Le Figaro: Trump-Putin, amețeala unui summit /Reconcilierea celor doi lideri cu aspirații hegemonice va fi suportată de Ucraina și Europa
Vladimir Putin, președintele Rusiei, speră să obțină normalizarea relațiilor cu Statele Unite și relansarea schimburilor comerciale, ceea ce ar trece războiul din Ucraina în plan secund, cu implicații directe asupra Europei, comentează cotidianul francez Le Figaro, înaintea summitului din Alaska. ”Pentru liderul de la Kremlin, normalizarea relațiilor cu Washingtonul, intensificarea cooperării economice și plasarea războiului din Ucraina într-o categorie subsidiară par a fi obiective tangibile. În plus, Vladimir Putin vrea să adauge Statele Unite pe lista țărilor care îl găzduiesc deși este vizat de un mandat de urmărire internațională pentru crime de război. Acesta este un succes în sine, chiar dacă este doar o pregustare a festinului diplomatic care se va produce prin summitul cu Donald Trump din Anchorage”, comentează Philippe Gélie, într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro. Summitul poate genera probleme serioase pentru Europa ”Am putea fi cuprinși de amețeală din cauza implicațiilor acestui summit, mai ales că absenții vor suporta nota de plată. Cei doi lideri ai unor puteri cu aspirații hegemonice par dispuși la reconciliere, ceea ce nu pot face decât în detrimentul Ucrainei și al Europei. Cea mai mare incertitudine este generată de Washington: dincolo de schimburile teritoriale avute în vedere, care sunt intențiile, planurile, așteptările, concesiile și liniile roșii? Este justificată agitația europenilor, mobilizați în modul de panică în ultimele zile (…)”, subliniază editorialistul. Putin știe că nu va obține ușor predarea Ucrainei, dar speră să îl convingă pe Trump Moscova își avansează metodic obiectivele: menținerea inflexibilă a exigențelor formulate de trei ani, care vizează împărțirea Ucrainei, presiunile maxime pentru a obține dialogul, oferta unui armistițiu minimal și anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru Putin, trecerea conflictului din Ucraina în plan secund și intensificarea cooperării cu Statele Unite par obiective tangibile. ”Liderul de la Kremlin știe foarte bine că nu ar obține ușor predarea Ucrainei la masa negocierilor, dar știe și că îl poate convinge pe Trump că Administrația de la Kiev și europenii sunt adevăratele obstacole în calea obținerii Premiului Nobel pentru Pace. Fiind presat, Trump nu va considera anormală recompensarea agresorului. Oare îi va permite lui Putin să triumfe pe toate fronturile? Vom afla curând care dintre cei doi lideri este regele acordurilor diplomatice”, concluzionează editorialistul Philippe Gélie. Foto: Profimedia GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump afirmă că a avut consultări ”foarte bune” cu liderii europeni și îl avertizează pe Putin /„Vor fi consecințe SEVERE” dacă nu oprește războiul
Rata inflației a explodat la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, decât în luna anterioară, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Mărfurile nealimentare au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri cu 8,18%. În aceeași perioadă, prețurile serviciilor au crescut cu 7,33%, iar prețul produselor alimentare a crescut cu 7,67%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Fructele proaspete au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri, cu 39,74%, urmate de fructe și conserve din fructe cu o creștere de 27,92%, apoi citricele cu 17,32%. Legumele și legumele la conservă și-au majorat prețurile cu 15,98%. Prețul pâinii a crescut cu 6,43% față de luna iulie a anului trecut. Cafea s-a scumpit și ea cu 13,05% față de același interval din iulie 2024, iar prețul uleiului a crescut cu 10,05%, față de același interval. Ouăle s-au scumpit cu 5,7%. Legumele și conservele de legume devin mai scumpe cu 11,03%, iar prețul berii s-a majorat în ultimul an, cu 4,38%, iar cel al vinului cu 4,94%. Laptele de vacă a înregistrat o creștere a prețului de 7,38%, iar margarina a crescut cu 6,63%. În categoria serviciilor, călătoriile cu trenul au înregistrat cele mai mari majorări în iulie 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Prețul biletelor CFR s-a majorat cu 16,92%. Serviciile de igienă și cosmetică au crescut, de asemenea, cu 14,06%, urmate de serviciile poștale cu 12,15%. Reparațiile auto au majorat tarifele cu 11,06%. Ieșirile la restaurant s-au scumpit cu 8,38%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,49%. Asistența medicală s-a majorat cu 10,59%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 7,09% în același interval. Tariful energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere, la categoria mărfurilor nealimentare. Prețul la electricitate s-a majorat cu 62,97% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice prin O.U.G 6/2025. Odată cu creșterea prețului la energie s-au majorat și tarifele la gaze și încălzirea centrală, care au crescut cu 34,44%, energia termică care și-a majorat tarifele cu 13,63%. Tricotaje s-au scumpit cu 7,36%, detergenții cu 5,21%, tutunul și țigările cu 5,82%. Prețurile la medicamentele s-au majorat în iulie cu 2,93%. În perioada iulie 2025 – iulie 2024, singurele scăderi de preţ a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare la zahăr (-3,08%) și la cartofi (-2,38%). Serviciile de transport aerian au înregistrat o scădere de preț importantă (-9,75%), la fel și cele de poștă și telecomunicații (-1,49%), și la serviciile telefonice (-3,05%). Foto: Envato
Radu Miruță ANUNȚĂ nu sunt bani la buget pentru salariile din ministerul său: Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunțat, miercuri seara, la Digi 24, că în bugetul ministerului pe care îl conduce nu mai sunt bani pentru salariile aferente lunii în curs, fondurile fiind identificate în alte capitole bugetare, unde fuseseră alocaţi bani pentru ”proiecte care au ajuns la DNA”. ”La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a adăugat Radu Miruţă. Miruță spune că angajații i-au cerut soluții: ”S-a ajuns într-atât de mult cu exagerarea diferenţei între banii pe care îi aduni şi banii pe care îi consumi, încât nu mai poţi merge mai departe”.
Raport îngrijorător Eurostat: România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor din Europa. Inflația a ajuns la 7,8%
Eurostat a prezentat un raport îngrijorător despre creșterea tarifelor la bunurile consum, potrivit căruia România se clasează pe primul loc în Europa la majorarea prețurilor. Costurile au crescut la mărfuri alimentare și nealimentare, dar și la servicii a înregistrat o creștere de 5,8% în 2024, comparativ cu 2023. ”În 2024, rata anuală a inflației în UE a fost de 2,6%. Prețurile bunurilor și serviciilor de consum au crescut cel mai mult în: România (+5,8% față de 2023), Belgia (+4,3%), Croația (+4,0%)”, arată datele Eurostat. A crescut TVA-ul, prețurile vor sări în aer Guvernul a crescut TVA-ul de la 19% la 21%, în contextul unei majorări anterioare a prețurilor. În iulie 2025, inflația a ajuns la 7,84%, ceea ce va genera o creștere și mai mare de prețuri. Preţurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 8,18%, preţurile serviciilor s-au majorat cu 7,33%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,67%. Alimentul care s-a majorat cu 40% Fructele proaspete au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri, cu 39,74%, urmate de fructe și conserve din fructe cu o creștere de 27,92%, apoi citricele cu 17,32%. Legumele și legumele la conservă și-au majorat prețurile cu 15,98%. Prețul pâinii a crescut cu 6,43% față de luna iulie a anului trecut. Cafea s-a scumpit și ea cu 13,05% față de același interval din iulie 2024, iar prețul uleiului a crescut cu 10,05%, față de același interval. Ouăle s-au scumpit cu 5,7%. Legumele și conservele de legume devin mai scumpe cu 11,03%, iar prețul berii s-a majorat în ultimul an, cu 4,38%, iar cel al vinului cu 4,94%. Laptele de vacă a înregistrat o creștere a prețului de 7,38%, iar margarina a crescut cu 6,63%. În categoria serviciilor, călătoriile cu trenul au înregistrat cele mai mari majorări în iulie 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Prețul biletelor CFR s-a majorat cu 16,92%. Serviciile de igienă și cosmetică au crescut, de asemenea, cu 14,06%, urmate de serviciile poștale cu 12,15%. Reparațiile auto au majorat tarifele cu 11,06%. Ieșirile la restaurant s-au scumpit cu 8,38%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,49%. Asistența medicală s-a majorat cu 10,59%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 7,09% în același interval. Tariful energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere, la categoria mărfurilor nealimentare. Prețul la electricitate s-a majorat cu 62,97% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice prin O.U.G 6/2025. Odată cu creșterea prețului la energie s-au majorat și tarifele la gaze și încălzirea centrală, care au crescut cu 34,44%, energia termică care și-a majorat tarifele cu 13,63%. Tricotaje s-au scumpit cu 7,36%, detergenții cu 5,21%, tutunul și țigările cu 5,82%. Prețurile la medicamentele s-au majorat în iulie cu 2,93%. În perioada iulie 2025 – iulie 2024, singurele scăderi de preţ a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare la zahăr (-3,08%) și la cartofi (-2,38%). Serviciile de transport aerian au înregistrat o scădere de preț importantă (-9,75%), la fel și cele de poștă și telecomunicații (-1,49%), și la serviciile telefonice (-3,05%). FOTO: Facebook/Eurostat
DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! Nu vorbim de 7,1, susține ministrul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realiste. „Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, precizează el. „Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Nazare într-o conferință de presă. Ministrul a criticat programarea bugetară. „Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a mai spus Nazare. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare
Adio ALL INCLUSIVE nelimitat? Țară preferată de români pentru concedii schimbă regulile meselor în sistmul sistemul hotelier
Potrivit raportului Fundației Turce pentru Prevenirea Risipei, în Turcia se irosesc anual în medie 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi înainte de a fi puse pe masă. Această risipă, care alimentează și inflația alimentară, a determinat Consiliul Prezidențial pentru Politici Agricole și Alimentare să acționeze, scrie presa locală. Consiliul a pregătit un raport amplu privind combaterea risipei, care va fi prezentat președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Odată ajuns în Parlament, pachetul legislativ ar urma să elimine obligativitatea impusă de unele localuri privind numărul de porții la micul dejun all inclusive, ultra all inclusive sau „serpme” (servit cu multe preparate la masă). Jumătate din micul dejun ajunge la gunoi Fenomenul micului dejun „serpme”, devenit popular în ultimii ani, a ajuns să fie perceput de mulți drept o corvoadă. Restaurantele care nu acceptă să servească două porții pentru trei persoane și impun comenzi în funcție de numărul clienților îi nemulțumesc pe oameni și cresc risipa. Ramazan Bingöl, membru al Consiliului Prezidențial pentru Politici Agricole și Alimentare și președinte al Asociației Tuturor Restaurantelor și Hotelierilor din Turcia (TÜRES), afirmă că 50% din preparatele servite la astfel de mic dejun ajung la gunoi. „Această risipă este amplificată de obligativitatea localurilor de a servi în funcție de numărul de persoane. De exemplu, trei sau patru prieteni se pot sătura lejer cu două porții, însă multe localuri impun porții suplimentare. Multe dintre preparate rămân neatins pe masă și se aruncă direct”, a spus el. În ceea ce privește bufeturile din hoteluri, Bingöl afirmă că acestea reprezintă, de asemenea, o sursă majoră de risipă: „Oamenii iau câte puțin din toate, dar nu mănâncă tot. Astfel, milioane de lire sunt aruncate la gunoi. Pentru a lupta cu inflația alimentară, trebuie să prevenim risipa.” Raportul va fi finalizat în două luni și prezentat mai întâi președintelui, apoi instituțiilor competente. Schimbări prin lege de la all inclusive la à la carte Dacă raportul va fi dezbătut în Parlament, unele măsuri vor fi implementate prin lege. „Sistemul all inclusive din hoteluri ar putea fi înlocuit cu unul tip „à la carte”. Clientul va comanda exact cât dorește să mănânce. În loc să ia din toate și să lase în farfurie, își va alege ce îi trebuie pentru a se sătura. În restaurante și cafenele, în baza unei reglementări legale, nu se va mai putea impune un număr de porții în funcție de clienți. Dacă trei persoane cer un mic dejun pentru două persoane, localul va trebui să accepte. Dacă refuză, clientul va putea sesiza Ministerul Comerțului, iar localul va primi amendă”, a explicat Bingöl. Nu se va mai arunca mâncarea Raportul include și măsuri privind animalele fără stăpân. Se subliniază că nu este permisă aruncarea mâncării pe stradă sub pretextul hrănirii animalelor. Aceasta murdărește orașul, favorizează răspândirea bacteriilor și îmbolnăvește animalele. „Niciun stat european nu permite aruncarea mâncării pe stradă pentru animale. Acest lucru afectează și echilibrul natural”, a spus Bingöl. El propune ca resturile alimentare și pâinea să fie colectate și trimise la adăposturi pentru animale, dar precizează că cel mai important este să prevenim apariția risipei. 12 milioane de pâini la gunoi în fiecare zi În Turcia, zilnic se aruncă 12 milioane de pâini, ceea ce înseamnă că se irosește atât munca agricultorului, cât și a brutarului. „Condițiile climatice fac agricultura tot mai dificilă, iar lumea se confruntă cu riscul unei crize alimentare globale. În timp ce noi aruncăm pâinea, sute de milioane de oameni suferă de foame. În localuri, porțiile de pâine ar trebui limitate și completate doar la cerere”, a spus Bingöl. 23 milioane de tone de alimente irosite anual Datele Fundației Turce pentru Prevenirea Risipei arată: În Turcia se irosesc anual, în medie, 23 milioane de tone de alimente; Aproximativ 35% din fructe și legume se pierd înainte de a ajunge pe masă; Risipa este cea mai mare în gospodării, sectorul serviciilor, retail și distribuție; Problemele din lanțul de aprovizionare, recoltare și depozitare amplifică fenomenul; Anual, 4,38 miliarde de pâini sunt aruncate; În medie, fiecare persoană aruncă 102 kg de alimente pe an; Reducerea risipei cu doar 5% ar aduce economii de zeci de miliarde de lire; În lume, peste 783 milioane de oameni suferă de foame; În fiecare zi, peste 25.000 de copii mor din cauza foametei și malnutriției.
Dacă o firmă se înființează după 1 ianuarie, trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei. Anunțul ministrului de Finanțe
Alexandru Nazare a anunțat, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, majorarea capitalului social minim necesar pentru un SRL: de la 200 la 8.000 lei. „În zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 90. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze”, a declarat Nazare. Ministrul a anunțat miercuri că Guvernul elimină plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, iar comercianții vor trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. „O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, transmite Alexandru Nazare.
Prețuri de neiertat la Aeroportul Otopeni: Un banal sandviș cu șuncă a ajuns să coste cât un preparat gourmet
Prețul unui banal sandviș vândut în magazinele Aeroportului Otopeni îi sperie pe turiști. A ajuns să coste cât un preparat gourmet, iar majoritatea călătorilor ajung să rabde de foame până la destinație dacă nu-și iau pachet de acasă sau nu au masă gratuită pe durata zborului cu avionul. În plin sezon turistic, chiar și turiștii străini ajung să fie șocați de prețul unei gustări luate în Aeroportul Otopeni. Specialiștii acuză că astfel de practici comerciale sunt de neiertat și chiar ANPC a amendat în primăvară mai mulți operatori economici de la Otopeni, fiind depistate mai multe nereguli de la nerespectarea temperaturii optime până la detaliile lipsă pe etichete sau gramaje false inscripționate pe produse. Potrivit Antena 1, numai un sandviș costă 55 de lei, iar prețul unui burger depășește suma de 100 de lei. Dacă Pizza margherita costă în oraș 40 de lei, în aeroport, numai 110 de grame costă aproape 50 de lei. O salată grecească, care în centrul Bucureștiului costă 46 de lei, în aeroport este 55 de lei. „Când am început să mănânc mi-am dat seama că au uitat să-mi pună şi brânza promisă. Era o bucată de pâine, cu nişte şuncă făcută sul. Ajung în Londra şi găsesc minunăţia asta de sandviş, care arată bine, are toate ingredientele şi la preţ, 4 lire 99, adică 29 de lei româneşti!”, a spus un client pentru Observator News. Astfel, o masă pentru o familie cu doi copii va cheltui în jur de 300 de lei pe o masă, chiar la fel de mult ca într-un restaurant de fițe. „ La preţurile astea şi la salariile pe care le avem, 60 de lei este un preţ destul de mare pentru noi! Este enorm un sendviş să coste atâta! Dacă pleci în vacanţă şi ai banii socotiţi, nu ai bani să mănânci un sendviş aici!”, s-a plâns un alt turist. „Cum să mănânci un sandviş la 55 de lei în Aeroport? Ar însemna să fii nebun! Sandviş de acasă, frumuşel, când mergi în călătorie cu salam de sibiu şi caşcaval afumat, probabil la 4 lei sandvişul”, s-a plâns un tânăr. De asemenea, nici apa nu este accesibilă. O sticlă mică cu apă îmbuteliată este 10 lei! „Consiliul Concurenţei trebuie să facă evaluări foarte clare cu privire la anumite politici de vânzare din această locaţie. Dacă mergi în aeroportul Otopeni şi ai nevoie de un tratament medical, să poţi să iei o pastilă, din păcate apa este nepotabilă”, a declarat Sorin Mierlea, preşedinte Infocons. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Autorul recomandă: Prețuri ireale! Câți lei costă o sticlă de Coca-Cola la 0.5 litri în AEROPORTUL „Henri Coandă” din Otopeni
Listele rușinii! Guvernul Bolojan va publica DATORIILE cetățenilor. Nu va mai fi secret fiscal
Guvernul Bolojan pregătește o măsură fără precedent. „Listele rușinii” vor apărea în curând, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, care transmite că publicarea listelor cu datornici este ceva benefic și eficient. În opinia sa, nu-i exclus ca o parte dintre contribuabili să își plătească restanțele la stat de rușine. Astfel, Attila speră că această măsură va fi pusă în aplicare cât de curând. Cseke Attila dezvăluie cine a venit cu propunerea Ministrul UDMR este convins că o astfel de măsură, de publicare a unor liste cu contribuabilii care nu își achită taxele și impozitele către stat, „ar fi eficientă și sper că se va pune în aplicare. Am avut cinci dezbateri foarte bune cu primăriile și președinții de consilii județene”. Din câte se pare, propunerea venit de la Asociația Comunelor din România, „care ne-a semnalat că astăzi este considerat secret fiscal natura și valoarea debitului datorat de o persoană fizică. Drept urmare, nu poate fi pus pe site-ul unei primării sau pe site-ul ANAF-ului”. Potrivit ministrului Cseke Attila, propunerea Guvernului este de eliminare a termenului „secret fiscal” pentru debitele unui contribuabil. „Am identificat textul legal și propunem ca acest lucru să nu mai fie secret fiscal. Din câte am văzut noi, nu întotdeauna a fost așa. Am avut perioade în care această informație legat de faptul că Popescu Ion este datornic pe impozitul pe clădiri cu 1.000 de lei pentru Primăria sectorului 2 era publică și se afișa. La un moment dat, această informație a fost clasificată ca și secret fiscal pe legislație. Noi dorim să arătăm transparență și eu sunt convins că dacă acest lucru se va face, va avea și eficiență”, a declarat ministrul Dezvoltării. „Nu spun că toți vor plăti din această listă a rușinii. Și nici nu vreau să fac alte tipuri de afirmații, dar cred că unii vor plăti”, a tras concluzia Cseke Attila. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum poți achita în tranșe datoriile la ANAF. Categoriile de cetățeni care au dreptul să apeleze la această metodă Curtea de Conturi, audit la ANAF. 47.513 de firme cu datorii la buget de aproape 30 de miliarde lei: „Să suscite interesul organelor fiscale”
Mugur Isărescu, previziuni asupra evoluției economice: „Disciplina fiscală este esențială. Economia va merge cu o creștere de 1%”
12:07 „Datoria publică probabil că va depăși 60%” Mugur Isărescu a precizat că actuala situație „nu este fără ieșire”, însă este foarte posibil ca datoria publică să ajungă la 60% în următorii ani. „Nu este o situație fără ieșire. Guvernul încearcă să reducă pe un plan fiscal de câțiva ani și politica monetară să se îmbine cu politica fiscal bugetară. Datoria publică probabil că va depăși 60% în anii urmării este o abordare de strângere a curelei, care cere răbdare.”, a transmis Mugur Isărescu. 12:04 „Suntem campioni la deficit bugetar și la inflație” Mugur Isărescu a declarat că principala cauză a creșterii dobânzilor este inflația. „Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiți la cauza principală e un efort inutil”, a subliniat guvernatorul BNR. „Suntem campioni la deficit bugetar și la inflație. Suntem campioni la dobânzi. Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiți la cauza principală e un efort inutil, chiar periculos, trebuie acționat asupra cauzei principale, care este inflația, și pe baza inflației scăzute să se reducă și dobânzile.” a precizat Mugur Isărescu 12:00 „Disciplina fiscală este esențială ca țara să-și revină și ca România să rămână în zona euro” Mugur Isărescu a atras atenția că din 2014 au existat 500 de propuneri legislative de schimbare a cadrului fiscal, care au fost aprobate. „Există legi care vorbesc despre echilibrului fiscal, maniera în care se construiește bugetul, odată ce a fost aprobat nu mai poate fi schimbat. În urmă cu un s-a făcut o prezentare de către o firmă privată și s-a spus că din 2014, când deficitul extern fost mai mic de 2%, s-au făcut nu mai puțin de 500 de propuneri legislative care au schimbat cadrul fiscal, s-au aprobat. Am avut o discuție cu primul ministru.” „Disciplina fiscală este esențială ca țara să-și revină și ca România să rămână în zona euro” 11:49 Corecția Pilonului II de Pensii Mugur Isărescu a fost întrebat despre măsurile Guvernului în privința Pilonului II de Pensii și a precizat că există multe „confuzii”, pe această temă. „Să citim cum funcționează în alte țări. Discuția e de pe vremea din anul 2000. Se fac confuzii mari. Este un sistem de pensii private care funcționează după anumite reguli. Legea spune că retragerile se face prin plata eșalonată de pensie. Din câte știu eu plata totală este mai degrabă o excepție. „, a declarat Mugur Isărescu 11:49 Creșterea dobânzilor de politică monetară Mugur Isărescu s-a arătat optimist în privința dobânzilor, despre care a precizat că este posibil să scadă, dacă lucrurile merg bine. „Datele sunt clare, nu suntem în recesiune, dar există acest risc. Pe de-o parte, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că el aduce credibilitatea țării. Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ. Rezerva tinde să crească în continuare, cursul este stabil fără sprijinul nostru”, a precizat oficialul, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări. „Dacă lucrurile merg bine, dobânzile s-ar putea să se amelioreze.”, a mai adăugat Mugur Isărescu. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a ținut o conferință de presă în care a prezentat un raport trimestrial al inflației din august 2025 și a vorbit despre actualele măsuri de austeritate impuse de guvern din cauza deficitului bugetar. „Nu suntem în recesiune, dar există acest risc. În septembrie vom avea un vârf de 9.6 -9.7. În următoarele 12 luni, economia va merge cu o creștere de 1%, deși sunt ușor optimist!”, a transmis Mugur Isărescu.