Impactul majorării TVA-ului asupra achizițiilor de apartamente. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în curs și contractele deja semnate
În urma majorării TVA-ului de la 9% la 21% pentru locuințele cu o suprafață de până la 120 mp și un preț de cel mult 600.000 lei, apartamentele noi din România se vor scumpi de la 1 august 2025. Pentru un apartament cu preț net de 100.000 de euro, creșterea de la TVA 9% la 21% înseamnă un cost suplimentar de circa 12.000 de euro (de la 109.000 euro la 121.000 euro). În cazul unei achiziții cu credit, avansul la băncă crește de la 16.350 euro la 18.150 de euro, luând în considerare un avans standard de 15%. Un apartament de 70.000 de euro va costa cu aproximativ 8.400 euro mai mult după majorare. Un apartament de 50.000 de euro fără TVA va fi cu circa 6.000 de euro mai scump (diferență de la 54.500 la 60.500 euro) În cazul semnării unui antecontract cu plata în avans înainte de 1 august 2025, cumpărătorul încă un an de cota redusă de 9% pentru livrarea apartamentului, cu condiția ca acesta să fie finalizat în perioada menționată. Ce se întâmplă cu cei care au încheiat un contract vânzare cumpărare înainte de creșterea TVA-ului Cumpărătorii de locuințe noi, dezvoltatorii, cât și instituțiile financiare vor fi afectați de creșterea cotei de TVA. Cei care au încheiat un contract vânzare cumpărare înainte de creșterea cotei de TVA, dar primesc imobilul după intrarea în vigoare a majorării, pot fi puși în situația de a plăti diferența, dacă acest aspect nu a fost prevăzut clar în contract, arată o analiză transmisă HotNews.ro de casa de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În lipsa unei clauze de adaptabilitate fiscală în contract vânzare cumpărare, cumpărătorul riscă suportarea integrală a impactului financiar. În conformitate cu principiile de drept civil și cu dispozițiile privind impreviziunea reglementate la art. 1271 din Codul civil, există temei pentru renegocierea acestui tip de contract sau chiar pentru sesizarea instanței în vederea adaptării sau rezilierii acestuia. Clauzele standard nu includ de cele mai multe ori condiții privind creșterea de TVA, lăsând loc interpretărilor, transmite sursa citată. În lipsa unei reglementări concrete în contract, interpretarea obligațiilor fiscale poate deveni un punct sensibil de dispută între vânzător și cumpărător. Jurisprudența recentă arată că instanțele analizează atent voința părților și echilibrul contractual, în special în cazul în care una dintre părți este pusă în mod disproporționat să suporte consecințele generate de majorare TVA.
Bloomberg: Demiterea președintelui Fed este prea riscantă chiar și pentru Trump /Volatilitatea piețelor este principala sursă de îngrijorare
Președintele SUA, Donald Trump, probabil nu va acționa pentru demiterea lui Jerome Powell din funcția de președinte al Rezervei Federale (Fed), notează grupul media Bloomberg, avertizând asupra riscului turbulențelor pe piețele financiare. Donald Trump nu este primul președinte american care exercită presiuni asupra Rezervei Federale pentru reducerea dobânzilor. Trump vrea o politică monetară flexibilă, pentru stimularea activităților economice. Președintele Lyndon B. Johnson a făcut acest lucru acum 60 de ani, iar, în urmă cu 40 de ani, a procedat la fel președintele Harry Truman. ”Există cazuri precedente de președinți care au făcut presiuni asupra Rezervei Federale pentru a reduce dobânzile. Sigur că Trump a atins nivelul 11 pe o scală de la 1 la 10”, explică Sarah Binder, profesor de Științe Politice la Universitatea George Washington. Brad Todd, strateg politic al Partidului Republican, crede că Donald Trump se adresează de fapt bazei electorale populiste prin amenințările cu demiterea lui Jerome Powell de la conducerea Fed. Riscurile turbulențelor asupra piețelor financiare ”La fel ca orice investiție politică sau financiară, există riscuri ale efectelor negative. Iar Donald Trump acționează în marje relativ mici. (…) Popularitatea președintelui SUA este la nivelul mediu de 45,4%, dar, în privința alegătorilor independenți, este de doar 29%. (…) Independenții vor un președinte care să guverneze eficient și să producă rezultate economice și în materie de siguranță publică”, subliniază grupul media Bloomberg. Și la nivelul experților democrați și republicani există anumite preocupări, legate de fluctuațiile piețelor financiare. ”Președintele Trump se confruntă cu pericole politice din cauza potențialelor reacții ale piețelor la demiterea președintelui Fed și la intensificarea controlului asupra politicii monetare. Presupunerea este că piețele vor reacționa negativ, producând daune imediate și durabile asupra economiei Statelor Unite, o evoluție cu care alegătorii nu ar fi de acord. De aceea, discuțiile lui Trump referitoare la înlocuirea lui Powell, al cărui mandat va expira în mai 2026, rămân exact ceea ce sunt – discuții”, concluzionează grupul media Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Marea Britanie va recunoaște existența Palestinei dacă Israelul nu acceptă ARMISTIȚIU în Fâșia Gaza /Starmer: Soluția este coexistența a două state
În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Care sunt noile tarife CFR, de la 1 august. Cât vor costa călătoriile cu trenul pe teritoriul țării
Majorarea TVA-ului de 1 august va afecta și prețurile biletelor de tren. Noile tarife vor fi implementate de toți operatorii feroviari din România, indiferent dacă sunt de stat sau privați. „În prezent, atât CFR Călători cât şi operatorii privați de transport feroviar de călători care efectuează servicii publice în baza contractelor de servicii publice aplică tarifele de deservire generală aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public, cu modificările și completările ulterioare. La acest moment, pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la rubrica Transparenţă Decizională este postată procedura de transparenţă decizională a procesului de elaborare a unui proiect de act normativ: Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public. Măsura vine în sprijinul redresării şi echilibrării activității economice a tuturor operatorilor de transport feroviar de călători din România strict pe fondul majorării cotei TVA de la 19% la 21%. Actualizarea tarifelor se aplică de către toți cei șase operatori feroviari, unul – societatea națională CFR Călători și alți cinci operatori feroviari privați. Practic, majorarea prețurilor biletelor la clasa a II-a va fi de la 0 lei la maxim 3 lei, iar la clasa I-a majorarea va fi de maxim 4,5 lei, aceste valori maxime fiind atinse în cazul trenurilor IC pentru zone kilometrice de peste 600 km”, a informat marți CFR Călători într-un comunicat. Potrivit ordinului, tariful unic pentru o călătorie pe distanţa Bucureşti Nord-Aeroportul Internaţional Henri Coandă va rămâne 6 lei, tariful unic pentru un abonament pe cinci zile pe aceeași distanță va fi 43,5 lei, pentru un abonament de 14 zile – 90,5 lei, iar pentru un abonament lunar – 128,5 lei. Pentru o călătorie cu trenurile Intercity, în funcţie de distanţa parcursă, tarifele pleacă de la 18 lei (clasa I) sau 12,5 lei (clasa a II-a), pe o distanță de până la 10 kilometri. Pentru distanţe între 161 şi 180 km, preţurile propuse sunt de 106,5 lei (clasa I) şi 71,5 lei (clasa a II-a), între 351 km şi 400 km – 187,5 lei (clasa I) şi 121 lei (clasa a II-a) iar între 901 şi 1000 km – 309 lei (clasa I) şi 212,5 (clasa a II-a). Tarifele pentru o călătorie cu trenurile Interregio pornesc de la 14,50 lei (clasa I) şi 11 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 1 şi 10 km, şi ajung la 92,50 lei (clasa I) şi 62,50 lei (clasa a II-a), pentru distanţe între 161 şi 180 km, 163 lei (clasa I) şi 105 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km şi între 268,5 lei (clasa I) şi 185 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 901 şi 1000 km. Pentru o călătorie cu trenurile din categoria Regio, exemple de tarife sunt: 6 lei (clasa I) şi 5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe de 1 – 10 km, 52,5 lei (clasa I) şi 33,5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 161 şi 180 km şi 101,5 lei (clasa I) şi 64 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km. Un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa tot 12,5 lei, pentru 24 de ore – 22,5 de lei (22 de lei anterior), pentru 72 de ore – 64 de lei (de la 63 de lei). Abonamentul de 7 zile va ajunge la 133 lei (faţă de 131 de lei).Tariful pentru rezervare loc va rămâne la 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, şi tot 6 lei va fi şi pentru trenurile Interregio, unde până acum 6 lei era tariful maxim pentru peste 500 km.În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabina single va costa 239,5 lei (de la 235,50 lei), indiferent de distanţă. Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat cu 127,5 lei (de la 125,5 lei), iar în cabina cu trei locuri va fi de 106,5 lei (de la 104,5 lei). De asemenea, la vagoanele cuşetă, tariful pentru un pat într-o cabină cu patru locuri va creşte la 83 lei (de la 81,5 lei), iar într-o cabină cu şase locuri va ajunge la 61,5 lei (faţă de 60,5 lei). Circulația feroviară a fost perturbată de furtunile din ultimele 24 de ore. Comunicatul reprezentanților CFR CFR Marfă, reacție la afirmațiile premierului. DATORIILE se datorează ajutorului de stat considerat nelegal acordat în urma privatizării eșuate Ciprian Șerban: Directorii din companiile feroviare de stat își reduc salariul cu 10% / „Un gest care transmite un semnal clar de solidaritate”
UE îl contrazice pe Trump în privința taxelor impuse companiilor digitale din SUA /Avem dreptul suveran de a emite legi cum vrem noi
Comisia Europeană a respins, marți, anunțul Administrației SUA privind taxele impuse companiilor digitale americane, subliniind că nu modifică legislația în funcție de interesele Washingtonului, în pofida acordului comercial de principiu dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. ”Avem Legea Serviciilor Digitale, care este o reglementare. Iar noi avem dreptul suveran de a emite legi așa cum vrem noi. Sigur că avem problema cotelor corecte, va fi abordată, dar nu are nicio legătură specială cu Statele Unite. Va fi abordată prin viitoarea noastră legislație, exact asta vom face”, a declarat, într-o conferință de presă, Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ”Noi nu ne vom schimba regulile, este dreptul nostru de a avea reglementări autonome în spațiul digital. Declarația Casei Albe este că nu vom aplica tarife de utilizare a rețelelor și că vom menține zero taxe asupra transmisiunilor electronice. Este corect, dar dacă nu va interfera cu spațiul normativ”, a precizat oficialul UE, conform agenției de presă ANSA. Președinția SUA a anunțat luni, în prezentarea Acordului comercial agreat de Bruxelles și Washington, că Uniunea Europeană nu va impune taxe de utilizare a rețelelor companiilor digitale americane. ”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează să abordeze barierele comerciale digitale nejustificate. În această privință, Uniunea Europeană confirmă că nu va adopta și nu va menține taxe de utilizare a rețelelor. În plus, Statele Unite și Uniunea Europeană vor menține linia de zero taxe vamale asupra transmisiunilor electronice”, a subliniat Casa Albă. De altfel, Comisia Europeană a explicat marți, pe fondul criticilor Germaniei și Franței, că, deocamdată, Acordul comercial cu Statele Unite nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. ”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, a transmis Comisia Europeană. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Marea Britanie va recunoaște existența Palestinei dacă Israelul nu acceptă ARMISTIȚIU în Fâșia Gaza /Starmer: Soluția este coexistența a două state
Comisia Europeană anunță că acordul comercial cu SUA nu este obligatoriu la nivel juridic /Tratatul respectă principalele interese economice ale UE
Acordul comercial cu Statele Unite nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, deocamdată, anunță Comisia Europeană, pe fondul criticilor Germaniei și Franței. ”Acordul politic din 27 iulie 2025 nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Dincolo de acțiunile imediate asupra cărora au fost asumate angajamente, Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să negocieze, în conformitate cu procedurile interne relevante, pentru a implementa acest acord politic”, anunță Comisia Europeană. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului, adică UE va continua să fie taxată cu 50%. Prin acest acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american. Bruxellesul oferă asigurări că acordul respectă ”interesele fundamentale” ale Uniunii Europene. ”Acordul politic dintre președinții Ursula von der Leyen și Donald Trump servește principalele interese economice ale UE în relațiile comerciale și de investiții stabile și predictibile cu Statele Unite. În același timp, sunt respectate deplin domeniile sensibile ale Uniunii Europene în materie de suveranitate și reglementare, inclusiv în agricultură”, subliniază Comisia Europeană. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Monde: Acordul cu SUA are gust AMAR pentru UE /Bruxellesul și companiile europene nu au primit nicio garanție de la Trump Experți germani: Acordul comercial UE-SUA va avea impact NEGATIV /„O taxă de 15% în secolul 21 este greu de înțeles” Casa Albă: UE nu va impune taxe suplimentare companiilor digitale din SUA /Europenii vor cumpăra masiv echipamente militare americane
Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Este absolut necesar ca oamenii să aibă un fond financiar pentru șase luni de restriște”
Este absolut necesar ca românii să aibă un fond financiar pentru vreme de restriște care să le permită să traverseze cel puțin șase luni fără venituri, recomandă Alexandru Chirilă la Pastila Fiinanciară cu Adrian Artene. Expertul financiar consideră că o jumătate de an sabatic, fără presiuni pecuniare, poate chiar face chiar posibilă o reconversie profesională. Emisiunea integrală aici. Așa că fondul de urgență, obligatoriu trebuie să preia șocuri de dispariție a veniturilor. De asta, să știi, fondul de urgență ar trebui să fie de șase luni de zile. Nu există scuze pentru lipsa informațiilor/educației financiare în epoca internetului, unde orice novice poate accesa orice în materie. Statisticile arată că dacă îți pierzi locul de muncă în șase luni de zile, poți avea parte de o reconversie profesională. Într-un loc, conform principiilor, valorilor și nivelului salarial pe care tu ți-l dorești. Toată informația este gratuită, la un click distanță, rezumă Chirilă. Așa că, dacă 30% te surprind și îți taie cheful de viață, trebuie să știi că, pe parcursul ultimilor ani, ai acceptat să nu faci nimic pentru viitorul tău. N-ai citit, nu te-ai uitat la nicio emisiune care să dezbată subiecte de educație financiară. Numai scuza de „n-am știut”, în 2025, este doar un mecanism de apărare pentru propria nepăsare. Pentru că, de fapt, astăzi, toată informația este gratuită pe YouTube. Oameni, din păcate, în ciuda accesului la o informație cum n-a visat vreodată, populația nu face nimic cu informația asta. Și pe conștientizările noastre, în cadrul companiei, sunt legate de faptul că noi trebuie să transformăm informația în comportamente”, încheie analistul financiar. Recomandarea autorului: Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți”
AstraZeneca, profituri uriașe, peste așteptări, pe piața din SUA
În al doilea trimestru al anului 2025, AstraZeneca a raportat rezultate financiare peste estimări, având o creștere a veniturilor de 11%, la 14,46 miliarde USD, comparativ cu estimările analiștilor de 14,15–14,2 miliarde de dolari. Profitul ajustat pe acțiune a fost de 2,17 USD, ușor peste așteptările de 2,16 USD, potrivit Reuters. O componentă majoră a acestei performanțe a fost creșterea cu 18% a vânzărilor de medicamente oncologice, care au ajuns la 6,31 miliarde USD, reprezentând aproape jumătate din veniturile totale. În ciuda incertitudinilor comerciale, compania ș-a crescut profitul și are ambiții mari până în 2030 Piața din Statele Unite, principala zonă geografică a companiei, a raportat un avans cu două cifre, chiar în contextul unor tensiuni comerciale și amenințări privind tarifele la importuri farmaceutice. AstraZeneca a făcut investiții semnificative — planifică să investească 50 de miliarde USD în SUA până în 2030, pentru extinderea operațiunilor de producție și cercetare, ca răspuns la amenințările tarifare ale președintelui Trump. În ciuda incertitudinilor comerciale, compania și-a menținut obiectivele pentru întregul an 2025 și a majorat dividendele intermediare cu 3%. AstraZeneca și-a reiterat strategia de a atinge o cifră anuală de afaceri de 80 de miliarde USD până în 2030, sprijinită de lansarea a 20 de noi medicamente și de consolidarea poziției pe piața americană. Specializată în cercetarea de medicamente inovatoare Compania a fost fondată în 1999, prin fuziunea companiei suedeze Astra AB cu britanica Zeneca Group și are sediul la Cambridge. AstraZeneca este specializată în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice: oncologie, boli cardiovasculare, vaccinuri, boli respiratorii și imunologie. Cu operațiuni în peste 100 de țări și centre de cercetare în Marea Britanie, Statele Unite, Suedia și China, AstraZeneca este una dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume.
Piața a ignorat acordul comercial UE – SUA: investitorii caută realități economice, nu promisiuni
Acordul comercial UE – SUA a trecut aproape neobservat pe piețele financiare, semnalând o scădere a influenței acestor inițiative asupra investitorilor globali. Prezentat de Donald Trump drept „cel mai mare dintre toate acordurile”, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite nu a reușit să genereze reacții semnificative pe piețele internaționale. Indicii bursieri europeni au înregistrat scăderi modeste, iar euro s-a depreciat ușor luni. Acțiunile americane au încheiat ședința de tranzacționare aproape neschimbate, semn că anunțul acordului comercial UE – SUA nu a convins investitorii. Prin comparație, acordul dintre SUA și Japonia, anunțat cu doar o săptămână înainte, a fost întâmpinat cu un avânt puternic al burselor din Tokyo și New York. Diferența de reacție scoate în evidență o tendință tot mai clară: piața devine tot mai imună la retorica acordurilor comerciale, potrivit Bloomberg. Doar promisiunile nu mai câștigă încrederea pieței „Reacția pieței la acordurile comerciale a devenit mai rațională, mai ales în contextul fluctuațiilor recente privind reducerile de dobândă”, a explicat Dilin Wu, expert analitic al brokerului australian Pepperstone Group. „În loc să suprainterpreteze acordurile, investitorii se concentrează acum mai mult pe date concrete care să confirme perspectivele economice”. O parte din apatia piețelor poate fi explicată prin faptul că tarifele de 15% – centrul acestor acorduri, sunt deja percepute drept standard, apreciază analiștii economici. În plus, factorii cu adevărat determinanți în această perioadă sunt alții: reuniunea Rezervei Federale din această săptămână, datele macroeconomice importante din SUA, respectiv PIB-ul și locurile de muncă, precum și sezonul de raportări financiare al companiilor americane. Relația comercială SUA – China rămâne singura cu risc real „Capacitatea titlurilor legate de comerț (din media și rețelele sociale n.r.) de a mișca semnificativ piața a devenit tot mai redusă”, a declarat Taosha Wang, manager de portofoliu la Fidelity Internațional, care administrează active și soluții de investiții la nivel mondial, pentru sursa citată. Ea a adăugat că riscurile extreme asociate tarifelor comerciale „au fost reduse considerabil”. Acordul UE – SUA a fost perceput chiar ca dezavantajos pentru Europa, întrucât exporturile europene vor continua să se confrunte cu tarife mai mari decât cele aplicate de UE pentru importurile din SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a justificat această asimetrie, spunând că are drept scop reechilibrarea excedentului comercial al Uniunii față de SUA. Chiar dacă investitorii și-au pierdut interesul față de aceste acorduri, o sursă de dezechilibru semnificativ rămâne relația comercială dintre SUA și China. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a sugerat că negocierile bilaterale desfășurate la Stockholm ar putea duce la o prelungire de 90 de zile a armistițiului actual.
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.