Companiile petroliere independente din China pătrund în forță pe piața irakiană
Conform Reuters, companiile petroliere independente din China își consolidează rapid prezența în Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, într-o mișcare care schimbă dinamica pieței dominate anterior de marile firme de stat chineze și de companii occidentale. Potrivit unor directori din industrie, firmele mai mici plănuiesc să își dubleze producția în Irak până la 500.000 de barili pe zi până în 2030, o estimare care nu a mai fost raportată anterior. Printre jucătorii principali se numără Geo-Jade Petroleum, United Energy Group, Zhongman Petroleum și Anton Oilfield Services, care au câștigat jumătate din licențele de explorare oferite de guvernul irakian anul trecut. Aceste companii sunt conduse de foști angajați ai giganților de stat chinezi și vizează proiecte mai mici, pe care marile companii le consideră neprofitabile sau prea complexe. Pentru Bagdad, atragerea acestor firme independente vine pe fondul unei presiuni tot mai mari de a accelera producția petrolieră și de a atrage capital nou. Deși în trecut autoritățile irakiene au manifestat rețineri față de influența în creștere a Chinei asupra resurselor sale petroliere, acum colaborează activ cu noii investitori. Irakul și-a stabilit obiectivul de a crește producția de petrol la peste 6 milioane de barili pe zi până în 2029, în creștere cu peste 50% față de nivelurile actuale. Compania chineză CNPC (China National Petroleum Corporation) joacă deja un rol central, controlând zăcăminte uriașe precum Haifaya, Rumaila și West Qurna 1.
(P) Externalizarea: De la fenomen la parteneriat strategic între Italia și România
Externalizarea a atins cote maxime în ultimul deceniu al secolului trecut, când o armată de antreprenori și-a îndreptat privirea spre estul Europei, mutându-și producția acolo pentru un avantaj competitiv evident, legat de costurile mult mai mici. În acea perioadă, întregul Nord-Est al Italiei a început să cunoască România ca partener industrial și ca o nouă locație pentru o varietate de fabrici de producție. Zona Timișoarei, cea mai vestică parte a țării și, prin urmare, cea mai apropiată de Italia (mai puțin de 600 de kilometri în linie aeriană de Trieste), a ajuns să fie identificată ca „a opta provincie a Veneto”. Pentru a sublinia acest concept, asociația industriașilor din Treviso și-a ținut prima adunare anuală a noului mileniu chiar la Timișoara. Parteneriate durabile și oportunități Treizeci de ani mai târziu, scenariul s-a schimbat radical. Externalizarea „sălbatică”, așa cum era înțeleasă la vremea respectivă, s-a redus la un fenomen rezidual, dar România și zona balcanică, în general, rămân strategice pentru sistemul italian de producție. Există motive noi și diferite: mulți antreprenori, de exemplu, în lumina șocurilor geopolitice internaționale continue, au preferat să scurteze drastic lanțul de aprovizionare, plasând sau găsind în estul Europei ceea ce înainte căutau în Orientul Îndepărtat asiatic. Mai mult, zona balcanică s-a transformat de-a lungul anilor într-o piață bogată în oportunități pentru companiile italiene. Și dacă adăugăm la aceasta viitoarea reconstrucție a Ucrainei, care nu face parte strict din zona balcanică, dar împărtășește cu România 650 de kilometri de frontieră, bazinul acestor oportunități este destinat să se extindă considerabil. Relațiile economice Italia-România: Cifre cheie Câteva date economice pot ajuta la o mai bună înțelegere. Limitându-ne doar la România, principala țară din zonă, Italia este al doilea partener comercial (primul, desigur, este Germania), schimburile au atins un nivel record de peste 20 de miliarde de Euro, iar Italia este, de asemenea, a doua piață de destinație pentru exporturile românești, care au ajuns la 9,5 miliarde de euro (în special echipamente electrice, auto, componente industriale, încălțăminte și textile). În plus, în acest moment, Italia este al patrulea investitor străin în România (cu peste 9 miliarde de Euro în total), iar peste 52.000 de companii cu capital italian sunt active pe piața românească. Oportunități strategice și fiscalitate avantajoasă În acest moment au fost activate o serie de oportunități strategice pentru investiții în România, datorită memorandumului Sace-Ansaldo în domeniul electric și nuclear, proiectului Neptun Deep pentru gazoductul din Marea Neagră, și proiectelor din PNRR-ul românesc care vizează ecologia, sănătatea, digitalul și cercetarea. În special, într-un context de relații bilaterale solide și în creștere între cele două țări, sectoarele de interes deosebit pentru 2025 vizează energia, infrastructura și, mai general, inovația. Maschio Gaspardo – De peste 20 de ani în România Prezența Grupului Maschio Gaspardo în România este un exemplu elocvent al unui parteneriat de lungă durată și al încrederii reciproce construite de-a lungul anilor. Cu o istorie de peste două decenii pe piața românească, prin fabrica sa strategic amplasată în zona Chișineu-Criș, Maschio Gaspardo nu este doar un producător de utilaje agricole, ci un partener dedicat fermierilor din România și din întreaga regiune. Mirco Maschio, preşedintele Maschio Gaspardo S.p.A, menționează că angajamentul Grupului față de piața locală a depășit simpla delocalizare a producției. “Prin investiții constante în tehnologie, modernizare și dezvoltarea personalului local, fabrica din România a devenit un centru de excelență, recunoscut pentru calitatea și fiabilitatea produselor sale. Această abordare a generat o încredere solidă în rândul fermierilor români, care știu că utilajele Maschio Gaspardo fabricate în țară sunt adaptate nevoilor lor specifice și respectă cele mai înalte standarde internaționale.” Această încredere nu se limitează doar la granițele României. Produsele Maschio Gaspardo „Made in Romania” sunt exportate în numeroase țări, contribuind la reputația României ca pol de producție industrială de calitate. Faptul că Grupul Maschio Gaspardo este astăzi cel mai mare producător de mașini agricole din țară subliniază nu doar succesul comercial, ci și o relație profundă, bazată pe un angajament pe termen lung față de dezvoltarea agriculturii locale. Prin inovație și adaptare continuă, Maschio Gaspardo demonstrează că un parteneriat durabil aduce beneficii semnificative ambelor părți, consolidând poziția României pe harta agricolă și industrială a Europei. Văzut de cineva care îl cunoaște foarte bine, precum Mirco Maschio, piața românească este astăzi una consolidată și strategică: „Credem în potențialul extraordinar al României și în capacitatea ei de a deveni un centru agricol și industrial de referință în Europa de Est”.
Pensie mică de 11.000 lei? Stolojan: Magistrații trăiesc într-o bulă, rupți de realitatea României
„Declarația președintei Consiliului Superior al Magistraturii, care a făcut această declarație, că 11 000 de lei, câr ar fi pensia după propunerea de bun simț făcută de premierul Bolojan, ar fi p pensie mică, arată că magistrații, beneficiind, de ani și ani de zile de niște privilegii incredibile în ceea ce privește diferența – nivelul lor de salarii, nivelul de pensii […], trăiesc într-o bulă, total deconectați de ce se întâmplă în România, de potențialul pe care îl are România, pentru că dacă România ar fi o țară super dezvoltată, ca alte țări dezvoltate din Uniunea Europeană, sigur că poți să te gândești că o pensie de 11 000 de lei poate fi considerată ca neîndestulătoare. Dar nu e cazul în România, unde pensia medie e 2750 de lei pe lună”, a declarat pentru TVR Info Stolojan. „Propunerea domnului prim ministru este decentă, de bun simț, și care asigură un venit de 3-4 ori mai mare decât venitul mediu, la ora actuală, în România”, a apreciat fostul prim ministru. Președinta CSM, Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului. Ea a declarat pentru Digi24 că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.
Românii preferă să treacă granița pentru combustibil mai ieftin. Diferență de peste 50 de lei la plinul de benzină sau motorină
Creșterea accizelor și a TVA-ului la carburanți, începând cu 1 august, i-a făcut pe mulți români să caute alternative mai ieftine la combustibil. Una dintre acestea este alimentarea autoturismului în Bulgaria, mai ales că Podul Prieteniei dintre Giurgiu și Ruse este traversat zilnic de zeci de șoferi. Românii se îndreptă spre Bulgaria, nu numai pentru a-și petrece vacanțele, ci și pentru a-și face plinul la mașină. În Ruse, spre exemplu, prețul unui litru de benzină sau motorină este în jur de 6,5 lei. Comparativ, în țara noastră, benzina se vinde mai scump cu peste un leu: 7,1 – 7,37 de lei/litru, iar motorina sare de 7,8 lei/litru în orașele mari, potrivit Antena 3. Aceste diferențe de prețuri însemnă că un șofer face economii de aproximativ 50 de lei pentru un plin de benzină (50 litri) și de peste 70 de lei pentru un plin de motorină. Prețurile carburanților s-au majorat semnificativ în noaptea de joi spre vineri. Totodată, de la 1 august, s-au majorat și accizele cu 10%, și TVA-ul a crescut de la 19% la 21%. Creșterea taxelor vine într-un context mai amplu de scumpiri, cuprinse în primul pachet fiscal al Guvernului condus de Ilie Bolojan pentru acoperirea deficitului bugetar. Foto: Envato OMV Petrom confirmă că va crește de mâine PREȚUL carburanților la pompă. Acesta va prelua integral majorarea TVA și a accizelor SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor
Calcul complet | Ce pensie va primi un pensionar român de la 1 august, dacă până acum lua 3.500 lei pe lună
De la 1 august 2025, Guvernul Bolojan a crescut TVA, ceea ce a declanșat un val de scumpiri și creșterea impozitelor și a contribuției pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuții pentru asigurările de sănătate. Cine va plăti CASS și cine va fi scutit Următoarele categorii vor plăti CASS: Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei/lună; Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii (de la 1 septembrie 2025); Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.); Beneficiarii indemnizației de șomaj; Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (de la 1 septembrie 2025); Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații); Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri); Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Vor fi scutite de la plata CASS următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS); Persoanele cu handicap. Ce pensie va avea un pensionar cu un venit de peste 3.000 de lei Potrivit Newsweek , un pensionar care are venitul lunar de 3.500 de lei, va lua mai puțin începând de luna aceasta. Cota CASS reprezintă 10% din suma de 500 de lei, adică 50 lei, iar venitul impozitabil va fi de 10% (3.500 lei – 3.000 – 50), adică 45 lei din 450 de lei. Așadar, pensionarul va primi luna viitoare pensia de 3.405 de lei, după plata CASS (50 de lei) și a impozitului (45 de lei). Pensionarii care au 4.000 de lei, vor avea pensiile diminuate la 3.900 de lei, după ce vor plăti 100 de lei la CASS. Iar pensionarii cu 5.000 de lei vor avea pensia diminuată la 4.800 de lei, după ce vor plăti 200 de lei la CASS. Autorul recomandă: Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?” PENSII cu 500 lei mai mari pentru acești 463.000 de pensionari din România, începând cu luna iunie 2025 Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
India va continua să importe petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump
Pe lângă noua taxă de 25% aplicată exporturilor Indiei către SUA, Trump a indicat într-o postare pe Truth Social, în luna iulie, că India va fi supusă unor sancțiuni suplimentare pentru achizițiile de arme și petrol rusești. Vineri, Trump a declarat că a auzit că India nu va mai cumpăra petrol din Rusia. Cu toate acestea, sursele din cadrul guvernului indian au afirmat că nu vor exista schimbări imediate. „Acestea sunt contracte petroliere pe termen lung”, a declarat una dintre surse. „Nu este atât de simplu să încetezi să mai cumperi peste noapte”, a adăugat ea. Justificând achizițiile de petrol din Rusia, o a doua sursă a afirmat că importurile de petrol rusesc ale Indiei au contribuit la evitarea unei creșteri globale a prețurilor petrolului, care au rămas moderate în ciuda restricțiilor occidentale asupra sectorului petrolier rus. Spre deosebire de petrolul iranian și venezuelean, țițeiul rusesc nu face obiectul unor sancțiuni directe, iar India îl cumpără sub plafonul de preț actual stabilit de Uniunea Europeană, a afirmat sursa. The New York Times a citat, de asemenea, sâmbătă, doi înalți oficiali indieni anonimi, care au afirmat că nu a existat nicio schimbare în politica guvernului indian.
Începând de mâine, 1 august 2025, ieșirile la restaurant vor fi mai scumpe. Cât va costa o porție de cartofi prăjiți și trei mici
De la 1 august 2025, ieșirile la restaurant îi vor costa mai mult pe români. Creșterea TVA va viza localuri, afaceri mici de familie și lanțurile mari de restaurante. Mulți bucătari se tem de creșterea TVA cu 2 procente, creșterea facturilor la energie, accizele majorate la băuturi și lipsa clienților. Unele restaurante n-au ținut cont de schimbările impuse de furnizori. Creșterea TVA de la 9 la 11% ar putea duce la concedieri în HoReCa, spun specialiștii. Până la 31 iulie 2025, o porție de cartofi prăjiți și trei mici au costat 33 de lei. De la 1 august 2025, aceeași porție va costa cu 2-3 lei mai mult, adică în jur de 35,5 -38 de lei. Bucătarul Alexandru Grigore a declarat pentru Observator News că se teme că ar putea veni mai puțini clienți. „O să fie un impact negativ. Undeva, se vor reduce cu 30%. Multă lume nu va mai veni, chiar dacă sunt clienții casei”. Un specialist pe resurse umane spune că românii nu-și vor mai permite să cumpere porții mari de mâncare, din care resturi considerabile ajung la gunoi. Afacerile au scăzut cu peste 8% în primele luni ale anului 2025. Țara noastră se afla printre statele membre UE cu cele mai mici cote TVA în HoReCa, cu 9%, fiind urmată de Bulgaria și Olanda. La polul opus, cota TVA ajunge la 19% în Germania. Sursa Foto: Facebook Sursa Video: Antena 1 Autorul recomandă: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:”După liberalizarea pieţei, nu avem creşteri pe toată linia la RCA”
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că după liberalizarea pieţei RCA nu au fost identificate creșteri ale valorii poliţelor de răspundere civilă pentru autovehicule. „La liberalizarea RCA-ului, care s-a produs deja cu ceva timp în urmă, şi acolo am văzut întâi anumite fluctuaţii, unele preţuri au scăzut, unele au crescut. Acum lucrurile par să se stabilizeze”, a spus la Digi 24, Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a punctat că nu s-au constatat „creşteri pe linie” după liberalizarea pieţei RCA. „În zona de RCA, din ce putem noi analiza, lucrurile au mers bine, deci nu avem creşteri pe toată linia la RCA, avem unele creşteri pe Bucureşti, scăderi în alte părţi ale ţării, unele companii au avut creşteri, altele au avut chiar şi scăderi”, a conchis acesta. Încă de la data de 1 iulie 2025, plafonarea RCA a dispărut, iar șoferii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie. Pentru o asigurare de Răspundere Civilă Auto, un cetățean plătește mai mult cu cel puțin 5%. În cazul anumitor șoferi, majorările ajung până la 15%-20%. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF execută Primăria liberală Giurgiu pentru o DATORIE de aproape 27 de milioane de lei. Agenția a trecut deja la inventarierea bunurilor! Axios.com: Cine câștigă și cine pierde în contextul războiului comercial declanșat de TRUMP /Grupurile de retail vor transfera clienților majorările Ministrul Culturii, Andras Demeter, implicat în patru dosare PENALE: Nu am fost confortabil tuturor
România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro
România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. „În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. „Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres. România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Amenzi mai mari pentru munca la NEGRU. Florin Manole: Este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm
Petre Florin Manole anunţă majorări ale amenzilor pentru firmele care plătesc angajaţi fără forme legale. Ministrul Muncii consideră că munca la negru reprezintă „o formă clară de exploatare” și subliniază că verificările recente au arătat că sute de persoane continuă să lucreze fără contracte. „Un lucru foarte important este că în pachetul doi, care va veni în câteva săptămâni, destul de curând, vom avea o creştere consistentă a amenzilor pentru munca la negru pe care le poate primi un angajator. Ele sunt deja consistente, dar trebuie să fie şi mai descurajatoare, şi o eliminare a plafonului. Astăzi, când vorbim, pentru fiecare lucrător un angajator poate să primească până la 10.000 de lei per angajat descoperit la negru, până la 200.000 de lei. Însă asta înseamnă un prag de 20 de angajaţi pe care îl poţi găsi pe un şantier, de exemplu. Ei bine, eliminăm acest prag, dacă ai 100, 50, limita nu trebuie să existe, trebuie să plăteşti pentru fiecare… nu greşeală, pentru fiecare infracţiune pe care o face, pentru că asta nu e o greşeală, nu e o greşeală să angajezi un om la negru. (…) Munca la negru nu este o greşeală, este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm decât se întâmplă acum şi va fi măsura asta în pachetul următor”, afirmă ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3. Aproape 400 de lucrători în sectorul construcțiilor identificaţi, ca fiind exploataţi pe piața muncii Florin Manole a prezentat și rezultatele unor controale recente privind munca fără forme legale. Potrivit acestuia, în construcții au fost aplicate sute de sancțiuni și descoperite aproape 400 de persoane angajate la negru. „Cu siguranţă Inspecţia Muncii trebuie să rămână vigilentă şi am avut acum două săptămâni o campanie de control tematic naţional pentru domeniul construcţiilor şi acolo au fost aplicate nişte sute de sancţiuni, au fost aproape 400 de oameni identificaţi ca fiind exploataţi, pentru că mie munca la negru mi se pare o formă clară de exploatare. Oamenii aceia sunt privaţi de dreptul la pensie, de exemplu, pentru că, necotizând, se vor trezi peste nişte ani, mai mulţi sau mai puţini, cu cotizaţii foarte mici la pensii şi cu dificultate în a-şi duce traiul, din acest motiv”. Problema nu se limitează doar la construcții. Ministrul a precizat că și în sectorul HoReCa au fost identificate recent aproape 200 de persoane plătite fără forme legale, iar angajatorii au primit amenzi totale de aproape 4 milioane de lei. „Angajatori abuzatori”, așa i-a descris Florin Manole pe cei care continuă să practice munca la negru. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: