Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record
Capitalizarea bursieră a Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a crescut, în medie, cu peste un miliard de lei în fiecare lună care a trecut de la începutul anului, ajungând, la finalul săptămânii trecute, la valori istorice pe Bursa de Valori București. Cel mai mare producător național de gaze naturale a ajuns, vineri, la o valoare de piață – record de aproape 30 de miliarde de lei, după ce acțiunea Romgaz a ajuns la prețul maxim de 7,73 de lei. La închiderea ședinței de luni, acțiunea Romgaz a ajuns la un preț de 7,5 de lei, după o scădere de 1.06% față de vineri, și o capitalizare de 28,90 miliarde de lei. Este o creștere cu aproximativ 10 miliarde de lei, potrivit cifrelor oficiale ale Romgaz, față de începutul anului, când prețul acțiunii era de 5,14 lei, iar capitalizarea, puțin sub 20 de miliarde de lei. Astfel, în clasamentul la zi al BVB din perspectiva capitalizării autohtone, Romgaz se află, luni, pe locul trei printre marile companii din energie, după Hidroelectrica (55,32 miliarde de lei) și OMV Petrom (48,26 miliarde de lei). Capitalizarea Romgaz crescuse pe parcursul anului trecut cu 4.74%, respectiv 905.742.640 lei. Cât câștigă statul, acționar majoritar Rezultatele Romgaz se reflectă, prin dividendele plătite de companie, în buzunarul fiecărui acționar, cu precădere în visteria statului, care deține pachetul majoritar. Cele mai mari companii românești din energie sunt în TOP 10 în funcție de capitalizare, iar profiturile realizate anul trecut vor aduce statului, prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, câteva miliarde de lei prin dividendele pe acțiunile deținute. Mai concret, potrivit calculelor Gândul, Romgaz trimite la bugetul statului dividende totale de 423.082.589,44 lei dividende pentru acțiunile sale în această perioadă, pentru rezultatele de anul trecut. Și asta pentru că statul român, prin Ministerul Energiei, deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). În AGA Romgaz s-a aprobat, pe 29 aprilie, valoarea dividendului brut total pe acțiune de 0,1568 lei, din care 0,1515 lei/acțiune aferent rezultatului anului 2024 și 0,0053 lei/acțiune aferent rezultatului reportat. Potrivit datelor oficiale ale Romgaz, capitalizarea bursieră a crescut de la 10,80 miliarde lei în trimestrul I 2021 la peste 29,20 miliarde lei la jumătatea anului 2025, ceea ce confirmă încrederea pieței în strategia pe termen lung a companiei. Prin politica politică de dividend aplicată. Acționarii au beneficiat de distribuții de peste 4,6 miliarde lei în perioada 2020–2024. Statul Român, acționarul majoritar, a beneficiat direct de această evoluție, încasând circa 3,2 miliarde lei din dividende și deținând în prezent o participație evaluată la peste 20,4 miliarde lei, arată cifrele oficiale. Astfel, valoarea curentă a participației, împreună cu fluxurile încasate sub formă de dividende reflectă o valoare totală generată pentru statul român de peste 23,6 miliarde lei. Dividendelor cuvenite acționarilor pentru anu trecut urmează să fie virate în conturi la sfârșitul acestei săptămâni, AGA stabilind pe 25 iulie data plății. Per ansamblu, în perioada 2021 – trimestrul I 2025, Romgaz a virat către bugetul central și bugetele locale o sumă totală de peste 20,3 miliarde lei (aproximativ 4 miliarde euro), sub formă de impozite, taxe și dividende. Contribuțiile fiscale directe achitate între 2020 – 2025 s-au ridicat la 17 miliarde lei, potrivit cifrelor companiei. Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”
Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul
Întrebat la B1 TV despre cumulul pensiei cu salariul, Bolojan a explicat logica unei posibile măsuri: „Cred că în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr”. Prim-ministrul a confirmat că guvernul va analiza „această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensii cu un salariu în sectorul public”, dar a avertizat că procedura va fi una atentă. „Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, risc să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate”, a explicat Bolojan. Întrebat despre dimensiunea fenomenului, prim-ministrul a estimat că „sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situație” care lucrează în sectorul public și primesc și pensie.
Guvernul Germaniei acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: Vrem să deblocăm potențialul de investiții
Guvernul Friedrich Merz a prezentat, luni, măsuri pentru stimularea investițiilor în Germania, în cadrul eforturilor de relansare a activităților economice, afectate de prețurile mari la energie și de litigiile comerciale cu Statele Unite. Cancelarul Friedrich Merz vrea atragerea de capital privat pentru investiții în sectorul public. Inițiativa ”Fabricat în Germania” a fost prezentată cu ocazia unei reuniuni cu reprezentanții mediilor de afaceri, desfășurată la Berlin. ”Peste 60 de firme au pregătit investiții de peste 600 de miliarde de euro pentru următorii trei ani, pentru perioada 2025-2028. Aceste lucruri arată că este vorba de una dintre cele mai mari inițiative de investiții pe care Germania le-a avut în ultimele decenii. Vrem să deblocăm potențialul de investiții, inclusiv prin atragerea unor investitori internaționali”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, conform site-ului Tagesschau.de. ”Stimulăm potențialul de creștere economică. Sunt necesare o serie de reforme structurale”, a declarat Friedrich Merz, conform publicației WirtschaftsWoche. ”Avem nevoie de un guvern care să acționeze în viteză în sensul creșterii economice și a competitivității”, a declarat Christian Sewing, directorul companiei Deutsche Bank. ”Este vorba de o nouă formă de colaborare între economie și sfera politică”, a afirmat, la rândul său, Roland Busch, directorul companiei Siemens. Economia Germaniei este subperformantă, din cauza tarifelor mari la energie și a conflictului comercial cu Statele Unite, care afectează exporturile. Mediile de afaceri solicită flexibilizarea reglementărilor, pentru a permite intensificarea activităților economice. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Zeci de țări occidentale cer oprirea imediată a conflictului dintre Israel și Hamas /„Războiul din FÂȘIA GAZA trebuie să se oprească acum” VIDEO Aviația militară israeliană a atacat din nou poziții HUTHI din Yemen /„Israelul va opri orice tentativă de reconstruire a infrastructurii teroriste” ANALIZĂ Die Welt, cu ocazia vizitei lui Nicușor Dan în GERMANIA /Test dur pentru noul președinte al României, pe fondul crizei politice și al influenței ruse
China vrea să construiască cea mai mare HIDROCENTRALĂ din lume. Anunțul proiectului stimulează bursele, însă atrage critici din partea țărilor vecine
Cel mai mare proiect hidroelectric din lume este situat în amonte pe fluviul Yarlung Zangbo, care izvorăște din Tibet, și are un cost estimat de cel puțin 170 de miliarde de dolari. Noua hidrocentrală va depăși ca mărime Barajul celor Trei Defileuri, considerat actualmente cea mai mare construcție de acest tip din lume. Realizarea sa a durat aproape două decenii și a generat aproape un milion de locuri de muncă, însă în același timp, a strămutate un număr similar de persoane, potrivit datelor guvernamentale redate de Reuters. Situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, noul proiect are un potențial hidroenergetic imens, deoarece o secțiune a râului curge în cădere de la 2.000 de metri pe o distanță de 50 km. Ca și capacitate de producție, se estimează că va realiza aproape 300 de miliarde de kilowați-oră anual, similar cu nivelul de electricitate consumată de Marea Britanie anul trecut. „Acest proiect atrage investiții puternice și va genera venituri consistente la bugetul de stat atunci când se va finaliza: 120 de miliarde de yuani (echivalentul a circa 17 miliarde de dolari) anual. Lucrările vor fi gata în următorul deceniu”, transmite premierul chinez Li Qiang. Anunțul demarării lucrărilor a fost bine primit de piețele de de capital, care au reacționat imediat. Văzut drept o dovadă de stimulare economică, prețurile acțiunilor și randamentele obligațiunilor din sectorul hidroenergetic au crescut brusc. Cum s-au comportat bursele Indicele CSI Construction & Engineering (.CSI399995) a crescut cu până la 4%, atingând maximul ultimelor șapte luni. De asemenea, Power Construction Corporation of China (601669.SS) și Arcplus Group PLC (600629.SS) au crescut cu 10%. Acțiunile Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co (835174.BJE), listată la Beijing, care vinde echipamente de foraj pentru realizarea de tuneluri, au crescut cu 30%. Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd (600326.SS) și Tibet GaoZheng Explosive Co (002827.SZ), producător de materiale explozibile civile, au crescut ambele cu 10%. „Proiectul stimulează cererea de echipamente și materiale de construcții. Barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și restul Chinei, fără a avea un efect major asupra rezervelor de apă din aval sau asupra mediului. Lucrările vor fi terminate în jurul anului 2030”, susțin autoritățile chineze. Țările vecine contestă proiectul India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care această construcție le va avea asupra milioanelor de oameni din aval. Odată ce trece în India, Yarlung Zangbo este cunoscut drept Brahmaputra și joacă de milenii un rol esențial în viața comunităților aflate înspre gura de vărsare, aflată în Bangladesh. De asemenea, ecologiștii au avertizat că impactul asupra mediului va fi unul profund. „Barajul va afecta ireversibil ecosistemele aflate în aval. De asemenea, modificarea debitului va lovi puternic activitățile economice de care depind milioane de oameni din India și Bangladesh”, susțin ONG-urile bazate pe probleme de mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund
Jensen Huang, CEO-ul Nvidia: Următorul val este AI-ul fizic, iar roboții inteligenți vor alimenta fabricile viitorului
Dacă ar fi din nou student, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, nu ar alege informatica, ci științele fizice. Aflat într-o vizită la Beijing, fondatorul gigantului tech, citat de CNBC, a dezvăluit că: „Pentru tânărul Jensen de 20 de ani, care tocmai a absolvit, probabil că ar fi ales… mai degrabă științele fizice decât cele software.” Jensen Huang a absolvit facultatea cu doi ani mai devreme, la vârsta de 20 de ani. Deși nu a oferit o justificare directă, declarația sa se aliniază cu viziunea pe care o promovează: inteligența artificială fizică, o nouă etapă în evoluția AI, care merge dincolo de percepție și generare, către raționamentul fizic și interacțiunile cu lumea reală. AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală Inteligența artificială modernă a evoluat în valuri, a explicat Huang. Primul val a fost „AI de percepție”, odată cu apariția AlexNet în 2012, care a revoluționat recunoașterea imaginilor, urmat de „AI Generativă”, când modelele au învățat să înțeleagă și să transforme informația în text, imagini, cod sau limbaj. „Suntem acum în această eră numită «AI de raționament», în care AI-ul poate înțelege, poate genera și poate rezolva probleme necunoscute anterior”, a precizat CEO-ul Nvidia la The Hill & Valley Forum din Washington, menționând că această capacitate deschide calea către ceea ce el numește „agenți AI” – roboți digitali capabili să gândească și să acționeze autonom, un concept adoptat deja de companii precum Microsoft și Salesforce. Însă următoarea revoluție, spune Huang, va fi AI-ul fizic: „Iar acest nou val necesită să înțelegem legile fizicii, frecarea, inerția, cauza și efectul.” Acești algoritmi vor putea înțelege cum se mișcă obiectele, cum se aplică forțele sau cum se deduce prezența unui pieton aflat în spatele unei mașini. În esență, AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală. Fabricile viitorului vor funcționa cu AI și roboți autonomi „Când iei această inteligență artificială fizică și o pui într-un obiect fizic numit robot, obții robotica”, a explicat Huang. „Este esențial acum, pentru că ne extindem capacitățile de producție în toată America. Sperăm ca, în următorii 10 ani, aceste fabrici să fie puternic robotizate și să ne ajute să facem față lipsei severe de forță de muncă la nivel global.” Sub conducerea lui Huang, Nvidia nu doar că a devenit cel mai valoros producător de cipuri din lume, dar a depășit recent și pragul istoric de 4 trilioane de dolari în capitalizare bursieră.
Liderii Uniunii Europene vor participa la un summit organizat la Beijing/ Este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog la cel mai înalt nivel
China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană. Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene. De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”. UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos. „Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa. Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Vicepremierul chinez avertizează asupra „transformărilor” la nivel MONDIAL/ „Unele țări interferează cu piața sub pretextul reducerii riscurilor”
Rezultatul alegerilor din Japonia a fost anticipat de către investitori
Coaliția de guvernământ din Japonia a pierdut controlul asupra camerei superioare, slăbind și mai mult puterea prim-ministrului Shigeru Ishiba, chiar dacă acesta a promis că va rămâne liderul partidului, invocând un termen limită iminent pentru stabilirea tarifelor vamale cu Statele Unite. Piețele japoneze au fost închise luni pentru o zi liberă, dar creșterea yenului și a contractelor futures Nikkei a arătat că investitorii deja anticipaseră rezultatul alegerilor. Moneda japoneză s-a slăbit considerabil anul acesta pe fondul așteptărilor privind modificările impozitelor și un deficit fiscal mai mare. Rezultatul alegerilor, deși nu este în întregime un șoc pentru piețe, vine și într-un moment dificil pentru o țară care încearcă să obțină un acord tarifar cu președintele american Donald Trump înainte de termenul limită de 1 august. Obligațiunile guvernamentale japoneze (JGB) s-au prăbușit săptămâna trecută Ca urmare randamentele datoriei pe 30 de ani au ajuns la un maxim istoric, în timp ce yenul a scăzut la minime de mai multe luni față de dolarul american și euro. „Nu voi urmări tranzacțiile cu pierderi ale coaliției și bănuiesc că participanții vor petrece ceva timp analizând implicațiile pierderii, care ar putea dura ceva timp până se materializează, și, de asemenea, își vor reorienta atenția asupra negocierilor comerciale, care reprezintă un alt risc macro major pentru Japonia”, a declarat Rong Ren Goh, manager de portofoliu în echipa de venituri fixe de la Eastspring Investments. Investitorii se așteaptă să dureze ceva timp până când va deveni clar dacă coaliția de guvernământ intenționează să continue ca guvern minoritar sau să atragă un nou partener. Printre cei mai probabili candidați se numără Partidul Democrat pentru Popor (DPP), care a îndemnat Banca Japoniei să își schimbe cursul și să relaxeze din nou politica monetară. Investitorii se pregătesc pentru ca PLD să facă compromisuri drastice pentru a satisface dorința partidelor de opoziție de a reduce impozitele. Soarta lui Ishiba rămâne, de asemenea, o necunoscută, deși a declarat duminică că intenționează să rămână pe poziție.
Metroul din Atena, alcătuit din trei linii feroviare, dar cu stații modernizate și digitalizate. Cât costă biletele pentru călătorii
Dacă rețeaua „Metrorex” a Bucureștiului are cinci linii de metrou (plus alte două în pregătire), metroul din Atena trei linii. Stațiile sunt strategic amplasate în toată capitala Greciei, zeci de cartiere fiind deservite de rețea. Astfel, turiștii pot ajunge mai ușor la atracții turistice, precum Acropola Atenei, Templul lui Hefaistos, Agora grecească, Forumul roman, Muzeul Național de Arheologie, Muzeul Acropole, Stadionul Panathenaic etc. De asemenea, leagă Portul Pireu de Aeroportul Internațional. Zilnic, metroul din Atena este folosit de peste 1,5 milioane de pasageri. Sistemul feroviar atenian a devenit operațional din 27 februarie 1869, iar în prezent, lungimea acestuia ajunge la 91,7 km, cu trenuri subterane care ating viteza de 80 km/oră. Majoritatea stațiilor sunt modernizate și frumos amenajate. Pe 30 noiembrie 2024, orașul Salonic a devenit al doilea oraș din Grecia cu linii de metrou. Linia Verde – Linia 1 (Kifisia-Pireu) Linia Verde este cea mai veche linie de cale ferată, fiind cunoscută și ca „Electrikos”. Aceasta conectează suburbia Kifisia de nordul Atenei prin portul Pireu. Are stații în mai multe puncte cheie, precum Omonia și Monastiraki. Spre deosebire de celelalte două linii de metrou, Linia Verde este una de suprafață, iar viteza trenurilor este scăzută. Însă, pasagerii se pot bucura de peisajele pe care le pot admira prin ferestre. Linia Verde este utilă și pentru pasagerii care vor să ajungă mai repede pe insulele grecești, având legătura cu portul Pireu. Stații importante: Kifisia; Attiki (cu legătură la Linia Roșie); Viktoria; Omonoia (cu legătură la Linia Roșie); Monastiraki (cu legătură la Linia Albastră); Thissio; Portul Pireu. Linia Roșie – Linia 2 (Anthoupoli – Helliniko) Linia Roșie este o linie feroviară subterană care se întinde din vestul Atenei (Anthoupoli) până în sudul Capitalei (Helliniko). Este alcătuită din 18 stații, inclusiv stația Acropoli, cu acces direct către Partenonul Atenian. Stațiile importante: Attiki (conectată la Linia Verde); Larissa (conectată cu Stația Centrală Feroviară); Omonoia (conectată la Linia Verde); Panepistimio; Syntagma (conectată cu Linia Albastră și tramvai); Acropoli (stația cea mai populară, situată lângă Muzeul Acropole și Acropola Atenei); Syngrou Fix (conectată cu tramvaiele); Helliniko. Linia Albastră – Linia 3 (Dimotiko Theatro – Doukissis Plakentias/Aeroportul) Linia Albastră este linia de cale feroviară subterană care se întinde din portul Pireu până la Aeroportul Internațional din Atena. Are 27 de stații în total, dar cele mai aglomerate și populare sunt stațiile de la capăt. Cu metroul, durează o oră pentru ca pasagerii din Pireu să ajungă la Aeroport/sau invers. Stațiile importante: Piraeus; Kerameikos; Monastiraki; Syntagma; Evangelismos; Megaro Mousikis; Aeroportul. Cât costă un bilet pentru o călătorie cu metroul atenian? Bilet pentru 90 minute: 1,20 euro Bilet pentru 24 ore: 4,10 euro Bilet pentru 5 zile: 8,20 euro Bilet de turist pentru 3 zile: 20 euro Bilet pentru călătorie directă către Aeroport: 9 euro Pasagerii trebuie să-și scaneze biletele la punctele de verificare, atât la intrare, cât și la ieșire. Biletele se pot achiziționa de la caserie sau digital, de la automate. Minorii, studenții și pensionarii pot beneficia de reduceri, potrivit GREEKA. Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate
De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
România ar urma să primească 60 de miliarde de euro în viitorul buget UE 2028-2035. Dragoș Pîslaru: O sumă bună, dar cu condiții stricte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a apreciat, sâmbătă, că suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar condiționată de reforme clare și rezultate concrete. Astfel, într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile. Dragoș Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților. „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”, a afirmat acesta. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO