Etichetă: Economic

Ministrul Energiei: Vechimea rețelelor de distribuție produce pierderi de până la 25%

Ministrul Energiei a vorbit la un briefing de presă susținut la Guvern despre optimizarea costurilor de achiziție a energiei electrice și despre rețelele de distribuție învechite. Din cauza vechimii rețelelor de distribuție a energiei electrice, pierderile, în România sunt mai mult decât duble față de media Uniunii Europene, iar acest lucru se răsfrânge în prețul plătit de consumatorul final. „În momentul de față, dată fiind vechimea rețelelor de transport și distribuția energiei electrice din România, putem să spunem că avem peste media o pierdere tehnologică. Un cost al pierderii tehnologice este aproximativ 20-25%, în contextul în care media a Uniunii Europene este sub 10%, între 8 și 10%”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan a anunțat că la Ministerul Energiei afost creat un mecanism prin care, în următoarele trei luni, împreună cu operatorii din piață, să fie creat principiul achizitorului unic. Asta va duce, susține Bogdan Ivan, la o reducere a costului tehnologic final, a pierderilor pe rețea operatorilor de transport și furnizarea energiei electrice, lucru care, automat, va duce la scăderea prețului pentru consumatorul final. „Asta în contextul în care, astăzi, energia electrică activă, prețul cu care pleacă de la producătorul în urma contractelor bilaterale sau în urma prețului zilei următoare de pe bursă, este de aproximativ 50%. Diferența sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuție, furnizare, sunt accize, sunt TVA și alte taxe”, a declarat ministrul Energiei. Mecanismul ar duce la reducerea facturilor la energie. „Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat și prețul final. De asemenea, un rol extrem de important îl are un mecanism care funcționează cu succes în state membri ale Unii Europene, și anume, tarife dinamice, implementare masivă la nivel național a contorizării inteligente. Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în țara noastră”, a mai spus Bogdan Ivan.

Executivul schimbă regulile de acordare a BURSELOR. Care este noul cuantum avut în vedere?

Guvernul discută joi, în ședința de la Palatul Victoria, un proiect de HG care prevede modificări privind modul de acordare și cuantumul burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar. Potrivit documentului, începând cu anul școlar 2025-2026, bursa de merit va fi de 450 lei/lună, bursa socială și bursa tehnologică de 300 lei/lună, iar pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere, cuantumul va fi de 700 lei/lună. Proiectul stabilește și criteriile de acordare. Bursele de merit vor fi destinate celor mai buni elevi – maximum 15% din efectivele unei clase de gimnaziu și liceu – pe baza mediilor obținute în anul precedent, care trebuie să fie de cel puțin 9,00. „Prin excepție, se acordă bursă de merit și elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului de 15%”, se mai arată în proiectul de act normativ. Bursele sociale vor fi acordate la cerere, pe baza documentelor care atestă situația materială, socială sau medicală, cu condiția ca elevul să fi promovat toate materiile și să fi avut media 10 la purtare. „Bursa socială se acordă şi sub condiţia ca elevul beneficiar să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior”, se mai arată în proiect. În plus, cuantumul burselor poate fi majorat prin decizie a consiliilor de administrație din fiecare unitate de învățământ. Vezi nota de fundamentare – AICI Foto: gov.ro

Turiștii nu mai sunt generoși în bacșișuri ca altădată. Angajații de pe litoral spun că au avut un sezon estival slab: Înainte ieșeam cu 50-60 de lei

„Înainte ieșeam cu 50-60 de lei de persoană” și „Vara aceasta a fost mai slabă față de alte veri” sunt lamentările a tot mai mulți angajați de pe litoral. Chelnerii, barmanii, beach boy care au lucrat în stațiunile de pe litoralul românesc – mai toți se plâng că vara aceasta n-a fost la fel de profitabilă ca în anii trecuți.  La final de sezon, după ce au stat în fiecare zi în soare și i-au servit pe turiști, și-au socotit bacșișul și salariile încasate. Cifrele indică un lucru clar: românii nu mai sunt interesați să-și petreacă vacanțele pe litoralul românesc. O altă variantă ar fi că turiștii nu mai au la fel de mulți bani ca înainte și au început să economisească din cauza majorării TVA. Alexandra, angajată la beach bar, se simte dezamăgită: n-a reușit să pună deoparte decât 5.000 de lei, din toate economiile, iar bacșișul a fost la jumătate față de anul trecut. „Pentru a-mi plăti taxa de facultate și să îmi mai cumpăr câteva lucruri. Nu i-am strâns din tipsuri. Acum putem face 20-30 de lei de persoană, în schimb înainte ieșeam cu 50-60 de lei.” Și Miruna, care a venit pentru al patrulea sezon să lucreze ca barmaniță la o terasă în Mamaia, spune că veniturile s-au redus considerabil. „Comparativ cu anii anteriori, a fost foarte slabă vara aceasta, dar cât de cât am reușit să ne menținem pe linia de plutire, am reușit să ne strângem bani pentru facultăți, eventual și pentru permis.” Mese gratuite în loc ce bacșiș Turiștii se plâng de tarife uriașe și de calitatea serviciilor, însă vin reducerile de până la 60%. Cu toate astea, angajații care aduc șezlongurile, măsuțele și saltelele nu sunt încântați să mai lucreze pe litoralul românesc, chiar dacă au avut grijă să nu le lipsească nimic clienților.  Cristina Crăciun a spus pentru Știrile PRO TV că angajații au primit niște compensații: mese gratuite. „Vara aceasta a fost mai slabă față de alte veri, numai că noi, ca angajatori, am încercat să compensăm cumva, adică le-am oferit transport gratuit, trei mese pe zi. A fost și numărul turiștilor o idee mai mic, tipsul a scăzut foarte mult.” Turiștii spun că bacșișul este important, dar sunt atenți și cum se comportă angajații, după cum a spus unul pentru Știrile PRO TV: „Întotdeauna când suntem tratați bine și serviciul e OK. Plus la cum îți vorbește în primul rând, cum e atent cu tine.” Tinerii care au muncit în această vară pe plajă, la terase sau restaurante, vor mai sta la malul mării doar câteva zile. Întorcându-se acasă cu un gust amar, ei nu sunt siguri dacă vor mai vrea să lucreze pe litoralul românesc și anul viitor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: BACȘIȘUL, „amintiri din copilărie” în restaurantele din România. Motivul pentru care clienții lasă „tips” din ce în ce mai puțin la ospătari

Unul din șase lucrători din hoteluri și restaurante sunt străini. Fără muncitorii asiatici, industria HoReCa din România s-ar putea prăbuși

Fără străini, industria HoReCa din România s-ar prăbuși, potrivit România TV. 1 din 6  lucrători din industrie sunt străini. Patronii hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor atrag atenția că întregul sector este dependent de forța de muncă străină. Fără muncitorii asiatici, întregul sector s-ar prăbuși. În industria HoReCa, din România,  lucrează 400.000 de persoane. Peste 60.000 sunt străini, potrivit Economedia. 1 din 6 lucrători provin din afara țării. Angajații străini muncesc din greu și plătesc aceleași taxe ca românii la bugetul statului. Angajatorii acoperă costuri sociale suplimentare pentru fiecare contract. Anul trecut, erau înregistrați peste 140.600 de angajați din afara UE care lucrau legal în România. Până iulie 2025, au mai fost eliberate încă 40.000 de avize de angajare pentru cetățenii străini. Majoritatea lucrătorilor vin din India, Sri Lanka și Nepal, potrivit România TV. Mai mulți lucrează în producție, comerț și construcții.  În sectorul HoReCa, activează 18.000 de străini. Romulus Badea, președinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a declarat pentru Europa Liberă că angajatorii români acoperă deficitul de forță de muncă de peste 600.000 de persoane cu lucrători străini. Sursa Video: România TV  Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Angajatorii români se bazează pe muncitorii din ASIA, când vine vorba de sarcini complexe. Salariile ajung și la 5.000 de lei

FACTURI de infarct la energie electrică. Bucureștenii sunt la limita răbdării: De la 270 la 740 de lei. Foarte scump, nu știu unde o să ajungem

Românii plătesc facturi tot mai mari la electricitate de câțiva ani. După majorarea TVA din august, facturile sunt literalmente uriașe. Acestea s-au dublat după dispariția plafonării care a fost introdusă în timpul guvernării Ciucă-Ciolacu. Cu toate că România produce mai multă energie și o vinde la un preț mai mic, chiar negativ, importă 20% din consumul total. Românii nu mai știu de unde să scoată bani în timp ce Ministerul Energiei promite că va reduce prețurile cu 25% în 2026, prin introducerea unui preț de referință și a tarifelor dinamice. Însă, experții nu sunt la fel de optimiști. Bucureștenii sunt speriați de facturile la energie „În jur de 250-300 de lei. Luăm în calcul şi varianta să schimbăm furnizorul”, a spus o perosană pentru Observator News. „740 de lei, de la 270 de lei, deja e foarte scump, nu ştiu unde o să ajungem cu toate cheltuielile”,  se plânge altul. „Ne e groază, când o veni factura”. Reporter: „La cât vă aşteptaţi?” Client: „La vreo 3 milioane şi.” Reporter: „Până acum cât plăteaţi?” Client: „Până într-un milion, mai mult nu”. Politicienii sunt optimiști, dar experții sunt pesimiști Ministerul Energiei spune însă că situaţia se va schimba și deja ar fi pregătit mai multe măsuri care ar urma să scadă preţurile. „România, în perioada în care produce mai multă energie ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, chiar negativ, şi ajunge să importe 20% din consumul total. Avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zilei şi preţul la care importăm”, a spus Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Media plătită de un consumator din UE e de 1,28 lei pe kWh. În România suntem la 1,50. Ţinta e ca preţul din România să fie cu măcar 1% sub media europeană”, spune Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Nu avem deloc investiţii în stocare, nu avem capacitate de stocare. Centralele pe care le avem, care ar putea să producă seara, în speţă centralele pe cărbune produc foarte scump. Şi este mai rentabil să importăm energie, decât s-o producem în propriile centrale”, spune Corina Murafa, expert energie. Potrivit datelor colectate de Antena 1, în primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh, și a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: FACTURI uriașe la energie. Disperați, românii vin la ghișee și cer explicații de la furnizori

FMI dă verdictul după vizita la București. Evaluarea este categorică

Criza economică ce afectează România și riscurile deficitului public uriaș nu aveau cum să scape atenției FMI. O delegație a Fondului Monetar Internațional a venit la București miercuri. Misiunea renumitei instituții financiare internaționale se desfășoară în perioada 3-12 septembrie, primele concluzii fiind deja conturate. Vizita este, de fapt, una reprogramată și amânată din primăvară, pentru perioada care a succedat alegerilor electorale.  Vizită a FMI la București. Verdictul preliminar este unul favorabil Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, declară că vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie perfectă pentru evaluarea eforturilor de stabilizare şi consolidare a finanţelor publice. Ministrul apreciază că ne aflăm pe o direcţie mult îmbunătăţită, misiunea FMI recunoscând angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente. Ministrul Finanţelor anunţă un dialog constructiv cu FMI, despre viitorul economic al României. ”Vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie excelentă pentru a reitera eforturile noastre de a stabiliza şi consolida finanţele publice. Am avut discuţii substanţiale, în cadrul acestei vizite pe care Fondul o face periodic ţǎrilor membre, axate pe evoluţia economiei româneşti şi pe pachetele de măsuri recente”, afirmă ministrul într-o postare pe Facebook. Reprezentanţii FMI au salutat măsurile Executivului, asigură ministrul Finanțelor Potrivit acestuia, ”suntem pe o direcţie semnificativ îmbunătăţită, iar misiunea FMI a recunoscut eforturile şi angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente”. ”Reprezentanţii FMI au salutat măsurile recente. Deşi acestea genereazǎ dezbateri intense, acţionǎm cu deplinǎ convingere asupra necesitǎţii lor. Nu pentru că ne-o spune FMI sau alţi parteneri externi, ci pentru că viitorul economic al României depinde de responsabilitatea cu care tratăm acest moment”, afirmă Nazare. În același context, oficialul menţionează că ”o ajustare voluntară este întotdeauna mai lină decât una impusă”.  Cu alte cuvinte, ar fi de preferat ca măsurile de corectare a uriașului deficit public să vină etapizat. ”Vrem o economie sănătoasă şi rezilientǎ, iar tot ceea ce facem în aceastǎ perioadǎ reprezintǎ fundaţia pe care o reconstruim, şubrezitǎ de deficitul nepermis de ridicat şi de gestionarea deficitarǎ a finanţelor publice din ultimii ani. Acesta este mesajul pe care l-am transmis şi azi reprezentanţilor FMI şi pe care îl vom relua ori de câte ori este necesar”, declară Nazare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI? FMI a publicat noile prognoze privind creșterea economică mondială în 2025 și 2026. Efectul taxelor lui TRUMP

Parlamentul Ucrainei susține proiectul de lege privind impozitarea activelor virtuale

Ucraina are una dintre cele mai ridicate rate de deținere a criptomonedelor din lume: aproximativ 16% din populație avea active cripto înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, un nivel comparabil cu cel din Statele Unite. În ciuda popularității, piața rămâne în mare parte nereglementată, iar tranzacții anuale de miliarde de dolari nu sunt impozitate. Proiectul de lege definește activele virtuale drept bunuri digitale care există prin tehnologia blockchain. Acestea nu vor fi recunoscute ca monedă și nu vor putea fi folosite ca mijloc legal de plată în Ucraina, ci vor fi tratate ca bunuri mobile în temeiul dreptului civil. Proiectul stabilește o cotă generală de impozitare de 18% impozit pe venit și 5% impozit militar pentru tranzacțiile cu active virtuale. În primul an după intrarea în vigoare a legii, retragerile convertite în monedă tradițională vor fi impozitate cu o cotă preferențială de 5%. Actul legislativ a fost adoptat cu sprijinul a 246 de deputați. Jelezniak a precizat că vor fi introduse amendamente suplimentare înainte de a doua lectură a proiectului.

Le Monde: Neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare /Intervenționismul lui Trump semnalează tendințe autoritariste

Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite. ”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Trump intervine direct în activitățile economice Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării. ”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul. Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat. Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019. Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia. ”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel. De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară

Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale.  UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare.  „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe

Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”

„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.