Etichetă: Economic

Un lider politic din Germania cere renunțarea la interdicția UE pentru motoarele cu combustie din 2035

„Motorul cu combustie internă are un viitor datorită carburanților sintetici și noilor tehnologii. Interdicția UE din 2035 pune în pericol sute de mii de locuri de muncă”, a declarat Söder pentru ziarul german Bild. El a numit sectorul auto „inima economiei noastre” și a avertizat că Germania riscă un colaps industrial fără acesta. Apelul lui Söder face parte dintr-un plan în 10 puncte, prezentat înaintea salonului auto IAA Mobility de la München, care include, printre altele, obiective mai reduse privind emisiile de CO2, extinderea infrastructurii de încărcare, consolidarea rețelelor de furnizori, dezvoltarea conducerii autonome și scăderea costurilor pentru obținerea permiselor de conducere. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat că intenționează să invite producătorii și furnizorii auto germani la un summit privind viitorul industriei, care se confruntă cu scăderea vânzărilor, competiția din partea Chinei, tranziția către vehicule electrice și o dispută comercială cu Statele Unite. Directorul executiv al Volkswagen, Oliver Blume, a salutat inițiativa lui Merz, subliniind necesitatea flexibilității în dezvoltarea sistemelor de propulsie, dar insistând că mobilitatea electrică reprezintă viitorul. La rândul său, șeful Mercedes-Benz, Ola Källenius, a afirmat că industria se află într-un moment decisiv pentru viitorul său și al locurilor de muncă, dar și pentru competitivitatea Germaniei și a Europei. Markus Söder este liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul-soră bavarez al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz.

Grecia anunță o reformă fiscală de 1,6 miliarde de euro. Mitsotakis promite reduceri de taxe pentru familii și tineri

Într-un discurs în care și-a prezentat prioritățile de guvernare pentru anul viitor, Mitsotakis a anunțat reduceri de taxe pe venit, în special pentru familiile cu copii, informează Bloomberg. Mitsotakis a precizat că familiile cu patru sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe primii 20.000 de euro din venitul anual, o măsură menită să stimuleze rata natalității, aflată la un nivel scăzut în Grecia. El a mai anunțat beneficii suplimentare pentru pensionari, salarii mai mari pentru angajații forțelor de ordine și diplomați, precum și alte măsuri fiscale introduse pentru prima dată în timpul crizei datoriilor din ultimul deceniu. Planurile sunt concepute pentru a oferi sprijin cetățenilor împovărați de creșterea costului vieții. „Știu foarte bine că prețurile mari reprezintă cea mai mare problemă”, a declarat Mitsotakis la Târgul Internațional de la Salonic, subliniind că reforma fiscală este gândită pentru a răspunde acestei situații. Noile ajustări fiscale au fost posibile deoarece bugetul Greciei are performanțe peste așteptări. Veniturile suplimentare înregistrate în 2024 sunt așteptate să se repete și în acest an, întrucât măsurile împotriva evaziunii fiscale dau rezultate, iar datele pentru 2025 arată că Grecia este din nou pe cale să depășească țintele bugetare. Toate modificările anunțate au fost evaluate în detaliu și „respectă obligațiile europene”, a precizat premierul. Măsurile anunțate sâmbătă includ: Reduceri de taxe pe venit și eliminarea acestora pentru familiile cu patru sau mai mulți copii. Cotă de impozitare mai mică pentru veniturile cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro. Angajații sub 25 de ani, cu venituri de până la 20.000 de euro, nu vor plăti niciun impozit. Reducere a cotei de impozitare pentru veniturile obținute din chirii. Grecii din localități cu cel mult 1.500 de locuitori vor plăti jumătate din impozitul pe proprietate în 2026 și nu vor mai plăti deloc începând cu 2027. Taxa pe valoare adăugată pe insulele îndepărtate cu mai puțin de 20.000 de locuitori este redusă cu 30%. „Cel mai bun mod de a restitui cetățenilor dividendele creșterii economice nu este prin beneficii, ci prin reduceri de taxe”, a declarat Mitsotakis.

Giganții tech au câștigat 420 de miliarde de dolari într-o săptămână după decizia Google

Explozia a fost declanșată de decizia favorabilă într-un caz antitrust al Google, care a scăpat de obligația de a vinde browserul Chrome. Judecătorul american Amit Mehta a impus în schimb pedepse mai blânde, inclusiv partajarea datelor de căutare cu concurenții, potrivit CNBC. Alphabet a sărit cu peste 10% în această săptămână, iar Apple a câștigat 3,2%. Cele două companii pot continua acordul prin care Google plătește miliarde de dolari anual pentru a fi motorul de căutare implicit pe iPhone. Broadcom a fost vedeta săptămânii, cu o creștere de 13% după ce a anunțat un contract de 10 miliarde de dolari cu un nou client – probabil OpenAI, conform Financial Times. Compania produce cipuri personalizate pentru inteligența artificială și a intrat în clubul select al companiilor de peste un trilion de dolari. Tesla a urcat cu 5%, impulsionată de planul de remunerare pentru Elon Musk care ar putea ajunge la aproape 1 trilion de dolari în cazul în care compania își dublează valoarea la 2 trilioane. Singura notă discordantă a venit de la Nvidia, care a scăzut cu 4% și se află în declin de patru săptămâni consecutive, deși rămâne cea mai valoroasă companie la peste 4 trilioane de dolari. Cele opt megacapitalizări tech reprezintă acum 36% din S&P 500, o concentrare fără precedent istoric, conform analistului Howard Silverblatt.

Se clatină OMV Petrom, concedieri colective și în România

Tot mai mulți lideri economici mondiali se confruntă cu probleme severe. Grupul austriac de petrol, gaze și produse chimice OMV plănuiește să renunțe la 2.000 din cei 23.000 de angajați la nivel global. Un aspect interesant este acela că filiala din România a gigantului petrolier va fi cea mai afectată de această măsură, susțin surse svizate din cadrul sindicatelor, potrivit publicației locale Kurier, preluată de Reuters. OMV Petrom are cea mai mare cifră de afaceri din România și un profit colosal OMV Petrom este cea mai importantă companie din România din punct de vedere al cifrei de afaceri. La finalul lunii iunie, OMV Petrom avea 10.158 de anjagați, potrivit raportului financiar al companiei. În 2024, entitatea a avut o cifră de afaceri de 29,6 miliarde de lei și un profit de 4,2 miliarde de lei. Comparativ cu anul 2023, cifra de afaceri a scăzut cu aproximativ 12%, în timp ce profitul net a crescut ușor. În egală măsură, sunt planificate reduceri de personal și la rafinăria OMV din sudul Germaniei, dar și în Slovacia, țară unde compania deține benzinării, mai arată sindicatele din cadrul grupului. Totuși, filiala de produse chimice Borealis – care urmează să fuzioneze cu divizia de produse chimice a companiei Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC), principalul acționar al OMV – nu va fi afectată. Aproximativ 400 din cele 5.400 de posturi ale companiei din Austria vor fi eliminate, compania intenționând să facă restructurările „cât mai conștient social posibil”, mai notează publicația. Sindicatele din companie amenință cu acțiuni de protest OMV Petrom a refuzat să comenteze aceste informații, potrivit Reuters. Numind planurile o „lovitură severă” pentru economia austriacă, sindicatul GPA a avertizat că ar putea urma ample acțiuni de protest, dacă OMV nu va prezenta o ofertă „echitabilă” pentru toți angajații care pleacă, mai scrie agenția de presă citată. Sindicatele mai subliniază că filiala din România va fi afectată în mod dramatic de aceste măsuri, operațiunile din Germania și Slovacia urmând, la rândul lor, să fie asemenea afectate. „Posibila pierdere de personal înalt calificat este o pierdere majoră pentru industria austriacă”, a adăugat acesta. RECOMANDĂRILE AUTORULUI ANAF, obligată de ÎCCJ să restituie OMV Petrom peste 435.000.000 de lei TVA pentru tranzacția cu petromservice. Procesul a durat 12 ani În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027

NEPALEZII conduc detașat în topul muncitorilor străini din România. Număr dublu față de srilankezii de pe locul 2. Vezi cine mai completează topul

România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și înalt calificată. Conform datelor furnizate de recrutorii de forță de muncă asiatică, principalele țări de proveniență ale muncitorilor veniți în România sunt Nepal, India, Sri Lanka și, într-o măsură mai mică, Turcia. Aceștia sunt angajați în special în sectoarele industriei prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț.  Muncitorii fără calificare primesc de regulă salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajator. În paralel, România importă și specialiști înalt calificați (ingineri, IT-iști sau manageri) pentru care salariile sunt mult mai ridicate, în funcție de competențele deținute. Contactat în exclusivitate de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că la data de 31 iulie 2025, numărul total al străinilor cu drept de ședere valabil în România era de 206.333, dintre care 128.941 erau în scop de muncă. Potrivit aceleiași surse, topul cetățenilor străini este condus de Nepal (43.755), urmat de Sri Lanka (21.601), India (11.536), Turcia (8.242) și Bangladesh (7.678). Cei mai mulți dintre aceștia se află în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269). În ceea ce privește avizele de angajare, în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, au fost depuse 71.921 de cereri, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %, arată Inspectoratului General pentru Imigrări. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane

Socol demontează, în exclusivitate pentru Gândul, calculele Guvernului Bolojan privind reforma administrației: Economia ar fi de 3-4 ori mai mică

Economistul Cristian Socol a oferit în exclusivitate pentru Gândul, o analiză detaliată privind reforma din Administrația Publică, intens solicitată de Guvernul Bolojan. Potrivit acestuia, reducerea a 13.000 de posturi din sistemul adminstrativ, ar aduce o economie neta de doar 410 milioane de lei, adică de 3-4 ori mai puțin decât estimarea de 1,4 miliarde lei avansată la Cotroceni. Reforma în Administrație Publică trebuie să plece de la calcule fundamentate corect. Reforma nu este egal cu concedierile. Pentru a asigura servicii publice de calitate, reforma trebuie să țină cont de specificul local și să presupună digitalizare, evaluare și salarizare în funcție de performanță, descentralizare, integritate și profesionalizarea funcționarilor, a precizat Socol. A porni reforma de la calcule mecaniciste, fundamentate greșit, este o greșeală. Declarațiile publice arată că la discuțiile de la Cotroceni impactul estimat al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică ar însemna o economie de 1,4 miliarde lei anual, ceea ce este incorect fundamentat. Ce economie netă se obține la bugetul general consolidat din concedierea a 13.000 angajați din sectorul Administrație Publică din România? Ipoteze: INS (iunie 2025) – Câștigul salarial mediu brut în Administrație Publică = 12.211 lei, net = 7.215 lei. Angajatul activ în Administrația Publică. Cheltuiala totală a statului cu câștigul mediu brut = 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Venituri fiscale generate imediat și direct 5.343 lei/lună adică 64.116 lei/an. 19.047 lei/an revin statului prin taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Total venituri fiscale stat dintr-un angajat activ = 83.163 lei/an. Deci costul net pentru Stat este de 66.669 lei /an per angajat activ cu câștig mediu în Administrația Publică. Angajatul concediat în Administrația Publică. Statul „economisește” cei 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de circa 1.716 lei/lună timp de 12 luni, adică 20.592 lei/an. Nu mai colectează veniturile fiscale generate imediat și direct pe lună de 64.116 lei/an. Circa 4530 lei/an mai revin statului din venitul unui șomer, deci statul „pierde” 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Deci statul „economisește” la bugetul general consolidat prin concediere față de momentul când angajatul în Administrația Publică era activ, un net de 31.560 lei (adică 66.669 lei/an per angajat mediu minus 20.592 lei/an minus 14.517 lei/an). Astfel, la 13.000 de angajați concediați din Administrația Publică din România înseamnă o „economie” netă de 410.280.000 lei adică 410 milioane lei (0,02% din PIB), de 3-4 ori mai puțin decât calculele estimate pe hârtie la Cotroceni (1,4 miliarde lei). Impactul de mai sus este calculat pentru câștigul mediu al unui angajat din Administrația Publică. El poate fi adaptat pentru fiecare județ în parte, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, încheie Cristian Socol. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane

Câciu: România a încheiat pe creștere primul semestru. Reformiștii de Oradia au spus că e dezastru

„Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii «reformiștii» spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro”, a scris vineri pe Facebook Adrian Câciu. „Ok, am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău, dar despre care «reformiștii» de «Oradia» și corul de bocitoare au spus ca e dezastru (ei fiind însă parte a subiectului vituperat, pe baza căruia au obținut funcții, bani, sinecuri, proiecte). Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, a adăugat fostul ministru. El se întreabă cum vor arăta cifrele după semestrul 2: „Vom avea contractie/recesiune tehnică? Vom avea inflație de 2 cifre? Vom avea deficit mai mare decât cel programat? Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”.

Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice

Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţu­mită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a iden­tificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşte­rile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“. Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aştep­tări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimen­telor, energiei şi serviciilor. Din cauza presiunilor infla­ţioniste, dar şi a incertitudini­lor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din pru­denţă. De asemenea, guvernato­rul instituţiei, Mihály Varga, fost mi­nistru şi un om de încredere al premie­rului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită. Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politice Ultimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-minis­tru şi pune sare suplimentară pe o rană dure­roa­să: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea eco­nomică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale. Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea eco­nomică nu va fi de 1%, o estimare a gu­vernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a ex­pli­cat şi care este vinovatul pen­tru avansul economic atât de slab. Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pen­tru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă ali­men­tează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului. De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de rating Acestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta. Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investito­rilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guver­natorul băncii centrale, Mihály Varga, a expli­cat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai în­tâm­plat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea im­portu­rilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri. Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilă În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale. „Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.

Câți bani a cerut un taximetrist unui turist, pentru o cursă de doar 2 km, din Aeroportul Iași. Nici în New York nu costă atât!

Un bărbat din Iași a trecut printr-o situație neplăcută la aeroport, când s-a întors dintr-o excursie în Turcia. Încercând să ajungă la parcarea de mașini de pe șoseaua Ciric, situată pe malul lacului, a căutat un mijloc de transport. Cu autobuzul 50 n-a reușit.  Astfel, a apelat la un taximetrist. Potrivit BZI , bărbatul a rămas stupefiat când a văzut cât trebuia să plătească pentru o cursă scurtă cu taxiu.  Incidentul s-a întâmplat pe 1 septembrie 2025. „Am ajuns duminică seara de la Istanbul, undeva după ora 1 noaptea. Eram cu copilul meu. Am ieșit din aeroport, dar fix atunci a plecat autobuzul 50. Nu am reușit să îl mai prind. Mașina mea era parcată lângă Ciric, este un club pe acolo. Ce puteam face la ora aia? Era cam greu să merg pe jos. Am mers la un taximetrist și i-am explicat până unde vreau să merg. El mi-a spus că este distanță scurtă, nu pleacă pentru atât. Mi-a făcut o ofertă, 50 de lei ca să mă ducă până acolo, deși erau doar 2 km. Nu prea îmi convenea”. Clientul i-a cerut șoferului să-l lase la stația Telegondolă 2. Taximetristul i-a spus că stația nu este prevăzută în traseul său, după ce  CTP Iași a decis ca traseul 50 să devină expres de anul trecut pentru că șoferii nu reușeau să ajungă la timp pentru cursele de la aeroport din cauza că opreau în mai multe stații. „La un moment, a venit alt autobuz CTP și am zis că merg cu el. Am ajuns la șofer, i-am precizat unde vreau să ajung, dar el mi-a spus că nu poate opri autobuzul acolo, pentru că nu are stație. Mi s-a părut puțin ciudat. Este parcare pentru mașini acolo, iar CTP nu a făcut și stație, să lase oamenii. O femeie a auzit ce discutam și a coborât, deoarece voia să meargă în același loc. Cred că ar fi benefic să fie amplasată o stație acolo”, a mai precizat bărbatul din Iași. Pentru o cursă ce ar trebui să fie maximum 13 lei,  bărbatul a plătit de aproape 5 ori mai mult. „Până la urmă, mi-am luat iar bagajul și am plecat spre taximetrist. Nu a vrut deloc să lase la preț, nici ceilalți nu erau interesați. Astfel, a trebuit să plătesc 50 de lei pentru o cursă de 10 lei. Dar, la ananghie, ce ai să faci? Plătești. Nu știu firma de taxi”, a relatat ieșeanul. Autorul recomandă:Orașul din România în care tariful la taxi ajunge la 7.5 lei/km. Nu este București!

Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii

Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: