Etichetă: Economic

Guvernul declară război COLETELOR Temu și Shein. Noua taxă pentru românii care comandă pe internet

Guvernul Bolojan se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din noua taxă, supranumită public „taxa Temu”. Aceasta va fi aplicată prin conlucrare cu toate companiile de curierat pentru coletele comandate de pe platformele non-UE. Ministerul Finanțelor a publicat joi noapte proiectul de lege şi nota de fundamentare privind taxele şi măsurile fiscale din pachetul 2 de austeritate. Conform documentelor puse de Executiv în dezbatere publică, ar urma schimbări privind taxarea multinaționalelor, majorarea capitalului social pentru SRL, introducerea unei taxe pe colete sub 150 euro, majorarea bazei de calcul pentru CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, restricții la cesiunea părților sociale din companii, modificări la eșalonarea datoriilor, majorarea impozitului pe câștigul din tranzacțiile bursiere, dar și multe alte măsuri. Pachetul 2 de măsuri fiscale cuprinde și taxarea cu 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE. Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, inundând-o cu produse livrate direct din Asia, și ocolind o mare parte din taxele pe care comercianții din România sunt obligați să le plătească. „De la introducerea regulilor simplificate de introducere a coletelor cu valoare redusă în Uniunea Europeană, evoluţia numărului de colete livrate în România cu origine din spaţiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”, arată Guvernul în nota de fundamentare la Proiectul de lege publicată în dezbatere publică. Executivul susține că au apărut mai multe fenomene, printre care: „Concurență neloială: Retailerii locali, care respectă toate obligațiile fiscale și de conformitate, sunt dezavantajați în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse”. „Risc crescut de produse neconforme: Lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe piață a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranță și calitate”. Cum se aplică taxa Gocumentul arată că taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat, astfel: (1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet poștal ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub pragul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă”. (2) Taxa se aplică bunurilor achiziționate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, definite conform art. 266 pct. 36, respectiv 315^2 pct. 1 din Codul fiscal. (3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înțelege totalitatea trimiterilor poștale, ce conțin bunuri cu valoare comercială, aferente aceleiași operațiuni de vânzare la distanță de bunuri. (4) Taxa se datorează pentru fiecare colet ce conține bunuri provenite din spațiul extracomunitar, puse în liberă circulație într-un stat membru UE, altul decât România, printr-o declarație vamală cu set redus de date. (5) Obligația de plată a taxei revine furnizorului sau persoanei care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (6) În cazul coletelor care sunt refuzate de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează. 7) Coletul livrat pe teritoriul României este însoțit de declarația de origine a acestuia emisă de furnizorul sau persoana care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (8) Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare, care predau coletul destinatarului. (9) În situația în care coletul nu este însoțit de declarația de origine, însă furnizorul este o persoană stabilită într-un stat membru al UE, taxa nu este datorată. AUTORUL RECOMANDĂ: Ion Cristoiu: „Taxa de 25 de lei pe coletele din China este o prostie. Oamenii simpli cumpără de pe TEMU” Cum îi SPERIE Ilie Bolojan pe investitorii străini într-un interviu pentru Bloomberg: „Riscul de incapacitate de plată este foarte mare”

Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie

Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.

Trump l-a sunat pe ministrul norvegian al Finanțelor pentru discuții despre tarife și Premiul Nobel

Mai multe țări, inclusiv Israel, Pakistan și Cambodgia, l-au nominalizat pe Trump pentru medierea acordurilor de pace sau a încetării focului, iar el a afirmat că merită această distincție oferită de Norvegia, pe care patru predecesori ai săi la Casa Albă au primit-o. „De nicăieri, în timp ce ministrul finanțelor Jens Stoltenberg mergea pe stradă în Oslo, Donald Trump a sunat”, a relatat ziarul, citând o sursă. „Voia Premiul Nobel. Și să discute despre tarife”. Casa Albă, ministerul finanțelor din Norvegia și Comitetul Nobel norvegian nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Fiecare an aduce sute de candidați nominalizați, iar laureații sunt aleși de Comitetul Nobel norvegian, ai cărui cinci membri sunt numiți de parlamentul norvegian conform dorinței industrialistului suedez din secolul XIX, Alfred Nobel. Anunțul câștigătorilor este făcut în luna octombrie, la Oslo. Ziarul norvegian a precizat că nu este prima dată când Trump aduce în discuție premiul în conversațiile cu Stoltenberg, fost secretar general al NATO. Stoltenberg a spus că apelul a vizat discuții despre tarifele comerciale și cooperarea economică înainte de convorbirea telefonică a lui Trump cu premierul norvegian. Întrebat dacă Trump a ridicat problema Premiului Nobel, Stoltenberg a răspuns: „Nu voi intra mai mult în detaliile convorbirii”. Mai mulți oficiali ai Casei Albe, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, au participat la apel, a adăugat Stoltenberg. Casa Albă a anunțat pe 31 iulie un tarif de 15% pentru importurile din Norvegia, la fel ca în Uniunea Europeană. Stoltenberg a declarat miercuri că Norvegia și Statele Unite continuă negocierile privind aceste tarife.

ROMARM are o nouă conducere. Răzvan Marian Pîrcălăbescu și George Adrian Teotoc, noii directori/ Poziția Ministerului Economiei

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, ales în funcția de Director General, și George Adrian Teotoc, Director Economic, au fost aleși pentru a conduce ROMARM cu mandate pentru următorii 4 ani. UPDATE: Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află compania, a reacţionat arătând că, potrivit procedurii de selecţie, ”autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”.  ROMARM S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, anunță finalizarea cu succes a procedurii de selecție a conducerii executive, derulată în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Procesul de selecție s-a desfășurat conform standardelor internaționale de corporate governance aplicabile sectorului industrial strategic prin evaluarea profesională și tehnică a candidaților, analiza competențelor manageriale și de leadership, verificări de integritate și conformitate, precum și selecția pe baza unor criterii clare de performanță și aliniere la obiectivele strategice naționale și internaționale, anunță compania. În urma acestui proces complex și competitiv, Consiliul de Administrație al ROMARM a decis numirea domnului Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de Director General și a domnului George Adrian Teotoc în funcția de Director Economic, cu mandate de 4 ani. Noua echipă executivă formează un tandem managerial pregătit să implementeze obiectivele prevăzute în Strategia privind industria națională de apărare și în direcțiile cheie de dezvoltare trasate de Consiliul de Administrație, asigurând conformitatea cu țintele Alianței Transatlantice și cu directivele europene în materie de securitate și apărare, mai arată compania. Obiective strategice asumate: Creșterea capacității de producție și optimizarea fluxurilor industriale, Implementarea tehnologiilor avansate și integrarea în lanțurile valorice euroatlantice, Certificarea și conformitatea cu standardele și reglementările UE/NATO în domeniul apărării, Consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizori și integratori internaționali, Dezvoltarea programelor de instruire și interoperabilitate pentru personalul tehnic și managerial, Creșterea capacității de export și diversificarea portofoliului de produse. Impact și beneficii: Stabilitate decizională și operativă la nivelul conducerii executive, Creșterea rezilienței industriei naționale de apărare în contextul provocărilor de securitate regional, Asigurarea continuității proiectelor aflate în derulare și accelerarea celor aflate în faza de negociere internațională, Consolidarea poziției României ca furnizor de capabilități în cadrul NATO și UE. Cine este Răzvan Marian Pîrcălăbescu Acesta ocupă funcția de consilier la Guvernul României. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a lucrat în Ministerul Economiei şi a deţinut, printre altele, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Romarm SA Bucureşti – Filiala Societatea Carfil S.A. În cursul anului trecut, pe lângă funcţiile de la Ministerul Economiei şi din Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a raportat, venituri şi din alte surse: a fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Plafar, administrator special al IOR SA şi consilier la Senatul României. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Compania Naţională Romarm, a reacţionat în urma numirii noii conduceri, anunţând că ”selecţia finală pentru noua conducere a fost derulată, în acord cu prevederile legale în vigoare, de către Consiliului de Administraţie al companiei, format din 5 membri: Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi”. ”Conform procedurii de selecţie, autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”, a transmis Ministerul Economiei, fără alte comentarii. Ministrul Radu Miruţă a criticat dur, recent, modul în care se fac selecţiile pentru şefii marilor companii de stat şi anunţa că vrea schimbarea legislaţiei în această privinţă.

Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR

Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați.  Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici.  1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

Cât l-a costat pe un turist român o vacanță de 5 nopți în Atena, în 2025

Atena este una dintre cele mai vizitate destinații de către turiștii români pentru atracțiile sale monumentale și istoria antică. Însă, dacă când vine vorba de hoteluri accesibile, mâncare ieftină și transport ieftin, capitala Greciei nu este un oraș tocmai ideal pentru turiștii cu buget modest în plin sezon turistic. O săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro, potrivit unui articol publicat în iunie de către Știrile PRO TV. Un turist român a împărtășit costurile unei aventuri la Atena pe rețelele de socializare. Zborul: O cursă dus-întors AGEAN din Otopeni Henri Coandă International Airport către Atena Eleftherios Venizelos  costă 395 euro/2000 de lei,  fără rezervare din timp. Pe site-ul eSky, se pot găsi oferte de 81 de euro la zboruri, dar numai în ianuarie 2026, de aceea, trebuie rezervate zborurile cu minim 5 luni înainte. Un sandviș grecesc de la un magazin din aeroport poate costa 6 euro. Cazarea: Hotelurile din Atena sunt foarte scumpe. Prin Booking.com se pot găsi cazări ieftine în apartamente cu condiții mai mult decât decente. Pentru 5 nopți, turistul a cheltuit 316 euro, adică în jur de 1.600 de lei, la un apartament din zona portului Pireu. Atracții: Un bilet pentru vizitarea Muzeului Acropole costă 20 de euro (100 de lei), iar pentru vizitarea Partenonului de pe Acropole, mai trebuie să plătești încă un bilet de acces în valoare de 20 de euro. La intrare se pot cumpăra sticle mici de apă care costă 0,50 de cenți. Accesul la Forumul Roman este 10 euro, iar pentru a vizita Agora ateniană, trebuie să plătești 20 de euro.  Un tur cu ghid de 6 ore către Delfi este 100 euro/persoană, în plin sezon, fără a mai adăuga cheltuielile extra pentru mâncare și suveniruri la fiecare popas. De asemenea, accesul la Muzeul Național de Arheologie unde poți admira statui spectaculoase și multe exponate grecești, egiptene și romane, te costă 10 euro. Mâncarea: Este recomandat să cumperi de la supermarket, unde mâncarea este mai ieftină. La restaurantele ateniene, meniurile sunt ceva mai scumpe: Souvlaki cu cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare: 20 de euro; Musaka și ciocolată caldă – 20 de euro; Un pahar cu suc de pepene  – 9 euro; Un milkshake – 4 euro; Gyros – între 5 și 10 euro, în funcție de gramaj; O înghețată cu căpșuni și Cola-Cola cu lămâie și cuburi de gheață (fără taxă extra) – 11 euro; Măsline – între 3 și 8 euro/kilogramul; Friptură de cocoș cu sos – 11 euro. Transportul: O cursă de taxi poate costa în jur de 20 de euro, în funcție de distanță. Pentru că Atena este un oraș aglomerat, taximetristul poate întârzia și 30 de minute, iar unii chiar anulează cursele. De aceea, este recomandat metroul, fiind facil și rapid. Costă 4 euro biletul, cu o valabilitate de 24 ore. Asta înseamnă 24 de euro. Suveniruri: 6-10 euro o figurină, 30 de euro o carte cu ilustrații; TOTAL: în jur de 1100 euro  Sursa Foto: Profimedia | Shutterstock Autorul recomandă: Cât costă o vacanță pe insula românilor din GRECIA în 2025. Prețurile s-au triplat în ultmii ani. Ce buget trebuie să-ți iei în calcul acum

Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să finalizeze și să clarifice ultima rundă de negocieri cu Bruxelles-ul privind PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență), ca să știe exact când și în ce ordine vor cere banii de la Uniunea Europeană, arată un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de joi. Propunerile Guvernului: transmiterea pachetului de documente necesare revizuirii PNRR; continuarea procesului de renegociere și agrearea cu COM (Comisia – n.red.) a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv cu negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea); agrearea calendarului final și stabilirea secvenței cererilor de plată. Principiile de negociere care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au avut ca obiectiv principal eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor incluse în plan. Aceste principii au fost formulate având în vedere recomandările orizontale ale Comisiei Europene, după cum urmează: asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; garanția contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; corelarea nivelului de realizare privind indicatorii de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a alocărilor financiare în cazul diminuării acestora; maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant; menținerea în plan exclusiv a investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate în termenul prevăzut de regulament”, se arată în document. Ce s-a stabilit în urma renegocierii PNRR din 15 iulie Componenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. euro. De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld. euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de RO și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro (capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program. Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreată cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8,06 mld. euro sub formă de împrumuturi), se arată în memorandumul citat. Toate aceste date au fost prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă, pe 15 iulie, la Palatul Victoria. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE

Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX   AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”

Ciolacu îi atrage atenția lui Bolojan: Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, e nevoie de investiții. Cu AUSTERITATE oarbă nu ajungem nicăieri

Fostul premier Marcel Ciolacu anunță, într-o postare pe Facebook, că România a evitat recesiunea, menținându-se pe o traiectorie de creștere economică, în timp ce zece state din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani. În același timp, Ciolacu avertizează Guvernul Bolojan că, pentru a evita recesiunea, România trebuie să continue politica investițiilor în infrastructura mare și prin programe precum „Anghel Saligny”, respingând „măsurile de austeritate oarbă”. „Astăzi, Institutul Național de Statistică a confirmat că România rămâne pe plus. Cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune și asta este o veste foarte bună pentru economie”, transmite fostul lider PSD, joi, pe Facebook. Potrivit acestuia, în context, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut scădere economică anuală în ultimii doi ani – Germania, Austria, Olanda, Irlanda, Finlanda, Suedia, Ungaria, Malta, Estonia sau Letonia. „De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Am reușit asta mergând pe un model bazat pe investiții publice masive (din buget si fonduri europene) și crearea de locuri de muncă. Am făcut cele mai mari investiții publice din istoria României, de peste 54 de miliarde de euro. În această perioadă, s-au realizat cele mai mari investiții în autostrăzi și drumuri rapide, în infrastructura de educație și sănătate și în lucrări de infrastructură locală”, susține el. „România are nevoie de dezvoltare” Marcel Ciolacu mai spune că „doar prin măsuri de austeritate oarbă nu ajungem nicăieri”. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiții. Investițiile în infrastructura mare, dar și cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare și a mări potențialul economiei românești”, precizează Ciolacu. În trimestrul 2 al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 1,2%, arată estimările „semnal”, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asmenea, economia ţării a înregistrat o creştere de 0,3 % în trimestrul 2, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX  AUTORUL RECOMANDĂ: Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS Guvernul pune FRÂNĂ proiectelor finanțate prin PNRR și programul „Anghel Saligny”. MIPE a pus în transparență o OUG care blochează toate investițiile

REACȚIILE economiștilor după anunțul privind creșterea PIB: Există o discrepanță mare

În termeni anuali, economia a crescut cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6% an/an. Au existat revizuiri semnificative ale datelor seriilor istorice. Datele de astăzi pot fi, de asemenea, revizuite în viitor, scriu economiștii BCR într-o notă transmisă joi investitorilor. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă relativ puternică la creștere”, scrie în raportul BCR, potrivit Hotnews. Având în vedere cifrele din al doilea trimestru, aceștia au decis să mențină, cel puțin până la detalierea prognozei, estimarea dinamicii PIB la +1,3% pentru acest an. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două este foarte dificil de realizat”, mai precizează economiștii BCR. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS