Etichetă: Economic

Adoptarea Legii de plată a pensiilor private, vitală pentru aderarea României la OCDE. Luca Niculescu (MAE): „Este o condiționalitate”

Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a declarat, în exclusivitate, pentru Mediafax că adoptarea unei Legi de plată a pensiilor private este „o condiționalitate” pentru încheierea procesului de aderare al țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,  Totodată, Legea de plată a pensiilor private reprezintă și un demers, pe care România trebuia să-l finalizeze la trei ani de la intrarea în vigoare a reformei sistemului de pensii, din 2008. Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a explicat că această propunere fermă este, de fapt, „o condiționalitate” pentru încheierea procesului de aderare. Luca Nicolescu a coprezidat, marți, 19 august, dezbaterea publică găzduită la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inițiatorul legislativ al proiectului de lege, elaborat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară, ajuns în primă lectură pe masa Guvernului pe 8 august. La dezbatere au luat parte reprezentați ai confederațiilor sindicale, patronale și organizații ale consumatorilor și ai administratorilor de fonduri de pensii administrate private. Adoptarea Legii reprezintă una dintre condiționalitățile pe care responsabilii OCDE le-au transmis României pentru a putea adera la această organizație. Termenul asumat, oficial, de statul român este sfârșitul anului 2026. „Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax. Secretarul de stat în MAE și coordonator al procesului de aderare la OCDE a precizat că România a primit același set de recomandări ca toate țările care au fost invitate la negocieri. Până în prezent, România a închis 14 dintre cele 25 de capitole, denumite comitete, în vederea aderării la OCDE „Este același tip de recomandări și se aplică tuturor statelor care vor să adere la OCDE, iar această recomandare se referă la adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării într-un mod care să asigure coerența cu concepția perioadei de acumulare, adică perioada de dezacumulare să fie coerentă cu perioada de acumulare”, a declarat secretarul de stat în MAE. Conform procedurilor oficiale, în prezent există o foaie de parcurs după care noi ne ghidăm procesul de aderare, elaborată de cei de la OCD pentru țările care vor să candideze. „În această foaie de parcurs nu există vreun termen. Fiecare țară aderă la OCDE în funcție de progresele pe care le face. Sunt țări care au aderat în patru ani, altele care au aderat în 10-11 ani, deci depinde de noi cât de repede îndeplinim aceste recomandări prioritare. România și-a fixat însă o țintă ambițioasă, dar realistă, să adere în 2026. Asta înseamnă că până la momentul aderării trebuie ca toate aceste recomandări prioritare să fie îndeplinite”, a precizat Luca Niculescu. Niculescu a precizat că un proiect elaborat si pus pe masa Executivului reprezintă un aspect benefic, mai ales că dezbaterile organizate în acest sens sunt și un prilej pentru toți contribuabilii să își actualizeze informațiile referitoare la sistemul pensiilor private. „Evident că trebuie să începem cu primul pas, primul pas, care este redactarea unui proiect de lege, adoptarea într-o ședință de Guvern și după aceea adoptarea de Parlament. Dar aș spune că suntem pe acest drum și foarte bine că există, foarte, foarte bine că există dezbateri, pentru că este un subiect de mare interes și care ar putea să mai contribuie, într-o formă sau alta și la o mai bună educare financiară, pentru că sunt chestiuni care îi interesează pe toți cei care sunt implicați în Pilonul doi, deci cam acestea ar fi coordonate pe care ne desfășurăm concret”, a spus diplomatul. Secretarul de stat a fost întrebat referitor la percepția specialiștilor OCDE, privind stadiul actual al proiectului legislativ sau dacă ar fi adoptat în perioada următoare de Guvern, în contextul în care în septembrie există o evaluare din partea organizației, în perspectiva respectării calendarului de aderare pentru 2026. „Ar fi un pas foarte bun ca această lege să treacă de Guvern până în momentul evaluării. Dar momentul evaluării nu este momentul aderării. Aderarea va interveni după aceea, după ce încheiem toate capitolele de aderare, toate comitetele, sunt 25 în momentul acesta. Până la finalul procesului de aderare trebuie ca toate recomandările să fie îndeplinite, deci și această solicitare”, a explicat Luca Niculescu. Niculescu a s-a declarat foarte optimist că România va încheia procesul în termenul asumat. „Aș spune că suntem pe drumul cel bun acum, adică ne-am ținut până acum de calendarul pe care ni l-am asumat, sunt convins că putem să o facem și de acum înainte și dacă am spus 2026, sunt foarte optimist că va fi 2026”, a conchis Luca Niculescu. Proiectul legislativ a fost detaliat marți de vicepreședintele ASF cu atribuții pe piața pensiilor private, Dan Armeanu, în cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii, care a primit deopotrivă și observațiile partenerilor sociali. Sinteza punctelor de vedere ale participanților de la întâlnirea de marți va fi trimisă Guvernului, care urmează să pună proiectul pe agenda unei ședințe din perioada imediat următoare, din informațiile Mediafax, după care va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ala Parlamentului. „Sistemul de pensii private din România, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai de succes reformă pe care statul a făcut-o în ultimii 20 de ani. Este un domeniu de excepție care practic contribuie inclusiv la creșterea economică. Anual, creșterea economică generată de sistemul de pensii private este undeva între 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Prin investițiile pe care le realizăm, fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piața de capital, sunt investitori instituționali. Piața de capital ar fi fost greu să se dezvolte, să ajungă la nivelul de astăzi fără existența fondurilor de pensii”, a precizat Dan Armeanu. Acestă reformă este unul dintre cele mai bune lucruri

Programul RABLA va fi lansat în consultare publică la sfârșitul săptămânii. Vouchere mai mici și fonduri de 200 de milioane de lei

Ministerul Mediului anunţă relansarea programului Rabla în luna septembrie, cu o alocare de 200 de milioane de lei. Ghidul actualizat va fi pus în dezbatere publică până la finalul acestei săptămâni, iar una dintre principalele modificări este reducerea valorii voucherelor. „În şedinţa de Guvern de astăzi (marţi – n.r.), la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a fost adopată Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul urmăreşte reducerea presiunii asupra bugetului şi direcţionarea fondurilor Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) către programe de mediu care pot fi finalizate la termen şi care aduc un impact direct, rapid şi măsurabil în reducerea emisiilor şi protecţia mediului”, transmite ministerul. Oficialii subliniază că Rabla rămâne un program de mediu, dar are și un rol strategic pentru industria auto din România, sprijinind în același timp tranziția către o mobilitate mai curată. Potrivit datelor ministerului, România și-a îndeplinit deja ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante. În cei 20 de ani de implementare, programul a dus la scoaterea din circulaţie a peste un milion de maşini vechi. Ministrul Mediului: „Am ales să finanţăm doar acele programe care aduc beneficii clare” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, explică că motivele deciziei de a reduce valoarea voucherelor și de a prioritiza programele cu efect imediat. „Într-un an cu constrângeri bugetare, am ales să finanţăm doar acele programe care aduc beneficii clare: mai puţină poluare în oraşe, mai puţine conflicte cu fauna sălbatică şi mai multă siguranţă pentru oameni. Această ordonanţă nu închide definitiv programele AFM. Guvernul îşi păstrează opţiunea de a aproba, prin memorandum, şi alte proiecte până la finalul anului. Ne asigurăm astfel că fiecare leu din Fondul pentru Mediu este folosit eficient pentru proiecte realizabile într-un timp scurt, cu efecte directe şi vizibile pentru oameni şi pentru mediu”, susține Diana Buzoianu. Ministerul Mediului mai precizează că va publica lista actualizată a programelor AFM şi calendarul relansării acestora, în funcție de deciziile guvernamentale și de disponibilitatea fondurilor europene și naționale. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

SUA obține încă un partener cheie în proiecte de tehnologie. SoftBank investește 2 miliarde de dolari în acțiuni Intel

SoftBank din Japonia a fost de acord să investească 2 miliarde de dolari în Intel, sprijinind producătorul american de cipuri aflat în dificultate, în timp ce administrația Trump ia în considerare propria investiție în companie, scrie FT. SoftBank a convenit să cumpere acțiuni ordinare Intel în valoare de 2 miliarde de dolari direct de la companie, plătind 23 de dolari pe acțiune, tranzacția fiind supusă condițiilor obișnuite de închidere, a precizat Intel într-o declarație. Investiția ar reprezenta aproximativ 2% din Intel. Președintele și directorul executiv Masayoshi Son a declarat că investiția subliniază „angajamentul SoftBank de a susține tehnologia și leadershipul în producția din SUA”. Directorul executiv al Intel, Lip-Bu Tan, a spus că a „lucrat îndeaproape” cu Son timp de decenii, adăugând că „apreciază încrederea pe care acesta a acordat-o Intel prin această investiție”. Trump a cerut demisia lui Tan, apoi s-a răzgândit Acțiunile Intel au crescut cu aproximativ 5% în tranzacțiile după închiderea bursei, în urma anunțului. Tan, care a preluat conducerea Intel în martie, a avut parte de un tratament volatil din partea administrației Trump în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a cerut inițial demisia lui din motive de securitate, dar ulterior a acceptat să se întâlnească cu Tan săptămâna trecută pentru a discuta opțiunile pentru Intel. Guvernul SUA explorează de atunci propria sa participație directă în producătorul de cipuri, care a beneficiat de aproximativ 7,9 miliarde de dolari în subvenții guvernamentale pentru producție în baza Chips Act din 2022. Știrile privind o posibilă investiție guvernamentală au dus la o creștere de aproximativ 12% a acțiunilor Intel în ultima săptămână. Tan a avertizat că Intel ar putea renunța în următorii ani la fabricarea celor mai avansate cipuri dacă nu reușește să atragă clienți mari pentru afacerea sa. O retragere a Intel ar marca un regres semnificativ pentru ambițiile SUA de a readuce mai multă producție de semiconductori pe teritoriul american. El a încetinit, de asemenea, construcția noilor fabrici Intel din Ohio, invocând problemele financiare ale companiei. Sub conducerea predecesorului său, Pat Gelsinger, Intel a încercat să-și reinventeze afacerea de producție pentru a construi și pentru clienți externi. Dar compania s-a străduit să obțină comenzi de la marii designeri de cipuri — precum Nvidia, Apple sau Qualcomm — care ar fi făcut investițiile masive rentabile. Anul trecut, SoftBank a purtat discuții cu Intel despre producerea unui cip de inteligență artificială, dar negocierile au eșuat, deoarece grupul american a intrat într-un plan drastic de reducere a costurilor. SoftBank-ul lui Son a jucat un rol tot mai important în proiecte mari de investiții în SUA, inclusiv inițiativa Stargate de 500 de miliarde de dolari, anunțată în ianuarie împreună cu OpenAI și Oracle, care își propune să dezvolte infrastructura de inteligență artificială a țării.

Alexandru Chirilă: Pentru a rămâne ancorat emoțional într-un obiectiv, trebuie să știi de ce îl vrei

În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a explicat cum se poate construi un obiectiv clar atunci când vine vorba despre achiziția unei locuințe. El a oferit un exemplu concret, detaliind pașii necesari pentru a transforma dorința într-un plan realist. Puteți urmări aici întreaga emisiune.  Invitatul a pornit de la ideea că un obiectiv devine măsurabil atunci când sunt stabilite criterii clare. Acestea sunt: locația, vechimea imobilului, bugetul și structura finanțării. În exemplul său, Chirilă a explicat cum un apartament de trei camere poate fi analizat din punct de vedere financiar printr-o estimare realistă a costurilor și surselor de finanțare. „Un apartament de 3 camere, în cartierul X, cu o vechime sub 10 ani. Bugetul țintă al imobilului ar fi 120.000 de euro, iar structura finanțării ar fi un credit ipotecar de 100.000 de euro și un avans minim, minim 20%, ceea ce ar putea fi 24.000. Mobilarea ar duce la o creștere a prețului cu încă 3-5%. Și mai departe ar trebui să iau și o marjă de creștere a prețurilor determinată de inflație, de cerere și ofertă care ar putea să fie o marjă de 5-10%.”, spune Alexandru Chirilă. Alexandru Chirilă: „Trebuie să răspund și la întrebarea „de ce?” Expertul a subliniat că, dincolo de cifre, un obiectiv trebuie să aibă și o motivație personală puternică. El a arătat că oamenii se raportează adesea la ideea de securitate, la confort și la eficiență în viața de zi cu zi atunci când decid să cumpere o locuință. „Obiectivul ăsta specific, pentru a rămâne ancorat emoțional în acest obiectiv, trebuie să răspund și la întrebarea „de ce?”. De ce vreau acest obiectiv? Și de cele mai multe ori vorbim despre securitatea familiei, despre liniștea faptului că nu mai am vecini sau liniștea faptului că mă mut dintr-o zonă rău-famată într-o zonă mai bună. Sau de ce nu, de cele mai multe ori discutăm despre proximitatea față de locul de muncă, câștigarea de timp în tranzitul de acasă până la locul de muncă.”, afirmă acesta.

Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor

Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa

„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.

Ce pensie reală vor lua românii în anul 2045? Un economist atrage atenția și vine cu o soluție

Economistul și jurnalistul Iancu Guda atrage atenția: pensionarii din România vor avea un viitor sumbru! Vor avea de ales între a duce un trai de subzistență sau să muncească până la moarte. Ce pensii vor încasa românii din generația decrețeilor? Pensia publică reprezintă 43% din salariul mediu. În 10 ani, va coborî la 32%. Iar în 20 ani, va coborî la 25%.  Asta ar însemna că viitorii pensionari vor încasa câte o pensie în valoare de 1.300 de lei, în banii de azi. Iancu Guda susține că singura soluție pentru prevenirea acestui scenariu sumbru este consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii. Însă, actualul sistem public (Pilonul I) este deja în colaps. Potrivit calculelor economistului Guda, fiecare leu virat la Pilonul II ar putea aduce o pensie de 2,3 ori mai mare decât un leu lăsat în Pilonul I. Fondurile de pensii private au avut un randament mai mare  în ultimii 18 ani, de 2,5 ori peste inflație, în ciuda crizelor economice. „Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic. Totul ține de cum alegem să ne asigurăm viitorul”, a spus economistul, potrivit EVZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sorin Grindeanu: „Recalcularea PENSIILOR nu este o risipă bugetară, ci o reformă necesară”

Ministrul Economiei: Să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe

„În viteza asta printre „pachete de măsuri” – 1, 2, 3, x – nu trebuie să uităm două lucruri: să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, indiferent ce nume și forme au luat în ani de zile”, a scris pe Facebook, Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță. Ministrul face referire și la proiectul lansat de curând în dezbatere publică de Secretariatul General al Guvernului pentru modificarea legii prin care sunt selectați cei din companiile de stat. Proiectul este necesar, precizează Miruță, dar „Nu face mare lucru în forma actuală, ci betonează și mai tare betonul proaspăt turnat înaintea formării acestei coaliții. Ei bine, aici trebuie să discutăm politic, în coaliție, după ce tragem fiecare aer în piept. Eu, cel puțin, am o listă cu propuneri pe care am s-o transmit în ședințele de coaliție, când acestea se vor relua. Azi n-a fost să fie, dar lucrurile bune se fac cu răbdare și consecvență”. Ministrul Economiei arată că afacerile mici nu trebuie să aibă de suferit prin impunerea unor plafoane „Creativitatea și stimularea afacerilor mici nu pot fi limitate printr-o sumă de bani sub pretextul că astfel elimini firmele-fantomă care atârnă în statul român. 8.000 RON, noua valoare propusă ca prag minim pentru capitalul social al unei firme, e o treaptă cam bruscă și e datoria mea, ca ministru al Economiei, să am grijă să nu se transforme într-un zid pentru antreprenori. Îi înțeleg rațiunea, dar e un filtru prea grosolan pentru problema pe care vrea să o rezolve. Sunt pedepsite prea multe inițiative oneste pentru câteva firme-fantomă. Da, problema trebuie reolvatǎ, dar cu o granularitate mai fină, nu ridicând brusc un astfel de zid pentru toată lumea. Și pentru asta e nevoie de discuție la masa coaliției”, a precizat Radu Miruță. Statul trebuie să fie corect și transparent, în relația cu antreprenoriatul, iar cetățeanul care pornește la drum să fie serios și responsabil. Asta înseamnă, în opinia ministrului Economiei, respect reciproc, nu taxe descurajante. „Înțeleg diferențele de viziune în politica publică dintr-o astfel de coaliție. Sunt legitime. Dar înțelept este să te așezi la masă și să aduci argumente raționale. În final, asta înseamnă politică de calitate și încredere în fața alegătorilor fiecăruia”, a concluzionat Radu Miruță.

Strigător la cer! Cât a ajuns să coste un suc de 250 ml la Castelul Cantacuzino din Bușteni: Să mai aud eu că e nașpa la Mamaia

Castelul Cantacuzino, situat în Bușteni, a fost construit de către arhitectul Grigore Cerchez (1850-1927) la cererea  lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), care a fost prim-ministrul României înte 1899 și 1900, respectiv între 1904 și 1907. Startul construcției s-a dat din 1901. Supranumit „Nababul”, fiind considerat cel mai bogat român al „Belle Epoque-ul românesc”, care și-a construit chiar și un acoperiș de aur, a mai trăit doar doi ani după ce construcția a fost finalizată în 1911. Turiștii care îl vizitează cam trebuie să aibă venituri de „Nabab” pentru a cumpăra un suc. Dacă credeai că produsele vândute în stațiunea Mamaia sunt foarte scumpe, te-ai înșelat. Prețurile de pe litoralul românesc, aflat în declin continuu, sunt nimica toată pe lângă prețurile de la Sinaia, Predeal sau Bușteni. Un bărbat care a vizitat Castelul Cantacuzino din Bușteni a vrut să-și potolească setea. S-a dus într-un restaurant exclusivist din incinta castelului. Să mai aud eu că e nașpa la Mamaia. La Castel Cantacuzino (Bușteni) un suc de 250ml costă 22 de lei. Bine, bonul fiscal l-am obținut după niște insistențe. Mai întâi mi-au dat o hârtie fără valoare fiscală, intitulată prenotă. Hai cu pachetele! 3, 4, 5, 6…”, s-a plâns turistul iritat pe Facebook, potrivit Click. Castelul Cantacuzino: Scurt istoric Clădirea cu stil arhitectural neo-românesc și neobrâncovenesc, care a fost reședința familiei Cantacuzino, a fost naționalizată de regimul comunist din 1948. După Revoluție, a fost returnat Ioanei Cantacuzino, stră-nepoata „Nababului” și a devenit muzeu. Castelul, de forma unui patrulater, care se întinde pe o suprafață de 3.148 metri pătrați, este bogat ornamentat și conține o galerie de artă cu expoziții periodice. Vizitatorii pot admira vitraliile din sticlă de Murano, ceramica italiană, mozaic roman, plafoanele casetate și pictate, balustradele din lemn de stejar, piatră și fier forjat. Coloanele interioare sunt ornamentate cu decorațiuni brâncovenești. Feroneria a fost turnată în bronz la Paris. De asemenea, pot vedea și șemineele din castel, realizate din piatră de Albești. Acestea sunt ornamentate cu mozaicuri policrome și foiță de aur. Și mai sunt saloanele elegante cu atmosferă boierească, plus o friză cu 12 picturi în mărime naturală, realizate pe piele de Cordoba, ilustrând membri ai familiei Cantacuzino.  În 2022, la castel au fost făcute filmările pentru serialul „Wednesday” produs de Netflix. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Castelul Corvinilor în care ar fi fost întemnițat VLAD ȚEPEȘ, inclus în topul celor mai înfricoșătoare obiective turistice din lume

Mediul de afaceri, ademenit să investească în tehnologii verzi. Anunț de ultima oră privind depunerea dosarelor pentru finanțarea proiectelor / Care sunt cele două mari direcții

Vești bune de la Ministerul Energiei care anunță prelungirea cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, ora 17:00, a termenului-limită pentru depunerea proiectelor, în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum”, aferent Fondului pentru Modernizare – Program-cheie nr. 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. „Investim astăzi pentru energia curată de mâine! Prin această extindere, oferim investitorilor timp suplimentar pentru a depune proiecte mature, care vor contribui direct la independența energetică a României. Prin acest program, sprijinim mediul de afaceri să investească în tehnologii verzi, să-și reducă facturile la energie și să contribuie activ la securitatea energetică a țării. Vrem mai multe proiecte, mai multe investiții și o concurență reală, în care cele mai bune proiecte câștigă. Încurajăm operatorii economici din industria românească să aplice, pentru a crește competitivitatea”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Oficialul susține că investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum vor contribui la accelerarea tranziției energetice în România și sprijină dezvoltarea de noi capacități de producție din surse eoliene, solare și hidro, cu scopul de a crește producția de energie verde destinată consumului propriu. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: Energie eoliană: 16.700.000 euro; Energie solară (≤ 5 MW): 151.347.445,75 euro; Energie solară (> 5 MW): 117.650.646,94 euro; Energie hidro: 25.000.000 euro. Valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat este de maximum: Energie eoliană: 700.000 euro/MW; Energie solară ≤ 5 MW: 450.000 euro/MW; Energie solară > 5 MW: 360.000 euro/MW; Energie hidro: 1.805.000 euro/MW. Sunt invitați să aplice pentru finanțare operatorii economici – de la microîntreprinderi și IMM-uri, până la întreprinderi mari, inclusiv cele nou-înființate – precum și regiile autonome, legal constituite și înregistrate în România. Solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite și să activeze în domenii eligibile, respectând excluderile sectoriale prevăzute. Finanțarea poate acoperi costuri pentru amenajarea terenului, utilități, construcții și instalații, montaj echipamente, achiziția de active corporale și necorporale, precum și organizarea șantierului. Condițiile de desfășurare a apelului și toate documentele aferente acestuia rămân neschimbate și pot fi accesate pe site-ul Ministerului Energiei, la adresa: https://energie.gov.ro/anunt-privind-lansarea-celui-de-al-ii-lea-apel-bazat-pe-procedura-de-ofertare-concurentiala-sprijinirea-investitiilor-in-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-produsa-din-surse-regenerabil/ Sursă foto: Profimedia RCOMANDAREA AUTORULUI: 5 milioane de lei pentru energie verde/ BURDUJA: „România se dezvoltă și cu viziunea unor antreprenori care dau dovadă de curaj și văd în viitor”  Expert în energie verde- vouchere pentru gospodăriile vulnerabile. 20.200 de euro pt renovarea locuințelor si instalare de panouri solare