Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!
Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.
Le Monde: Acordul cu SUA are gust amar pentru UE /Bruxellesul și companiile europene nu au primit nicio garanție de la Trump
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și mediile de afaceri europene speră că acordul comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite va conduce la stabilizarea economiei, dar nu au primit nicio garanție în acest sens din partea președintelui Donald Trump, comentează cotidianul Le Monde. De teama impunerii unor taxe vamale de 30% începând de la 1 august, Uniunea Europeană a acceptat tarife de 15% prin acordul cu Statele Unite. Donald Trump a obținut și angajamentul Uniunii Europene privind achiziții de energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari și al avansării investițiilor cu 600 de miliarde de dolari. ”Rezultatul discuțiilor, cu multe zone de umbră, lasă un gust amar. Ținând cont de amploarea pieței (care are 450 de milioane de consumatori) și de rangul al doilea în materie de furnizor de produse în Statele Unite, Europa părea să aibă mai multe atuuri decât Japonia pentru a obține taxe mai mici de 15%. Compromisul asimetric acceptat de Uniunea Europeană reflectă dificultățile celor 27 de state membre de a interacționa cu un fost aliat care nu doar că încearcă să își impună legea asupra restului lumii, ci continuă proiectul politic de a fragiliza UE”, notează cotidianul Le Monde, într-un editorial. UE nu are garanții privind facilitățile acordate de SUA Bruxellesul prezintă acordul prin care acceptă taxarea produselor europene cu 15% ca fiind răul cel mai mic, ținând cont de amenințările lui Trump cu tarife de cel puțin 30%. ”Iar președintele Comisiei Europene și mediile de afaceri se agață de speranța stabilizării situației economice. În realitate, nu cu nicio garanție în acest sens. Imprevizibil și brutal, Donald Trump încalcă toate regulile comerțului internațional”, atrage atenția cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump amenință Rusia cu sancțiuni masive dacă nu oprește rapid războiul din Ucraina /„Sunt foarte DEZAMĂGIT de Putin” ANALIZĂ The Telegraph: Putin pregătește o nouă INVAZIE, în timp ce atenția NATO este distrasă de la realitate /Riscurile asupra Republicii Moldova
Bitcoin devine parte din mașinăria financiară a SUA
Folosit cândva mai ales de pasionații de tehnologie și de speculanți, Bitcoin a intrat în lumea finanțelor mari, iar acest lucru se datorează unui fond lansat de compania BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume. Fondul, numit IBIT, a devenit rapid una dintre cele mai populare opțiuni pentru investitorii mari, precum băncile și fondurile de pensii, de a obține expunere la Bitcoin fără a-l cumpăra direct. În doar opt luni, IBIT a atras peste 86 de miliarde de dolari și a devenit cel mai mare fond de acest tip din lume, precum și principalul canal prin care Wall Street accesează piața cripto, potrivit Bloomberg. De la offshore la Wall Street IBIT generează zilnic volume de peste 4 miliarde, depășind unele fonduri mari din piețele de credit și emergente. „Este extrem de neobișnuit pentru un ETF, un fond tranzacționat la bursă, să dezvolte o piață de opțiuni atât de activă, mai ales la doar câteva luni de la lansare”, susține Rocky Fishman, fondator al Asym 500, care analizează și dezvoltă strategii bazate pe derivate pentru piețele financiare. Odată cu această evoluție, Bitcoin trece din zona nereglementată a platformelor offshore, în structura reglementată a piețelor din SUA, unde poate fi inclus în strategiile instituționale de acoperire și gestionare a riscului. „Instituțiile aveau nevoie de o cale sigură și legală prin care să investească în cripto. Acum o au”, spune Kevin de Patoul, directorul unei firme care face piață în domeniul cripto. Piața Bitcoin se aliniază orelor americane O altă schimbare importantă este că tot mai multe tranzacții cu Bitcoin au loc în timpul orelor de tranzacționare din SUA, nu în Asia sau pe platforme nereglementate. Aproape jumătate din tranzacțiile directe cu Bitcoin trec acum prin fonduri listate la bursele americane, conform datelor furnizate de firma de brokeraj FalconX. Totuși, există și obstacole. Pentru a preveni riscurile, autoritățile americane au limitat numărul de contracte care pot fi tranzacționate prin IBIT la 25.000, iar limitarea ar putea încetini ritmul de creștere al fondului, dacă nu va fi ajustată. Nasdaq, prima bursă complet digitală din lume, a cerut o creștere de zece ori a acestui plafon, iar SEC, autoritatea americană de reglementare, trebuie să decidă până în septembrie. Bitcoin, parte din economia reglementată Potrivit lui Robbie Mitchnick, responsabilul cu activele digitale la BlackRock, cea mai mare companie de administrare a activelor din lume, „dacă restricțiile vor fi ridicate, volumul de tranzacționare ar putea crește rapid”. Practic, Bitcoin nu mai este doar un activ rebel folosit de entuziaști. Este din ce în ce mai integrat în sistemul financiar tradițional, iar fondul IBIT de la BlackRock este motorul acestei transformări. „În cele din urmă, toate activele vor fi digitale”, spun experții în finanțe digitale, iar „ceea ce numim azi cripto va deveni doar o altă parte a sistemului financiar, evaluată și gestionată ca orice altceva”.
Casa Albă: UE nu va impune taxe suplimentare companiilor digitale din SUA /Europenii vor cumpăra masiv echipamente militare americane
Uniunea Europeană nu va impune taxe de utilizare a rețelelor companiilor digitale americane, anunță Președinția Statelor Unite în prezentarea Acordului comercial agreat de Bruxelles și Washington. ”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează să abordeze barierele comerciale digitale nejustificate. În această privință, Uniunea Europeană confirmă că nu va adopta și nu va menține taxe de utilizare a rețelelor. În plus, Statele Unite și Uniunea Europeană vor menține linia de zero taxe vamale asupra transmisiunilor electronice”, anunță Casa Albă. De altfel, Administrația de la Washington dezvăluie că ”Uniunea Europeană a acceptat să cumpere un volum semnificativ de echipamente militare americane”. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, duminică, un acord comercial de principiu cu președintele american, Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința Trump în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, prin acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari și să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028. Acordul comercial de principiu cu Statele Unite a fost criticat de Franța și de Germania, ceea ce ridică semne de întrebare asupra posibilității aprobării în Consiliul UE și în Parlamentul European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință Rusia cu sancțiuni masive dacă nu oprește rapid războiul din Ucraina /„Sunt foarte DEZAMĂGIT de Putin” VIDEO Comisia Europeană încearcă să justifice acordul cu SUA /„Un RĂZBOI comercial ar genera consecințe grave” ANALIZĂ The Telegraph: Putin pregătește o nouă INVAZIE, în timp ce atenția NATO este distrasă de la realitate /Riscurile asupra Republicii Moldova
Experți germani: Acordul comercial UE-SUA va avea impact negativ /O taxă de 15% în secolul 21 este greu de înțeles
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite riscă să afecteze semnificativ economia Germaniei, avertizează experți germani, explicând că se vor scumpi produsele și pe piața americană. Acordul comercial dintre SUA și UE generează reacții diferite în Germania. Reducerea taxelor de la nivelul potențial de 30% nu este neapărat un motiv de bucurie. ”O taxă de 15% în secolul 21 este greu de înțeles. Trăim într-o lume în care economiile sunt saturate, iar acest lucru generează o povară incorectă asupra economiei, nu doar aici, ci și în Statele Unite”, afirmă Ulrike Malmendier, analist la Institutul Haas, conform site-ului Tagesschau.de. ”Este posibil ca unele produse să ajungă în Statele Unite fără taxe, dar oricum vor deveni mai scumpe în Statele Unite, ceea ce va genera efecte asupra economiei și a firmelor germane”, explică, la rândul său, Helena Melnikov, analist la grupul de consultanță DIHK. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, duminică, un acord comercial de principiu cu președintele american, Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința Trump în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari și să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028. Franța a catalogat acordul ca fiind o formă de ”supunere” față de Statele Unite, iar Germania a avertizat asupra efectelor. ”Economia Germaniei va suferi daune considerabile din cauza acestor taxe. Vor apărea efecte și asupra politicilor comerciale transatlantice”, a avertizat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, conform revistei Der Spiegel. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Casa Albă: UE nu va impune taxe suplimentare companiilor digitale din SUA /Europenii vor cumpăra masiv echipamente militare americane
Reforma pensiilor speciale va fi anunțată marți de Ilie Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare în rândul magistraților, printre prevederi
Marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, va avea loc o conferință de presă în cadrul căreia premierul Ilie Bolojan va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria. Luni, într-un interviu pentru publicația G4Media, premierul Bolojan a afirmat că legea privind reforma pensiilor speciale este aproape finalizată. Legea va include creșterea vârstei de pensionare, iar cuantumul pensiei nu va putea depăși salariul, în așa fel încât să fie după un „model european”. „Proiectul e aproape finalizat. (…) Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani (…) și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Bolojan în interviul pentru sursa citată. Cu toate acestea, legea se va aplica doar pentru viitor, pentru a putea rezista „din punct de vedere constituțional”. În aceste condiții, reforma nu se va aplica pensiilor care sunt în plată. La începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o emisiune televizată, că vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani și pensia medie de 5.000 de euro și că aceste lucruri trebuie îndreptate, „pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni”.
DEFICITUL bugetar al României după primele șase luni a ajuns la 69,8 miliarde de lei, în creștere față de prima jumătate de an din 2024
Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor. Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024. Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023. „Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat. Cât au fost veniturile și cheltuielile Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an. Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene). În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB. Principalele surse ale veniturilor Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șase luni ale anului trecut (10,9 de miliarde de lei în ian-iun 2025, față de 8,4 de miliarde de lei în ianuarie – iunie 2024). Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 59,27 de miliarde de lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 de miliarde de lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 de miliarde de lei în ian-iun 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024 Veniturile din accize au însumat 21,96 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 28,68 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 de miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 de miliarde de lei, în creștere cu 30,9% (an/an). Unde s-au dus cei mai mulți bani din PIB Cheltuielile cu asistența socială și cu salariile bugetarilor sunt destinațiile predilecte ale banilor din buget. Cheltuielile de personal au însumat 85,46 de miliarde de lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 de miliarde de lei, în creștere cu 1,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 de miliarde de lei, cu 7,62 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 de miliarde
Sorin Grindeanu anunță ca PSD propune măsuri fiscale pentru taxarea MULTINAȚIONALELOR și o nouă lege a insolvenței în pachetul 2 fiscal
Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor. „Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului. Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară. „În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”. Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței. „Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD. Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI. Sursa: Facebook/ PSD AUTORUL RECOMANDĂ:
SUA și China desfășoară noi negocieri la Stockholm/ Trump își exprimă încrederea cu privire la semnarea unui acord cu Beijingul
Înalții oficiali ai SUA și ai Chinei vor relua discuțiile comerciale, luni, la Stockholm, cu scopul de a extinde armistițiul de 90 de zile și de a preveni noi tensiuni generate de eventualele tarife. Fără un acord între cele două state, taxele vamale ale SUA ar putea reveni la niveluri de trei cifre, ceea ce ar putea crea noi tensiuni la nivel mondial. Discuțiile au urmat unui acord comercial important între SUA și UE, încheiat duminică, în cadrul căruia Uniunea Europeană a acceptat un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor sale de bunuri către SUA și a promis achiziții de 750 de miliarde de dolari în energie și 600 de miliarde de dolari în investiții. „Suntem foarte aproape de o înțelegere cu China. Am făcut, într-o anumită măsură, o înțelegere cu China, dar vom vedea cum se va desfășura”, a declarat președintele SUA, Donald Trump, duminică. SUA și China ar putea extinde armistițiul de 90 de zile Discuțiile anterioare de la Geneva și Londra au avut scopul de a restabili comerțul cu minerale și de a anula taxele vamale de represalii. „Aș fi surprins dacă ar exista rezultate timpurii în ceea ce privește unele dintre aceste aspecte, dar o extindere a armistițiului cu încă 90 de zile pare ar fi cel mai probabil rezultat”, a declarat Scott Kennedy de la Centrul pentru Studii Strategie și Internaționale. Discuțiile ar putea prevedea și o posibilă întâlnire între Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, la sfârșitul lunii octombrie, potrivit The Economic Times. „Perspectiva viitoare a summitului liderilor este foarte benefică pentru negocieri, deoarece toată lumea dorește să ajungă la un acord”, a afirmat Sun Chenghao, șeful programului SUA-Europa la Centrul pentru Securitate și Strategie Internațională. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Franța avertizează asupra „dezechilibrului” în NEGOCIERILE cu SUA/ „Acordul comercial va aduce stabilitate temporară” Deal! UE și SUA au bătut palma. 15% pentru produsele UE importate în Statele Unite
Urmează cea mai importantă săptămână pentru economie din ultimii ani. SUA sub presiunea taxelor, inflației și a încrederii consumatorilor
Rezerva Federală va decide miercuri dacă reduce ratele dobânzilor sau le menține neschimbate, în timp ce politicile comerciale ale lui Trump ajung la termen. Vineri este deadline-ul autoimpus de administrație pentru stabilirea tarifelor vamale pentru toți cei peste 200 de parteneri comerciali ai SUA. Printre companiile care publică rezultate financiare se numără Microsoft, Meta, Amazon și Apple – rezultatele lor vor influența sentimentul pieței bursiere care a atins recent recorduri. Încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai mic nivel de la începutul pandemiei când Trump a impus tarife masive, iar consumatorii își exprimă îngrijorarea privind impactul asupra economiei și prețurilor, potrivit CNN. PIB-ul a scăzut în primul trimestru pentru prima dată din 2022 Pe acest fond economiștii se așteaptă la o îmbunătățire în trimestrul aprilie-iunie. Pauza impusă de Trump asupra tarifelor mari din aprilie expiră pe 1 august. Casa Albă a anunțat acorduri preliminare cu mai multe țări, inclusiv un cadru cu UE duminică. Trump a declarat că va trimite săptămâna aceasta scrisori către aproximativ 200 de țări, stabilind unilateral ratele tarifare. Analiștii avertizează că o rată efectivă de peste 20% pentru principalii parteneri ar putea declanșa o recesiune. Tarifele actuale au majorat rata efectivă de la 2% la 18% – cea mai mare din 1934, costând gospodăria medie 2.400 de dolari pe an. Între timp, secretarul Trezoreriei Scott Bessent se întâlnește luni și marți cu oficiali chinezi pentru finalizarea acordului, în timp ce o curte de apel va audia joi argumentele privind legalitatea tarifelor de urgență ale lui Trump.