Etichetă: Economic

OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele

Cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, la care statul deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni, anunță un profit net în scădere, dar și investiții-record pentru prima jumătate a anului 2025. Grupul OMV Petrom, a încheiat primele șase luni din acest an cu un profit net de 2,08 miliarde de lei, de la 2,62 de miliarde de lei din perioada similară de anul trecut, respectiv o scădere de 21%,  arată rezultatele pentru ianuarie – iunie și trimestru doi din 2025, publicate joi la Bursa de Valori București (BVB). Potrivit situației financiare neauditate interimare consolidate simplificate la data de și pentru perioada încheiată la 30 iunie 2025, rezultatul din exploatare excluzând elemente speciale a fost de 2,5 miliarde lei, mai mic cu 22%, în principal din cauza prețurilor mai mici la țiței, a impactului reglementărilor în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice, precum și a activităților de mentenanță planificată în toate segmentele de activitate din trimestrul doi. Profitul net a scăzut cu 21% la 2,1 miliarde lei, de la 2,62 miliarde de lei Investițiile au fost cu 37% mai mari, de 3,3 miliarde lei, cu investiții mai ridicate în Neptun Deep Contribuția la bugetul de stat a fost de 7,9 miliarde lei Plata dividendelor de bază record aferente anului 2024 pentru acționarii grupului a început în iunie. Statul român, prin Ministerul Energiei, are 12.897.296.810 acțiuni (20,6980%) și i se cuvin 572.639.978,36 de lei dividende. Compania deține o cotă de 50% din proiectul Neptun Deep, alături de Romgaz, și este operatorul perimetrului de mare adâncime din Marea Neagră, care înseamnă o investiție totală de 4 miliarde de euro, la care partenerii în concesiune contribuie în mod egal. Neptun Deep este cea mai mare resursă de gaze naturale din UE, cu o producție estimată de circa 100 miliarde de metri cubi, iar după începere exploatării, România va urca pe primul loc în Europa ca producător de gaze naturale potrivit oficialilor. Primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate în 2027. Investiții record în prima jumătate a anului 2025 „În prima jumătate a anului, am avut investiții record de 3,3 miliarde lei, cu aproape 40% mai mari față de perioada similară a anului trecut. Acestea ne-au permis să progresăm în proiecte cheie precum Neptun Deep, energie regenerabilă și biocombustibili. De asemenea, am continuat să investim în activitățile noastre tradiționale de Explorare și Producție și am continuat să ne extindem amprenta în regiune, mai precis în Bulgaria”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, în comunicatul de presp al companie. Potrivit șefei OMV Petrom, performanța semestrială a fost afectată de prețurile volatile și mai scăzute ale țițeiului, în timp ce reviziile planificate ale activelor cheie în toate segmentele de activitate au afectat temporar volumele de producție în al doilea trimestru. Activitatea de Gaze si Energie a rămas foarte reglementată, ceea ce a dus la un rezultat negativ al acestui segment. Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a scăzut cu 22% față de anul precedent, la 2,5 miliarde de lei, in timp ce contribuția la bugetul de stat a fost la un nivel ridicat, de aproximativ 8 miliarde de lei, a explicat șefa OMV Petrom. „Pentru 2025 avem un plan de investiții record, de aproximativ 8,6 miliarde de lei, care necesită un cadru de reglementare și fiscal predictibil și competitiv. În contextul unui mediu de piață cu provocări, rămânem concentrați pe disciplina strictă a costurilor și excelența operațională, pentru a oferi valoare pe termen lung tuturor părților interesate”, a transmis Christina Verchere. Rezultate-cheie Explorare și Producție Potrivit companiei, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,5 miliarde lei vs 1,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024, determinat în principal de prețul mai scăzut al țițeiului, volumele mai mici de hidrocarburi, impozitarea mai mare a gazelor și costurile de producție mai mari Producția a scăzut cu 5,4%, în linie cu așteptările, în principal ca urmare a activităților de mentenanță planificate și a declinului natural în principalele zăcăminte, compensate parțial de contribuția lucrărilor capitale la sonde și a sondelor noi Costul de producție a crescut cu 13%, la 17,7 USD/bep, ca urmare a scăderii producției disponibile pentru vânzare și a costurilor mai mari (inclusiv noua taxă pe construcții) Rafinare și Marketing Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 0,9  miliarde lei, față de 1,2 miliarde lei în 1-6/24, în principal din cauza scăderii marjei de rafinare și a ratei de utilizare mai redusă a rafinăriei în contextul opririi planificate din mai 2025 Indicatorul marjă de rafinare OMV Petrom a fost de 9,2 USD/bbl, în scădere cu 17% ca urmare a diferențialelor mai mici pentru benzină și distilate medii Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 87%, în contextul opririi planificate de 20 de zile a rafinăriei Petrobrazi în mai 2025 Gaze și Energie Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de  (94) milioane lei vs 382 milioane lei în 1-6/24; cadrul de reglementare a continuat să influențeze negativ rezultatul din activitatea de energie electrică Vânzările totale de gaze naturale au crescut la 22,6 TW, cu 11% mai mari Producția centralei electrice Brazi a fost de 1,8 TWh, reprezentând 8% din mixul de producție al României în contextul reviziei planificate Evenimente importante Dezvoltarea regională a gazelor Neptun Deep: începerea forajului de dezvoltare, în același timp cu avansarea în procesul de fabricare a  echipamentelor și al construcției stației de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităților de comercializare a gazelor naturale. Han-Asparuh (Bulgaria): încheierea tranzacției cu NewMed și progresul către începerea forajului de explorare în T4/25. Instalație de foraj contractată. Decarbonizarea energiei electrice Bulgaria: achiziția unei participații de 50% din unul dintre cele  mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria Semnarea contractelor EPCC pentru toate cele 4 parcuri fotovoltaice care urmează să fie dezvoltate împreună cu CE Oltenia Decarbonizarea transporturilor Unitatea SAF/HVO: începerea construcției și asigurarea materiei prime prin contractul de achiziție a uleiului de gătit uzat Electromobilitate: ~1.000 de puncte de încărcare disponibile Optimizarea activităților tradiționale O nouă descoperire de gaze naturale la Spineni, lângă Craiova Opriri planificate au

Ministrul Dragoș Pîslaru anunță că va face MILITĂRIE pentru a grăbi progresul PNRR. Care este stadiul renegocierii cu Comisia

România este pe cale să închidă renegocierile pentru rearanjarea proiectelor incluse în PNRR, pentru a reduce pe cât posibil să piardă banii alocați, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, miercuri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. În acest scop, demnitarul a dat asigurări că o sa facă militările cu ministerele de resort, indiferent de „popularitatea” pe care și-ar atrage-o în Guvern. Dragoș Pîslaru a anunțat că se așteaptă ca în zilele următoare să finalizeze renegocierea PNRR cu oficialii Executivului de la Bruxelles. „Vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii. Foarte aproape înseamnă că speranța noastră este că astăzi, când am un call, un apel cu doamna Céline Gauer (director general al Comisiei Europene – n.r.) la ora 16:30 și respectiv mâine, când mai sunt eventual de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem practic cu un acord pe sume, deci pe sumele legate de componenta de grant și de investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie. „Acest lucru ne-ar permite mai întâi să trecem prin grafic, ca, în timpul verii, luna august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie – deci practic pregătim ceea ce se numește «cover note» și toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o – și mi se pare că este una din veștile cele mai bune – de a simplifica major jaloanele și țintele. Deci de la 580 și ceva câte aveam inițial și din care mai avem încă niște sute bune, să putem ajunge la o înjumătățire a jaloanelor și țintele rămase și cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora. Acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-și termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la ECOFIN, la Consiliu, să putem avea planul aprobat și evident, ceea ce se numește noul CID, adică noul cadru pe care de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente”, a detaliat demnitarul. În paralel, a detaliat ministrul, se lucrează la cererea de plată patru. „Cererea de plată patru trebuie să cuprindă toate investițiile pe care le-am terminat în perioada aceasta și pe care vrem să o depunem imediat, în două, trei zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu Comisia, planul, fiind că în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată patru”, a anunțat Dragoș Pîslaru. Un tablou de bord în pregătire În acest context, ministrul a apreciat colaborarea din interiorul Executivului. „Ceea ce este foarte important e că negocierea aceasta pe care am avut-o în ultima vreme nu ar fi fost posibilă fără o colaborare de echipă la nivelul Guvernului. Știu că conferința mea de presă anterioară a cauzat o grămadă de lucruri și de reacții în spațiu public, dar cred că este foarte important acuma să clarificăm unde suntem cu discuțiile. După cum știți, încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabile de către Comisia Europeană, să accelerăm și să găsim soluțiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR”, a subliniat șeful MIPE. „În perioada următoare veți vedea practic cum se așează întreaga matrice de proiecte, astfel încât să vedem cum proiectele prioritare, rest de spitale, autostrăzile care se mută, își vor continua finanțarea așa cum ne dorim. Este adevărat însă că vor exista și proiecte care, mai ales cele care nu au început încă sau nu au reușit nici măcar să ia avizele, pentru care va trebui, la nivelul coaliției, să existe o decizie legat de viitorul acestuia, așa cum este și discuția pe Anghel Sagliny sau pe alte tipuri de programe similare”, a spus ministrul. „Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat Dragoș Pîslaru. Șeful MIPE a anunțat cu această ocazie că în luna august se va lucra la un tablou de bord pentru a vedea stadiul PNRR. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem cât mai curând o imagine care să poată fi urmărită și public cu privire la progresul PNRR. Evident, voi avea această plăcere să vin în conferință de presă în fața dumneavoastră, dar cred și mărturisesc că este un lucru la care țin, aș vrea să am și publicul, românii alături de noi în implementare a PNRR, astfel încât odată ce am bătut în cuie pe ce ne concentrăm un an de zile – ăsta e termen, până în august 2026 -, să știm împreună ca țară, aceste proiecte nu sunt numai proiectele unui minister sau unei alte instituții sau coordonate de MIPE, sunt proiectele României și orice putem să facem ca să ni le ducem la bun sfârșit trebuie făcut”, a subliniat ministrul. „Îmi doresc un proces de mobilizare național” Ministrul a subliniat că actualul obiectiv este implementarea PNRR. Pentru asta vreau ca din septembrie să poată să vadă toată lumea care e stadiu implementat. Mi se pare absolut firesc, este un exercițiu de transparență, evident, de la prim-ministru până la ultimul cetățean din România să poată exista această transparență legată de progres. Vom avea un exercițiu de asistență tehnică cu Banca Mondială, finanțat de Comisia Europeană, la care va avea, sper, în septembrie acest rezultat”, a detaliat ministrul. „Ce vă zic că se va întâmpla este că, odată ce închidem perioada asta de incertitudine de peste un an de zile legată

Statele Unite înregistrează creștere economică de 3,0% /Trump cere insistent relaxarea politicii monetare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut din nou, miercuri, relaxarea politicii monetare, lăudând starea economiei, care a avut o creștere anuală de 3,0% în trimestrul al doilea. ”Valoarea PIB-ului a crescut cu o rată anuală de 3,0% în trimestrul al doilea din 2025, conform datelor estimative. În primul trimestrul al anului, economia Statelor Unite scăzuse cu 0,5%”, a comunicat miercuri Biroul pentru Analize Economice (BEA) din cadrul Departamentului american al Comerțului. Experții se așteptau la o creștere economică de aproximativ 2,5%. Avansarea valorii PIB-ului cu 3,0% reprezintă cel mai bun rezultat de după al treilea trimestru din 2024, când Statele Unite au înregistrat o creștere de 3,1%. ”Creșterea PIB-ului în trimestrul al doilea a reflectat în primul rând scăderea importurilor și avansarea cheltuielilor de consum. Aceste rezultate favorabile au fost eclipsate de scăderea investițiilor și a exporturilor”, subliniază Biroul pentru Analize Economice. Președintele Donald Trump a salutat noile date despre starea economiei și a îndemnat Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, să relaxeze imediat politica monetară. Comisia specială a Fed se întrunește miercuri, dar probabil va decide menținerea nivelului dobânzilor. ”Tocmai au fost publicate datele economice pe trimestrul doi: creșterea este de 3,0%, mult mai bine decât ne așteptam! Președintele Fed, care acționează mereu prea târziu, trebuie să scadă dobânzile acum. Nu există inflație. Lăsați oamenii să facă achiziții, să refinanțeze credite, case!”, a afirmat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Donald Trump critică frecvent activitatea președintelui Fed, Jerome Powell, și a avertizat că ar putea să îl înlocuiască, deși o astfel de acțiune ar putea fi contestată în justiție și ar genera fluctuații pe burse. ”Aș vrea să reducă dobânzile de referință”, a afirmat Trump săptămâna trecută, când s-a întâlnit cu Jerome Powell la sediul Rezervei Federale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul FRANȚEI confirmă nemulțumirile lui Macron privind Acordul UE-SUA /„Președintele se va exprima pentru a oferi aviz personal”

Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025

Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în  ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:  37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea

Fed ignoră apelurile lui Trump și refuză scăderea dobânzilor în SUA /Incertitudinea asociată perspectivelor economice rămâne ridicată

Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referință, argumentând că inflația rămâne relativ mare, iar perspectivele economice sunt incerte, în contextul tarifelor comerciale aplicate de președintele Donald Trump. ”Deși fluctuațiile exporturilor continuă să afecteze datele, indicatorii recenți sugerează că avansul activităților economice s-a moderat în prima jumătate a anului. Șomajul rămâne scăzut, iar condițiile de pe piața muncii sunt solide. Inflația se menține oarecum ridicată. Comitetul Federal al Piețelor Deschise (FOMC) încearcă să atingă un grad ocupațional maxim și o rată a inflației de 2,0% pe termen lung. Incertitudinea asociată perspectivelor economice rămâne ridicată. (…) În susținerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzilor fondurilor federale în intervalul cuprins între 4,25% și 4,50%. În analizarea amplorii și momentului ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va examina atent datele economice, evoluțiile perspectivelor și balanța riscurilor”, anunță Rezerva Federală (Fed). ”Comitetul Federal al Piețelor Deschise va continua să monitorizeze implicațiile noilor date economice și va fi pregătit să ajusteze politica monetară în mod adecvat, dacă apar riscuri care ar putea împiedica atingerea obiectivelor. Evaluările vor ține cont de o gamă largă de informații, inclusiv despre situația pieței muncii, despre presiunile inflaționiste, despre așteptările inflației și despre evoluțiile financiare și internaționale”, subliniază Rezerva Federală. Inflația este de 2,7%, peste nivelul optim de 2,0%, iar economia Statelor Unite a avansat cu 3,0% în trimestrul al doilea din 2025. Președintele Donald Trump a salutat miercuri noile date despre starea economiei și a insistat ca Rezerva Federală să relaxeze imediat politica monetară. ”Tocmai au fost publicate datele economice pe trimestrul doi: creșterea este de 3,0%, mult mai bine decât ne așteptam! Președintele Fed, care acționează mereu prea târziu, trebuie să scadă dobânzile acum. Nu există inflație. Lăsați oamenii să facă achiziții, să refinanțeze credite, case!”, a afirmat Donald Trump. Liderul de la Casa Albă critică în mod constant activitatea președintelui Fed, Jerome Powell, și a avertizat că ar putea să îl înlocuiască, deși o astfel de acțiune ar putea fi contestată în justiție și ar genera fluctuații pe burse. ”Aș vrea să reducă dobânzile de referință”, a afirmat Trump săptămâna trecută, când s-a întâlnit cu Jerome Powell la sediul Rezervei Federale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul FRANȚEI confirmă nemulțumirile lui Macron privind Acordul UE-SUA /„Președintele se va exprima pentru a oferi aviz personal”

India analizează implicațiile deciziei lui Trump de aplicare a tarifelor vamale /New Delhi vrea un acord echilibrat

Guvernul Indiei a anunțat, miercuri seară, că analizează implicațiile deciziei președintelui american, Donald Trump, de impunere a tarifelor vamale de 25% asupra importurilor de produse indiene, pledând pentru negocieri în sensul unui tratat bilateral echilibrat. ”Guvernul Indiei a luat act de anunțul președintelui american asupra comerțului bilateral și examinează implicațiile. India și Statele Unite sunt angajate în negocieri la diverse niveluri pentru obținerea unui acord bilateral corect, echilibrat și reciproc-avantajos. Reconfirmăm angajamentul nostru în acest sens”, a transmis Guvernul de la New Delhi, potrivit agenției de presă ANSA. ”Atribuim importanță maximă fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Facem toți pașii necesari pentru protejarea intereselor naționale, așa cum am procedat și cu alte acorduri comerciale, inclusiv cu cel semnat cu Marea Britanie”, a subliniat Guvernul indian. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnalat miercuri intenția de a impune taxe vamale de 25% asupra importurilor de produse indiene. ”Deși India este prietena noastră, de-a lungul anilor am făcut relativ puține afaceri întrucât practică tarife vamale prea mari, printre cele mai mari din lume și pentru că au unele dintre cele mai descurajatoare și complicate bariere comerciale. În plus, indienii cumpără din Rusia cele mai multe echipamente militare și sunt principalul importator de energie rusească, la fel ca și China, într-o perioadă în care toată lumea vrea ca Rusia să oprească crimele din Ucraina. Niciun lucru bun! Prin urmare, India va plăti taxe vamale de 25%, plus penalități, începând din 1 august”, a afirmat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul FRANȚEI confirmă nemulțumirile lui Macron privind Acordul UE-SUA /„Președintele se va exprima pentru a oferi aviz personal” VIDEO Statele Unite înregistrează creștere economică de 3,0% /TRUMP cere insistent relaxarea politicii monetare Numeroase țări UE, inclusiv România, solicită fonduri prin Programul SAFE /Volumul cererilor de creditare atinge 127 de miliarde de euro

Cum se modifică taxa auto? Ministru: Nu poți să ai o discrepanță completă

Întrebat ce se întâmplă cu taxa auto, ministrul Pîslaru a spus că e nevoie să se umble la ea. „E nevoie să umblăm la ea pentru că dacă comparăm cu nivelul țărilor din jur, România este la jumătate. Adică, practic, în spațiul acesta al Uniunii Europene, nu poți să ai o discrepanță completă de la o țară la cealaltă țară pentru că asta însemna o concurență fiscală pe domeniul de transport între țări. Și evident că reforma pe care ne-am asumat-o este nu că să ridicăm taxa mai sus decât la ceilalți, dar cât de cât să o aducem la un nivel comparabil cu taxele celorlalte țări”, a explicat Pîslaru la Antena 3 CNN. În acest moment, există niște studii pe care Ministerul Transportelor le-a efectuat și urmează să vină cu niște propuneri pe masa Guvernului. Potrivit lui Pîslaru, sunt două tipuri de taxe: rovinieta și o taxă pe kilometru pentru partea de autovehicule de mare tonaj, de transport și lucrurile care țin de transportul de mărfuri. „Amândouă vor fi partea unor propuneri pe care Ministerul Transportelor le va prezenta”, a mai spus Pîslaru.

Dragoș Pîslaru anunță o ECONOMIE de 40,3 milioane de lei după reforma la nivelul MIPE. De unde s-au tăiat costuri

După reducerea salariilor, a posturilor și a cheltuielilor administrative, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a estimat o economie la nivelul instituției de câteva zeci de milioane de lei, urmând ca lunile următoare să încerce și reducerea costurilor cu chiriile, fie prin renegocierea cu actualii proprietari, fie prin comasarea sediilor, în teritoriu. Dragoș Pîslaru a detaliat, într-o conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat, stadiul reformei pentru reducerea cheltuielilor administrative și eficientizare a proceselor interne de la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. „Ca urmare a analizei și măsurilor din ultima lună, vă pot spune că avem proiecția pentru august – decembrie de realizare o economie de 40,3 milioane de lei. Puteți să puneți în comparație cu alte ministere, noi zicem că fiind un minister mai mare și suma e mai mare și în competiția pe ministere, vă faceți dumneavoastră calculele cine reduce mai mult și cum reduce. Între noi fie vorba, eu acuma zâmbesc, dar e un zâmbet amar pentru că o bună parte din aceste lucruri vin din cheltuielile salariale care au fost reduse și evident că, după cum vă imaginați, un început de mandat în condițiile în care colegii iau o lovitură de 22,7% din venitul net nu este neapărat un lucru foarte bun”, a declarat Dragoș Pîslaru. Pe lângă reducerile salariale, s-au tăiat și numărul angajaților, respectiv 77 de posturi tăiate, după ce angajații au plecat voluntar, nu concediați. Ministrul a cerut o reducere cu 20% a chiriilor În ceea ce privește cheltuielile de funcționare –  sedii, servicii de întreținere – ministrul a admis că nu a fost încântat de costul chiriilor din minister, chiar dacă mai bine de jumătate din aceste cheltuieli sunt finanțate din fonduri europene. „Dar ca să fie foarte clar, cu sprijinul doamnei secretar general, căreia-i mulțumesc foarte mult, am dat pur și simplu sec peste tot, la toți furnizorii de spații de închiriere, un mesaj prin care le cerem ca până la sfârșitul anului cel puțin să avem o reducere de chirie de 20%. Mi se pare că e o chestiune de solidaritate pe care o avem împreună. Până la urmă, Ministerul este unul din clienții fundamentali în zona asta de S Park și nu numai, și la sumele pe care le plătim, sunt convins că putem face un efort în comun cu cei care ne țin în spațiu. Și acest lucru este valabil și pentru toate sediile pe care ministerul le are în teritoriu”, a anunțat ministrul. La întrebarea reporterului Gândul, ministrul a pus că este vorba de sute de mii de euro pe lună pe care îi se plătesc pe chirii, jumătate fiind acoperite de minister. În plus Dragoș Pîslaru a anunțat un plan, de la 1 ianuarie, de a comasa eventual sediile pentru care plătește chirii în țară cu cele ale agențiilor în dezvoltare regională. Și deplasările externe ale ministerului au fost fie anulate complet, fie reduse și, la capitolul cheltuieli cu formarea profesională a personalului, o reducere de 25%. Mai mult, ministrul își propune o scădere a costurilor prin creșterea gradului de digitalizare. Sursa foto: Alexandra Pandrea / Mediafax Foto

Emmanuel Macron critică dur Acordul comercial UE-SUA /Europa nu acționează suficient de mult ca o putere

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat, miercuri, Acordul preliminar dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, subliniind că Europa trebuie să demonstreze că este o ”putere” mondială, afirmă surse guvernamentale de la Paris. ”Pentru a fi liberi, trebuie să provocăm temeri. Nu am provocat suficiente temeri. Europa nu acționează încă suficient de mult ca o putere”, a afirmat Emmanuel Macron la o ședință a Guvernului Franței, conform unor oficiali citați de cotidianul Le Figaro și de postul BFMTV. ”Franța a avut permanent o poziție de fermitate și exigență. Va continua să o aibă. Acest caz nu s-a încheiat și nu vom rămâne în această poziție. Aceasta este prima etapă a unui proces de negocieri care va continua”, a subliniat Emmanuel Macron, conform surselor citate. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial de principiu care prevede taxe de 15%. Președintele Donald Trump a afirmat că este ”cel mai mare acord realizat vreodată”, cu ”impact major” asupra agriculturii și a industriei auto. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evocat un ”acord major”, care va aduce ”stabilitate”. Însă Franța a emis dubii asupra tratatului. ”Este o zi tristă când o alianță a popoarelor libere, creată pentru afirmarea valorilor și intereselor comune, cedează și ajunge să se supună”, a reacționat premierul Franței, Francois Bayrou. Comisarul european pentru Afaceri Comerciale, Maros Sefcovic, a salutat acordul, argumentând că un război comercial ar fi blocat total schimburile transatlantice. ”Să ne gândim care ar fi fost alternativa. Un război comercial ar putea părea interesant pentru unii, dar ar genera consecințe grave. Cu tarife vamale de cel puțin 30%, comerțul nostru transatlantic ar ajunge să se oprească, expunând riscurilor aproape cinci milioane de locuri de muncă, inclusiv anumite Întreprinderi Mici și Mijlocii din Europa”, a subliniat Maros Sefcovic. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Bloomberg: Demiterea președintelui Fed este prea riscantă chiar și pentru Trump /VOLATILITATEA piețelor este principala sursă de îngrijorare

LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale

Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei