Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie
Ministerul Energiei a anunțat că pregătește înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, cu scopul de acționa la ameninţări cibernetice complexe şi în continuă evoluţie. În ceea ce privește salariile din sectorul cibernetic, statisticile indică ”salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, dar ”în situaţiile în care se cere înaltă calificare şi competenţe avansate, salariile reale ajung frecvent la 13.000-20.000 euro brut lunar”. Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie. În proiect se menționează că înființarea centrului este necesară, având în vedere că atacurile cibernetice: ”cresc în sectorul energetic, fiind de natură a opri producerea, furnizarea şi transportul de energie electrică, gaze naturale sau energie termică, fiind o situaţie extraordinară cu care se confruntă atât statul român cât şi partenerii europeni şi transatlantici”, scrie News.ro. Potrivit autorilor proiectului, liberalizarea pieţei energetice naţionale, fluctuaţia preţurilor şi prezenţa pe piaţa de capital a tot mai multor companii energetice constituie situaţia premisă de la care pleacă atacatorii cibernetici atunci când efectuează o operaţiune împotriva statului român, dar şi faptul că atacurile cibernetice pot influenţa chiar direct preţurile la energie şi stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional şi influenţează indirect funcţionarea serviciilor publice şi a economiei naţionale, ambele fiind dependente de furnizarea energiei electrice şi termice, Alte motive enumerate pentru înfiinţarea Centrului sunt: ”contextul creşterii riscurilor la adresa apărării şi securităţii naţionale a României, în contextul atacurilor cibernetice generate de războiul Federaţiei Ruse din Ucraina, care impune crearea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică sectorial în energie, denumit în continuare CSIRT, capabil să sprijine efortul naţional şi interinstituţional de prevenire şi combatere a atacurilor cibernetice asupra companiilor şi infrastructurii energetice”. Urgenţa adoptării OUG mai este justificată prin ”posibilitatea crescută a unui atac cibernetic multiplu, de natură a afecta elemente de infrastructură naţională din sectorul cibernetic, care ar crea panică în rândul populaţiei civile, precum şi ar deteriora poziţia unor companii din sectorul energetic pe piaţa de capital, influenţând, în final, şi preţurile la energie”, dar şi ţinând cont că este imperativ necesară o consolidare a securităţii cibernetice a majorităţii companiilor de stat şi a operatorilor economici beneficiari ai proiectelor finanţate prin Fondul pentru Modernizare pentru a face faţă mai bine ameninţărilor cibernetice complexe şi avansate, precum şi a creşte conştientizarea importanţei securităţii cibernetice la nivel de sector. Proiectul de OUG menţionează că înfiinţarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie este esenţială pentru a asigura monitorizarea continuă, răspunsul prompt la incidente, investigaţiile forensic şi protecţia proprie împotriva atacurilor cibernetice, ca elemente ale politicii naţionale în domeniul energetic, ”Întrucât întârzierea punerii în aplicare a legislaţiei naţionale şi europene privind operaţionalizarea CSIRT în domeniul energetic a dus şi conduce la o vulnerabilizare a componentelor sistemului energetic în contextul ameninţărilor cibernetice actuale, drept pentru care se impune constituirea unui CSIRT sectorial, iar în lipsa acestuia, pagubele generate de atacurile cibernetice pot fi majore, cu consecinţe asupra preţului la energie”, se mai arată în proiect. Documentul subliniază că România, în calitate de furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova şi Ucraina, precum şi de furnizor de securitate la nivel regional, are obligaţia de a-şi consolida urgent securitatea cibernetică a sectorului energetic pentru a-şi prezerva acest statut şi a furniza pe viitor cunoaştere strategică şi altor sectoare şi state partenere. De asemenea, posturile necesare pentru operaţionalizarea CRISCE trebuie să fie de nivelul cel mai înalt posibil, din perspectiva experienţei şi performanţei în domeniul de specialitate, pentru a putea garanta succesul operaţiunilor de securitate cibernetică. În general, salariile de top în domeniul securităţii cibernetice pot atinge următoarele niveluri valorice: – Pentru SUA: 242.000 dolari anual (respectiv 20.166 dolari brut/ lună sau 18.500 euro brut/lună); – Pentru Canada: 216.000 dolari canadieni anual (respectiv 18.000 dolari canadieni brut/lună sau, respectiv 12.000 euro brut/lună); – Pentru Elveţia: 180.000 euro pe an (respectiv 15.000 euro brut pe lună) ; – Pentru Germania: 140.000 euro pe an (respectiv 11.666 euro brut pe lună); – Pentru UK: 145.000 euro pe an (respectiv 12.083 euro brut pe lună). Salariul unui manager/director de securitate cibernetică (CISO) atinge valori medii între 178.000 dolari brut anual şi 394.401 dolari brut annual. ”În România, piaţa securităţii cibernetice este relativ tânără şi nu conţine date statistice relevante, nici la nivel de surse deschise (în internet), nici la nivelul INS. Aceste două categorii de surse conţin informaţii despre un nivel mediu al salariilor raportate în piaţă, provenind în mod majoritar de la angajatori care utilizează salarii la nivelul pieţei muncii generale din România (cel mai adesea, aceşti angajatori au nevoie de îndeplinirea unor sarcini de rutină/ de nivel mediu, ci nu solicită performanţe şi creativitate ridicată, precum situaţia de la CRISCE). Astfel, informaţiile statistice generale indică salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, arată Nota de fundamentare. Pe de altă parte, Inspecţia Muncii prin Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) , deşi deţine date concrete privind salariile, cel mai probabil că nu poate oferi o statistică relevantă per job-uri specializate în domeniul securităţii cibernetice, întrucât codurile COR din România nu au permis alocarea diferenţiată a angajaţilor pe posturi de specialitate în securitate cibernetică (în lipsa existenţei/definirii acestor specializări la nivelul COR), ci au condus la încadrarea specialiştilor de securitate cibernetică pe posturi din spectrul general al ocupaţiilor specifice tehnologiei informaţiei (astfel, mai relevantă ar fi analizarea în bazele de date ale ITM-urilor, a salariilor de top din subdomenii ale tehnologiei informaţiei în care angajatorii au încadrat cu preponderenţă specialiştii în securitate cibernetică, în ultimii ani). Totodată, prezintă relevanţă şi salariile medii globale ale specialiştilor cu certificări de cel mai înalt nivel (aşa cum se doresc a fi şi posturile din CRISCE), respectiv: – CISSP: 103.493 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSAP: 129.671 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSEP: 147.550 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSMP: 144.173 dolari brut anual în regiunea Europa; – SANS/GIAC-GSE: 189.000 dolari brut anual; – SANS/GIAC-GSLC: 152.143 dolari brut anual;
Prețul petrolului se stabilizează după ce temerile privind livrările Rusiei s-au redus
Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 6 cenți, sau 0,09%, la 65,79 dolari pe baril la ora 03:42 GMT, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a situat la 62,82 dolari pe baril, în urcare cu 2 cenți, sau 0,03%. Președintele american Donald Trump s-a întâlnit vineri în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin și a făcut negocieri cu Moscova în privința căutării unui acord de pace. Trump urmează să se întâlnească luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni pentru a obține rapid un acord de pace care să pună capăt războiului. Vineri, Trump a declarat că nu are nevoie imediată să ia în calcul tarife împotriva unor țări precum China, care cumpără petrol rusesc, dar că ar putea fi nevoit să facă acest lucru „în două sau trei săptămâni”, reducând astfel temerile privind o întrerupere a aprovizionării rusești. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este și cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, urmată de India. Investitorii urmăresc indiciile ce ar putea veni din partea președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, la reuniunea de la Jackson Hole din această săptămână, cu privire la traiectoria reducerilor de dobândă care ar putea împinge bursele la noi recorduri.
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025
București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile. Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena: 18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena: 8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena: 21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena: 6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena: 6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena: 117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena: 243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment
Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele
România, corporație de mâna a doua. Care sunt efectele terapiei de șoc a CEO-ului Bolojan. Apare lipsa perpectivelor, dar și sentimenul de neputință
Daca am reduce România anului 2025 la granițele unei corporații, printr-un simplu exercițiu de imaginație, am descoperi o țară transformată într-o firma de mâna a doua, în care „CEO-ul” Ilie Bolojan taie și spânzură, etichetează, marginalizează și își sperie subordonații. Nicio zi fără disponibilizări, fără tăieri de salariu sau amenințări răstite. Toate, la limita abuzului psiho-emotional. Imediat după ce a câștigat mandatul de președinte, Nicușor Dan a lansat un slogan care a devenit viral pe rețelele sociale: „De mâine, la muncă!” Entuziasmul din societate a continuat și în momentul numirii noului premier. Ilie Bolojan avea deja țesută o legendă a omului sinonim cu eficiența. Pe grupurile de Whatsapp ale angajaților din diverse companii devenise foarte populară o „memă” cu Bolojan. Românii au râs ce au râs, apoi s-au întors la muncă. După care au început alarmele: Demiteri, tăieri de salarii, tăieri de sporuri, restructurări… În „corporația” România, ținta principală a CEO-ului Bolojan a devenit angajatul său direct: bugetarul – vinovatul de serviciu. „Mai merge pus și biciul”, era sfatul generos al fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, cu privire la creșterea performanței în sistemul de stat. Asta înainte să ne dezvăluie cum stă treaba cu șpaga de supraviețuire, pe care chiar el a dat-o, cu smerenie, timp de opt ani. Cu poporul la psiholog… Psihologul consultat de Gândul mărturisește că stresul, anxietatea, oboseala psihică sunt doar câteva dintre efectele adverse și repercusiunile acestei perioade, în care angajații din sistemul public – inamicii numărul unu ai lui Ilie Bolojan – se confruntă zi de zi cu nesiguranța locului de muncă, dar și cu anunțuri de „breaking news” care le scad credibilitatea, stima de sine și productivitatea în câmpul muncii. „S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum influențează acest climat de nesiguranță permanentă viața oamenilor, dar și productivitatea muncii în instituțiile statului. „După ultimele evenimente care au dus schimbări majore în viața societății și dinamicii fiecarei familii și individ, s-au putut observa efecte psihologice care pot avea consecințe negative de lungă durată, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup /familie / job etc. Unul dinte cele mai pregnante efecte este cel emoțional, prin apariția gândurilor intruzive, legate de incertitudine. S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor care pot duce la un stres cronic. Oamenii simt că nu mai pot avea certitudine și sentimentul de control, care ne ajută să funcționam echilibrat. În aceste condiții, apare lipsa perspectivelor, dar și sentimenul de neputință, randament mai scăzut și bineînțeles lipsa motivației. Adică, pierderea propriei valori a muncii depuse. După cum bine știm, stresul financiar și profesional duc la o stare de irascibilitate și la apariția conflictelor, atât în raport cu colegii, dar mai apoi se poate extinde și în viața personală. Munca angajaților într-un mediu nesigur, legat de jobul pe care îl au, și de scăderea veniturilor, va duce la nivelul comportamental la scaderea productivității, iar implicarea nu va mai fi la același nivel. Noi oamenii, suntem construiți să avem un sentiment de siguranță, atât la locul de muncă, cât și în relațiile sociale”, a explicat psihologul. Cum îi ceartă CEO-ul Bolojan pe profesori Printre categoriile profesionale cele mai afectate de măsurile Guvernului Bolojan sunt profesorii. Aceștia amenință cu greva generală, chiar din prima zi de școală. „CEO-ul” Ilie Bolojan nu pare deloc sensibilizat de „angajații săi” care se revoltă și le-a transmis un „memo” prin care se plânge de rezultatele lor slabe. „Statul român nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a transmis premierul Ilie Bolojan profesorilor, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare. „Au scăzut normele didactice ale profesorilor, a scăzut numărul de copii în clasă şi au crescut şi salariile, fără însă a se vedea şi o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24. În această săptămână, o învățătoare din Timiș a aflat că în urma măsurilor luate de guvern, postul ei a fost desființat. A ieșit din biroul directorului școlii care îi dăduse vestea, a făcut AVC și a murit. Psiholog: apare frica și gândul intruziv «Oare ce voi face ?» Psihoterapeutul Ana Bogdan explică apariția sentimentului de frică, dat de gânduri care proiectează scenarii negative și care duc la o oboseală psihologică și o lipsă de concentrare. „Performanța și implicarea sunt legate de recunoașterea financiară, scăderea salariului poate fi percepută drept o lipsă de apreciere și implicit scade motivația. Salariul reprezintă o ancoră de certitudine, de acoperire a nevoilor de bază și a planurilor de viitor – vacante, proiecte viitoare, strângere de economii etc. Altfel, apare sentimentul de frică, dat de instabilitate și gândul intruziv «Oare ce urmează? Ce voi face ?» Aceste gânduri proiectează scenarii negative care duc la o oboseală psihologică. Angajații se simt amenințați și atunci poate declanșa o stare de stres cronic, gânduri intruzive care duc la lipsa somnului și o stare de oboseală. Pot apărea conflicte între angajati, unii dintre ei se pot sabota sau pot apărea conflicte de putere. Efectele negative sunt, atât asupra oamenilor, dar și a muncii lor. Scade eficiența muncii, apărând plafonarea și stagnarea. Viața socială se poate reduce și ea, pe fondul stării psihologice negative și bineînteles efecte asupra sănătații fizice – dureri de cap, tulburări de somn, probleme gastrointestinale legate de stres – dar și efecte psihologice – stres, depresie, atacuri de panica, anxietate”, a explicat psihoterapeutul. De la „Bolojan Eficientul” la „Ilie Sărăcie” Nesiguranță. Concedieri. Tăieri de salarii. Un scenariu care începe să devină apanajul României de astăzi. Ilie Bolojan, un premier care nu crede în populisme, atunci când vine vorba să-și scadă și propriul salariu, dar care taie cu frenezie din lefurile angajaților, pentru a salva deficitul. Ironia sorții, într-o țară în care oamenii plătesc din propriul buzunar huzurelile politice din ultimii mulți ani, Traian Băsescu așteaptă să-și primească înapoi vila de protocol și drepturile retrase ca urmare
Tot mai mulți bani trimiși din România în țările asiatice. Sumele s-au dublat
În timp ce banii trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate sunt în scădere, muncitorii care vin din Asia să lucreze în România își întrețin familiile care au rămas în țările natale. Sumele trimise s-au triplat în ultimul timp. Muncitorii asiatici sunt tot mai căutați din cauza lipsei de personal în sectorul HoReCa și în domeniul construcțiilor. Mulți dintre aceștia lucrează din 2019 în România, ca muncitori necalificați în pizzerii. Câțiva dintre ei și-au prelungit contractele și au ajuns promovați ca bucătari. În primul trimestru, banii trimiși de muncitorii nepalezi din România în țara lor de origine s-au dublat: Trimestrul I 2024: 16 milioane de euro; Trimestrul I 2025: 30 milioane de euro; În 2020, ei au trimis 10 milioane de euro, iar în anul 2022 – circa 16 milioane de euro. Statul român a pus la dispoziție 100.000 de permise de muncă pentru angajați din afara Europei. Sumele trimise de muncitorii străini în țările de origine au crescut de la 271 milioane de euro în primul trimestru din 2024 la 354 de milioane de euro în primul trimestru din 2025. „Cerințele de pe piața muncii au făcut posibilă recrutarea internațională. Pentru anumite poziții din HoReCa și construcții, pentru că nu avem suficient personal, a fost o soluție”, a spus pentru TVR2 Alexandra Badea, expert HR. Sumele trimise de românii din diasporă în țară au scăzut de la 1,53 miliarde de euro în primul trimestru din 2024 la 1,43 miliarde de euro în primul trimestru din 2025. Radu Ciobanu, analist economic, avertizează: „Din păcate, aceste sume care pleacă din România nu fac bine situației macroeconomice din România. Cheltuielile vor fi fi făcute în statele respective. Dacă același ritm va continua, va trebui să fim mai atenți asupra sumelor de bani trimise în statele din Asia”. Cei mai mulți bani trimiși de către românii din diaspora în țară, în primul trimestru din acest an, au fost din Marea Britanie (384 milioane de euro), Germania (339 milioane de euro) și Italia (194 milioane de euro), potrivit statisticilor BNR. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: România ar putea fi SANCȚIONATĂ de Bruxelles din cauza muncitorilor asiatici care tranzitează ilegal spre țările vestice, în căutare de salarii mari
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Ilie Bolojan, interviu pentru Bloomberg: Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, într-un interviu pentru Bloomberg News, că următoarele șase luni sunt considerate cruciale pentru ca Guvernul să impună o serie de măsuri radicale de austeritate, în ciuda nemulțumirii populației și a tensiunilor din cadrul coaliției de guvernare. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ”, este avertismentul lansat în timpul interviului. El a mai subliniat că „trebuie să luăm toate aceste reforme în succesiune rapidă” și că „dacă prima serie de măsuri fiscale nu este urmată de alte măsuri corective, vom ajunge din nou de unde am plecat”. Anul trecut, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB, cel mai mare în rândul statelor UE. Măsurile luate odată cu învestirea noului Guvern sunt incluse într-un pachet amplu de reduceri ale cheltuielilor și creșteri ale impozitelor, în încercarea de a reduce acest deficit sub 6% anul viitor. Bloomberg: Bolojan, „simbol al austerității” Publicația Bloomberg îl numește pe Bolojan „simbol al austerității” și scrie că acesta consideră că măsurile sunt necesare și pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului suveran la nivelul de junk. În cadrul interviului pentru Bloomberg, Bolojan a subliniat că este important ca actuala coaliție de guvernare să rămână în picioare până în 2028, pentru că stabilitatea Guvernului reprezintă „singura soluție pentru a depăși următorul an și jumătate dificil și pentru a crea premisele unei redresări economice”. Evaluatorii de credit urmăresc, de asemenea, cu atenție situația din România. S&P Global Ratings a confirmat cel mai scăzut rating de investiții al țării, cu perspectivă negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate la sfârșitul lunii iulie. Fitch Ratings ar putea evalua România vineri, iar Moody’s Ratings ar urma să facă același lucru în septembrie. Bolojan apără mărirea TVA: Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un colaps total Bolojan a apărat decizia majorării TVA-ului și a reducerii fondurilor alocate consumului. Deși aceste măsuri vor duce la o încetinire economică, ele nu sunt nimic în comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla altfel. „Dacă nu am fi făcut acest lucru, în loc de o încetinire, am fi avut mai devreme sau mai târziu un colaps total”, a spus el în interviul acordat sursei citate.