate absorbi pierderi financiare suplimentare”, se arată într-un comunicat remis Agerpres. Toate soluțiile încercate pentru a salva compania au eșuat ArcelorMittal Hunedoara a luat mai multe măsuri de atenuare a situației dificile care au generat unele economii. Astfel, s-au implementat o serie de opriri temporare în ultimul, angajații fiind plasați în șomaj tehnic în aceste perioade. În plus, compania a explorat opțiuni pentru ca părțile interesate să preia afacerea, dar în final toate soluțiile s-au a putut fi luată în considerare, se menționează în documentul citat. Salariații care vor fi disponibilizați de la combinatul siderurgic vor beneficia de plăți compensatorii ce vor fi acordate în funcție de vechimea în companie, banii urmând să fie achitați într-o singură tranșă, a precizat președintele Sindicatului Siderurgistul, Mircea Bordean. Liderul sindical a declarat că doar o parte dintre cei 477 de angajați de la ArcelorMittal Hunedoara vor pleca acasă, în timp ce alții vor presta activități de pază, fără să-și piardă drepturile care decurg din grupele speciale de muncă. În cursul săptămânii viitoare, angajaţii combinatului siderurgic îşi vor putea depune cererile de încetare a activităţii, urmând să fie stabilit cine va pleca din fabrică şi cine va rămâne la pază. RECOMANDĂRILE AUTORULUI EXCLUSIV VIDEO | Cum s-a topit valoarea de miliarde a Sidex Galați, perla industriei siderurgice, în laminoarele privatizării. ”Puteau să elimine grupurile-căpușă, dar nu a existat voință” MILIARDE de lei pentru modernizarea sistemului energetic. Ministerul a semnat alte 21 de contracte pentru extinderea rețelelor de distribuție
Care sunt cele mai vândute bunuri de lux în online la nivel UE: 17% sunt achiziționate la mâna a doua
Aproape o treime din toate achizițiile de modă, frumusețe și produse de lux din Europa se realizează online. Totuși, o mare parte din aceste vânzări nu se fac prin retaileri de modă sau lux, ci prin platforme multinaționale. Până la 17% merg deja către piețe de second-hand, precum Vinted. Un sfert din toată moda, online 30,5% din tot comerțul cu produse de modă, frumusețe și lux are loc online: comerțul electronic a reprezentat 224 de miliarde de euro din totalul de 734,5 miliarde de euro în vânzări în Uniunea Europeană și Regatul Unit anul trecut. Bunurile de lux obțin cea mai mare pondere online: aproape jumătate dintre vânzări se fac digital, comparativ cu 25,7% în modă și 37,2% în frumusețe. Din această sumă, consumatorii au cheltuit 96 de miliarde de euro în afara granițelor. E-commerce în UE: cifre record și noi măsuri de reglementare Comerțul electronic continuă să crească accelerat în Uniunea Europeană, atât în rândul consumatorilor, cât și al companiilor. Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate în 2025, aproape opt din zece utilizatori de internet din UE, cu vârste între 16 și 74 de ani, au cumpărat online în ultimele 12 luni. Este o creștere semnificativă față de 2014, când doar 59% dintre europeni făceau achiziții digitale, arată Eurostat. Cele mai active grupe de vârstă rămân tinerii între 25 și 34 de ani, urmați de cei cuprinsi între 35 și 44 de ani. În privința tipurilor de produse, hainele, încălțămintea și accesoriile domină clasamentele, în timp ce comenzile de mâncare de la restaurante și fast food au câștigat teren vizibil în ultimul an. Tendința ascendentă este vizibilă și în mediul de afaceri. Aproximativ 24% dintre firmele europene au raportat vânzări online în 2024, iar procentul urcă la aproape jumătate în cazul companiilor mari, în timp ce IMM-urile rămân la un nivel de circa 23%. În total, e-vânzările au generat 19% din cifra de afaceri a firmelor din UE, o creștere notabilă față de 14% în urmă cu un deceniu. Pe măsură ce comerțul electronic devine tot mai important pentru economia europeană, autoritățile caută să echilibreze stimularea cumpărăturilor online cu protejarea pieței interne. În același timp, platformele internaționale și piețele second-hand câștigă tot mai mult teren în preferințele consumatorilor.
BRD simplifică interacțiunea clienților cu banca
BRD anunță un Parteneriat pentru digitalizare, menit să simplifice actualizarea datelor clienților printr-o soluție digitală integrată cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. BRD Groupe Société Générale a anunțat, în parteneriat cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), implementarea unui proces digital care actualizează automat datele de identitate ale clienților, relatează Economedia. Noul sistem de actualizare a datelor simplifică pașii administrativi Noul sistem de actualizare a datelor simplifică pașii administrativi, datele de identitate fiind confirmate și actualizate automat printr-un schimb securizat de informații cu DGEP, arată instituția financiară. Mai mult, dfacă au modificări cu privire la celelalte tipuri de informații personale necesare în relația cu banca (precum sursa fondurilor, schimbarea angajatorului, scopul și natura relației de afaceri, schimbarea numărului de telefon sau a adresei de email), clienții le vor putea realiza online (via www.brd.ro sau prin aplicația YouBRD) sau prin vizitarea uneia dintre sucursalele băncii. Procesul simplifică interacțiunea cu banca, reducând vizibil timpul petrecut în sucursale și îmbunătățind acuratețea și securitatea datelor. De la începutul colaborării, datele tuturor clienților au fost reconfirmate, fiind realizate peste 100.000 de actualizări, care înlocuiesc aproximativ 180.000 de interacțiuni directe între bancă și clienți. „Prioritatea noastră este să facem viața clienților mai ușoară, oferindu-le modalități mai rapide, mai sigure și mai comode de a-și gestiona relația cu banca. Acest parteneriat cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor este un exemplu solid de colaborare eficientă între sectorul privat și cel public, aducând beneficii clare clienților noștri și asigurând cele mai înalte standarde de securitate și acuratețe a datelor bancare”, a declarat Maria Rousseva, CEO, BRD Groupe Société Générale. Economie de timp prin servicii mai simple și mai rapide Răspunzând unei nevoi reale de economisire a timpului prin servicii mai simple și mai rapide, această inițiativă reprezintă un pas important în modernizarea relației dintre clienți, instituțiile financiare și administrația publică, mai anunță instituția. Prin integrarea directă cu bazele de date ale DGEP, banca reduce birocrația, aduce mai multă claritate și siguranță în actualizarea datelor și contribuie la stabilirea unui nou standard de bune practici în digitalizarea sectorului bancar. „Colaborarea cu BRD face parte din efortul nostru de a sprijini digitalizarea serviciilor și a facilita accesul cetățenilor la procese mai simple și mai sigure. Actualizarea automată a datelor de identitate ale clienților instituțiilor bancare este un pas important în această direcție”, a spus Cătălin Aurel Giulescu, Director General al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul CARDURILE de credit, o opțiune tot mai atractivă pentru români. Topul băncilor care oferă cele mai bune condiții
Ministrul de Finanţe la Washington: România mizează pe investiții strategice în energie, infrastructură și tehnologie
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, se află în perioada 11-13 septembrie 2025, într-o vizită de lucru la Washington D.C., Statele Unite ale Americii, cu scopul „de a consolida dialogul economic şi financiar cu partenerii americani şi de a atrage noi investitori în sectoare-cheie pentru România, cum ar fi: energia, infrastructura sau tehnologie.” Agenda vizitei cuprinde întâlniri cu reprezentanţi ai mediului financiar-bancar, cu instituţii guvernamentale şi cu potenţiali investitori. „Vizita la Washington D.C. are o miză strategică, fiind un pas esenţial în cultivarea unor relaţii solide cu administraţia americană şi cu principalii actori financiari de pe Wall Street. Prin acest dialog direct şi substanţial, ne propunem să prezentăm oportunităţile de investiţii şi să consolidăm încrederea partenerilor noştri americani. Atragerea de investiţii pe termen lung şi consolidarea cooperării economice bilaterale sunt piloni fundamentali pentru dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Suntem încrezători că această misiune va deschide noi căi de finanţare şi va contribui la creşterea economică a României,” a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. Totodată, programul cuprinde discuţii cu mari finanţatori americani, interesaţi de oportunităţile de investiţii pe care le oferă economia românească. Obiectivul principal al acestor întâlniri este alinierea obiectivelor strategice de investiţii ale României cu interesele şi resursele marilor instituţii financiare. De asemenea, agenda include întâlniri cu Departamentul de Comerţ al SUA. Aceste discuţii vizează explorarea modalităţilor prin care România poate accesa resurse importante pentru dezvoltare şi proiecte de investiţii, bazate pe o cooperare bilaterală solidă. Întãrirea parteneriatului economic cu Statele Unite este crucială pentru securitatea României pe termen lung, iar vizita ministrului Nazare subliniază importanţa strategică a cooperării bilaterale în contextul economic actual, au precizat reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Parlamentul European a adoptat o lege pentru a reduce risipa alimentară până în 2030. Noua lege vizează și reciclarea hainelor vechi
Pentru a combate risipa alimentelor și a hainelor vechi, Parlamentul European a adoptat o lege marți. Comisia Europeană avertizează că fiecare european generează anual 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte pe an. Noile norme sunt obligatorii și trebuie îndeplinit până la 31 decembrie 2030. Operatorii economici trebuie să prevină generarea de risipă alimentară. Alimentele nevândute vor fi donate. „Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume „urâte”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska. De asemenea, producătorii care pun la dispoziţie textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare şi reciclare a acestora, prin intermediul unor noi scheme de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei, potrivit Știrile PRO TV. Prevederile se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerţ electronic şi indiferent dacă sunt stabiliţi într-o ţară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerinţelor EPR. Normele vizează și accesoriile, pălăriile, încălţămintea, păturile, lenjeria de pat şi de bucătărie, saltelele şi perdelele. Sursa Video: Știrile PRO TV
Cum scoți bani fără card de la ATM, folosind smartwatch. Băncile care permit acest lucru
De la pandemie încoace, multe bănci din România le oferă clienților posibilitatea de retragerea de numerar din bancomate prin operațiune contactless, fără a folosi card în fanta special prevăzută. Clientul poate să apropie de bancomat nu doar telefonul, ci și ceasul inteligent. „Pentru efectuarea unei operațiuni contactless, clientul doar apropie de bancomat telefonul, ceasul smart (Fitbit Pay, Garmin Pay) sau cardul, fără a mai fi necesară introducerea cardului în fanta specială. Astfel, durata unei operațiuni se reduce cu cel puțin 30 de secunde – timp necesar pentru scoaterea cardului din portofel, introducerea în bancomat și recuperarea acestuia după tranzacție. Și, în plus, nu există riscul blocării cardului în bancomat”, a informat luni CEC Bank în 2022, potrivit Adevărul. „Începând de azi, ATM-urile BRD cu funcție contactless permit realizarea de tranzacții prin simpla apropiere de bancomat a cardurilor fizice emise de BRD (Mastercard sau VISA), sau a dispozitivelor mobile (telefoane sau ceasuri inteligente) pe care sunt înrolate cardurile Mastercard BRD în aplicații de tip portofel digital Apple Pay sau Google Pay.”, a anunțat BRD pe 15 septembrie 2021. BCR a menționat că retragerile de numerar se pot efectua și cu brățări sau orice dispozitiv mobil care dispune de tehnologia NFC. „Odată cu lansarea acestei funcționalități, extindem și consolidăm ecosistemul digital al BCR, oferindu-le clienților noștri o gamă completă de plăți inteligente, indiferent de locul, dispozitivul sau sistemul prin care vor să le realizeze. Cardurile BCR pot fi înrolate deja în orice portofel virtual (Apple Pay, Google Pay, Fitbit Pay, Garmin Pay, Xiaomi Pay) și pot fi utilizate la orice comerciant dotat cu POS, prin telefon, ceas, brățară sau orice alt dispozitiv mobil ce dispune de tehnologia NFC. Clienții BCR au astfel posibilitatea de a realiza practic atât retrageri de numerar, interogări de sold, cât și plăți la comercianți fără a mai avea cardul fizic în posesie, ceea ce le asigură confort, siguranță și rapiditate”, a declarat Florin Pintilie, Șef Departament Dezvoltare Produse Carduri, BCR. CEC Bank permite retragerile de numerar cu dispozitive contactless de pe 19 septembrie 2022. „Clienții pot retrage bani de pe card de la bancomatele CEC Bank direct cu telefonul, cu ceasul smart sau cu alte dispozitive contactless. Începând de azi, funcționalitățile contactless sunt disponibile la peste 550 de bancomate și multifuncționale de plată de generație modernă din rețeaua CEC Bank și permit retrageri și operațiuni fără introducerea cardului. ” Banca Transilvania folosește opțiunea din 2019, iar ING Bank a lansat în 2020 retragerile fără card prin intermediul unui cod generat din aplicația de internet banking, retragerile NFC și retragerile contactless pentru cardurile virtuale. Lista băncilor care permit operațiuni contactless la ATM ING România CEC Bank Banca Transilvania BRD – Groupe Société Générale (Banca Română pentru Dezvoltare) Banca Comercială Română Pași de urmat Banca Transilvania a oferit un ghid cu pașii de urmat pentru a retrage banii cash, fără card, folosind ceasul inteligent: Să zicem că nu ai bancomate contactless și nu ai cardul la tine, dar ai neapărat nevoie de cash. Ei bine, BT Pay are soluția: Intră în app și tap pe „Mai multe” -> Retrage numerar. Alege suma pe care vrei să o retragi de la ATM. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei.Poți genera până la 3 coduri pe zi pe fiecare card. Tap „Generează și trimite codul”. Înainte să continui, vezi ce comision se percepe pentru retragerea banilor. Codul a fost trimis cu succes. Ai acum toate informațiile necesare și o oră la dispoziție să ajungi la bancomat. Găsește mesajul ”Cash fără card” pe ecranul bancomatului, scrie codul si suma. That’s it. Dacă timp de 60 de minute nu folosești codul generat, banii ți se vor întoarce in cont. Operațiunile contactless la bancomate și multifuncționale de plată pot fi realizate cu ceasuri smart (Garmin Pay, Fitbit Pay). Retragerea de numerar se poate face cu orice dispozitiv – card sau telefoane, ceasuri, brățări cu tehnologia near field communication (NFC). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul
De ce nu este bine să arunci la gunoi CHITANȚA de la bancomat și la ce riscuri te supui? Nu o mai face niciodată
În epoca digitală, protejarea confidențialității este mai importantă ca niciodată, căci până și chitanța poate să vă compromită informațiile financiare confidențiale. Odată cu creșterea cazurilor de fraudă și a furtului de identitate și a fraudei, este crucial să luați măsuri pentru a vă proteja informațiile confidențiale. De exemplu, chitanțele scoase de la bancomat pot reprezenta un risc pentru securitatea proprie dacă le arunci la tomberon, pe stradă sau le lași la bancomat. 1. Distrugeți sau rupeți în bucăți mici Una dintre cele mai ușoare și eficiente modalități de a scăpa de chitanțele de la bancomat este să rupeți în bucăți mici înainte de a le arunca. Astfel, informațiile sensibile, cum ar fi numărul contului dvs. și detaliile tranzacției, nu pot fi citite sau reconstituite cu ușurință de către hoții de identitate sau escroci. Puteți folosi un distrugător de documente de uz casnic. 2. Utilizați un coș de reciclare securizat Când scăpați de chitanțele de la bancomat, evitați să le aruncați pur și simplu în coșul de gunoi, de unde pot fi colectate de persoane cu intenții rele. Utilizați un coș de reciclare securizat cu un mecanism de blocare sau un serviciu de distrugere a documentelor pentru a vă asigura că informațiile sensibile rămân protejate. În multe orașe din occident. primăriile le oferă comunităților servicii de distrugere securizată a documentelor, astfel încât rezidenții să poată elimina în siguranță documentele sensibile, inclusiv chitanțele de la bancomat. 3. Optați pentru chitanțe electronice Multe bănci și instituții financiare oferă opțiunea de a primi chitanțe electronice pentru tranzacțiile la bancomat în loc de chitanțe pe hârtie. Optarea pentru chitanțe electronice elimină complet necesitatea chitanțelor fizice pe hârtie, reducând riscul de expunere la informații sensibile. Consultați-vă cu banca pentru a vedea dacă oferă opțiuni de chitanțe electronice și cum să vă înscrieți la acest serviciu pentru a vă asigura că vă este protejată confidențialitatea. 4. Urmăriți tranzacțiile Un alt pas important în protejarea confidențialității dvs. atunci când utilizați bancomate este să urmăriți tranzacțiile dvs. și să vă verificați contul în mod regulat. Prin monitorizarea permanentă a activității contului dvs. și revizuirea frecventă a extraselor de cont, puteți identifica rapid orice tranzacție neautorizată sau discrepanță. În cazul în care se întâmplă o tranzație neautorizată, luați măsurile adecvate pentru a le remedia. 5. Fiți atenți la bancomatele publice Când utilizați bancomate situate în locuri publice, cum ar fi centre comerciale, magazine de proximitate sau aeroporturi, fiți precauți și atenți la împrejurimi. Evitați utilizarea bancomatelor care par modificate sau suspecte, deoarece acestea pot fi compromise de dispozitive de skimming sau alte activități frauduloase. În plus, fiți discret atunci când introduceți codul PIN și acoperiți tastatura cu mâna pentru a împiedica alte persoane să vă vadă informațiile personale. 6. Securizați-vă dispozitivele fizice și digitale Pe lângă eliminarea corectă a chitanțelor de la bancomat, este esențial să vă securizați dispozitivele fizice și digitale pentru a vă proteja confidențialitatea în mod complet. Păstrați-vă portofelele, poșetele și dispozitivele mobile în siguranță și evitați să le lăsați nesupravegheate în locuri publice. Folosiți parole puternice și unice pentru conturile dvs. bancare online și activați funcții suplimentare de securitate, cum ar fi autentificarea cu doi factori, pentru a preveni accesul neautorizat, potrivit POS Paper. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cum scoți bani fără card de la ATM, folosind smartwatch. Băncile care permit acest lucru Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul