Etichetă: Economic

Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajunge la buget! Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajun

Primul pachet de măsuri fiscale indică un impact bugetar estimat la 10,75 miliarde lei în 2025 – 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare, transmite Guvernul. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost întrebat, marți, de reporterul Gândul, într-o conferință de presă la Guvern, care este impactul bugetar pe reformele companiilor de stat propuse de Executiv, care ar urma să fie cuprinse în pachetul 2 de măsuri. „Când vom termina analiza, vom veni cu impactul pe fiecare categorie în parte care va fi vizată de măsuri. Deocamdată, astăzi (n.r. marți) am reușit să strângem de peste tot toate datele în așa fel încât să avem o imagine clară a portofoliului despre care vorbim și va trebui să vedem exact, companie cu companie, câți membri au în consiliu de administrație, câți vor avea, care sunt indemnizațiile”, a declarat Dragoș Anastasiu. Guvernul a revenit miercuri cu o precizare și a anunțat că: În 2025, impactul total estimat este de 10,75 miliarde de lei: 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. În 2026, impact estimat de 35 de miliarde de lei din venituri şi 57 de miliarde de lei din cheltuieli. 18 miliarde, din îngheţarea salariilor, pensiilor şi altor drepturi incluse anterior în „ordonanţa trenuleţ”. Premierul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Anastasiu au prezentat, marți, măsurile care vor fi cuprinse în memorandumul privind guvernanța corporativă. Potrivit premierului, prin noile măsuri, va fi limitat și numărul membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul. Sunt vizați și indicatorii de performanță din contractele managerilor, care vor fi reactualizați. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan face REFORME fără impact bugetar, încă / Anastasiu: E o analiză care durează puțin Prima ȘEDINȚĂ a coaliției de la instalarea Guvernului Bolojan. Cu ce propuneri va veni PSD

Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de tensiuni /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA

Atmosfera este tensionată înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și China, iar negocierile riscă să se deruleze după metoda președintelui american, Donald Trump, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung, avertizând că reuniunea riscă să fie un eșec. Administrația Xi Jinping a refuzat invitația de organizare a reuniunii la Bruxelles, preferând discuțiile pe teritoriul Chinei, ceea ce indică abordarea fermă a Beijingului. ”Atitudinea Administrației Chinei este evidentă: dacă vreți negocieri, veniți la noi. Chiar înainte de a începe, summitul este lipsit de concesii”, comentează Lea Sahay, într-un articol publicat în cotidianul Süddeutsche Zeitung sub titlul ”Summitul UE-China riscă să fie marcat de tensiuni”. Criza este pe punctul de a se amplifica Uniunea Europeană tocmai a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar printre entitățile penalizate se numără mai multe companii chineze și instituții financiare, o premieră de la începerea războiului din Ucraina. Ministerul chinez al Comerțului a respins acuzațiile de colaborare cu Rusia și a anunțat măsuri de retorsiune. La reuniunea din China vor participa președintele Xi Jinping, premierul Li Qiang, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cel al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ”Discuțiile dintre UE și China sunt deja tensionate la nivelul echipelor tehnice. În plus, europenii continuă să fie nemulțumiți de rolul Chinei față de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. Beijingul se prezintă ca mediator neutru, dar oferă sprijin Rusiei la nivel diplomatic, economic și tehnologic. În acest context, este improbabil ca reuniunea de joi să genereze angajamente semnificative sau concesii majore”, subliniază editorialistul. ”Negocierile sunt în curs de câteva luni, dar progresele au fost limitate. Reuniunea de acum pare a fi o oportunitate de acces la liderii chinezi, dar probabil nimic mai mult”, explică Abigaël Vasselier, analist la Institutul Mercator pentru Studii despre China (MERICS), cu sediul la Berlin. UE nu mai acceptă deficit comercial în relația cu China Bruxellesul a semnalat clar că deficitul comercial în relația cu Beijingul este foarte mare, la nivelul de 300 de miliarde de euro, în condițiile în care China acordă subvenții masive pentru a intensifica exporturile. Un alt subiect de dispută este relația comercială a Uniunii Europene cu Statele Unite. ”Cea mai mare preocupare a Chinei este un potențial acord comercial între UE și Statele Unite. Divergențele dintre Europa și Statele Unite prezintă multe avantaje pentru China. Un acord comercial ar putea include o componentă de securitate, ceea ce ar putea afecta direct accesul Chinei la tehnologie occidentală”, concluzionează editorialistul Lea Sahay. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Hunter Biden îl critică vehement pe George CLOONEY, din cauza dubiilor asupra sănătății lui Joe Biden /„Ce drept ai să calci în picioare un om?”

O companie românească demarează cea mai mare instalație de stocare în BATERII din țară. Unde și când va fi conectată la sistemul energetic național

Unul dintre furnizorii importanți de energie electrică și gaze naturale din România, lider pe segmentul de stocare, a anunțat, marți, demararea celei mai mari instalație de stocare în baterii din țară. Ofiicalii companiei Nova Power & Gas, din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, au confirmat, luni, investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din România și își anunță noile proiecte în țară două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW și noi instalații de stocare de 1.200 MWh Nova Power & Gas, companie românească din sectorul energetic și parte a grupului E-INFRA, anunță demararea celui mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii din România. Investiția dublează capacitatea de stocare a României Instalația va fi construită în localitatea Florești, județul Cluj, și va avea o capacitate de 200 MW / 400 MWh și va fi operațională până la finalul anului 2025. Investiția de la Cluj, odată finalizată va dubla capacitatea totală actuală de stocare a energiei din România, contribuind direct la stabilitatea rețelei naționale și la integrarea eficientă a surselor regenerabile. „Pe lângă acest proiect, Nova Power & Gas își continuă investițiile în infrastructura energetică și anunță demararea unei centrale pe gaz de 150 MW la Câmpia Turzii, cu termen de punere în funcțiune pentru prima etapă în decembrie 2026. Totodată, planurile noastre până în 2028 includ dezvoltarea unei noi centrale pe gaz de 200 MW și dezvoltarea de noi instalații de stocare de 600 MW / 1.200 MWh”, a  declarat Septimiu Costea, CTO al Nova Power & Gas. „Prin aceste investiții, ne propunem să ne păstrăm și să ne întărim poziția de lider în domeniul stocării și să investim masiv în producerea de energie electrică în centrale pe gaz, pentru a susține echilibrul și flexibilitatea sistemului energetic”, a completat acesta. Potrivit companiei, Nova este la ora actuală lider național în capacități de stocare a energiei, cu 240 MWh deja operaționali. Totodată, compania investește masiv în instalații de producere a energiei electrice, atât în centrale regenerabile, cât și în centrale pe gaz. În paralel, Nova este un furnizor important de energie electrică și gaze naturale, cu peste 4,6 TWh de energie și gaze livrați în 2024 și o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde lei. Nova Power&Gas se află în Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți la finalul lui 2024. Compania ocupă locul 9 cu, cu 15.467 de clienți. Compania se afla pe locul secund, după cel mai mare producător de energie din țară, în topul furnizorilor cu cele mai bune prețuri pentru consumatori, potrivit comparatorului ANRE, după ridicarea plafonării la energie. Aceasta deține o cotă egală, alături de Nuclearelectrica, în RoPower Nuclear S.A., compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doicești. Compania este activă și în regiune, cu subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova. Sursa foto: Nova Power&Gas Recomandăm și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi  repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor

Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare

Congresmeni republicani și democrați din Statele Unite au exprimat susținere, marți, pentru proiectul construirii de submarine militare prin colaborarea cu Marea Britanie și Australia (AUKUS), o inițiativă care face obiectul unei reevaluări a Departamentului Apărării. Tratatul dintre Australia, Marea Britanie și Statele Unite (AUKUS) a fost semnat în anul 2023 de către Administrația Joe Biden, în cadrul eforturilor de contracarare a ambițiilor Chinei în regiunea Indo-Pacifică. În iunie, Pentagonul a lansat o acțiune de revizuire a acordului AUKUS, în special a inițiativei de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară, verificările urmând să determine dacă proiectul va fi continuat sau nu. Într-o scrisoare adresată secretarului Apărării, Pete Hegseth, congresmenii John Moolenaar și Raja Krishnamoorthi, din cadrul Comisiei pentru Afaceri Strategice a Camerei Reprezentanților, au avertizat asupra activităților Chinei. ”Există indicii credibile că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare pentru modificarea echilibrului de putere în zona Indo-Pacifică”, au afirmat cei doi congresmeni, conform agenției Reuters. Cei doi membri ai Congresului au cerut menținerea proiectului AUKUS de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară în colaborare cu Marea Britanie și Australia. ”Tratatul AUKUS reprezintă un cadru esențial pentru intensificarea în mod fundamental a apărării colective a Statelor Unite, Australiei și Marii Britanii în contextul agresiunilor Partidului Comunist Chinez. Tratatul AUKUS a primit dintr-un anumit motiv sprijinul Congresului SUA. Alături de colegii noștri, înțelegem că acest acord garantează consolidarea securității noastre naționale împreună cu cea a principalilor noștri aliați”, subliniază congresmenii, în scrisoarea adresată șefului Pentagonului. Oprirea acordului privind fabricarea submarinelor și avansarea tehnologică militară ar distruge un pilon crucial de cooperare în materie de securitate între SUA, Marea Britanie și Australia, într-o perioadă de tensiuni cu Administrația Chinei. Revizuirea tratatului AUKUS a generat preocupări la Londra și Canberra. Australia și Marea Britanie vor construi un tip de submarin de atac din clasa SSN-Aukus, care ar urma să intre în serviciu la începutul anilor 2040. Statele Unite au stabilit să vândă cinci submarine din clasa Virginia către Australia până în 2032. Chiar dacă tratatul AUKUS beneficiază de susținere din partea membrilor Congresului și a experților, anumiți specialiști afirmă că există riscul subminării siguranței naționale a Statelor Unite, întrucât Forțele Navale americane încearcă să fabrice și să vândă propriile submarine. La rândul său, China denunță o mentalitate ”specifică Războiului Rece” și a cerut constant Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei să nu avanseze cooperarea în privința construirii de submarine nucleare până nu vor fi stabilite garanții de menținere a echilibrului strategic. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Volodimir Zelenski anunță noi potențiale NEGOCIERI cu Rusia /„Continuăm eforturile” ANALIZĂ Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de INFLAȚIE și de tensiunile comerciale

Cifra de afaceri cumulată a companiilor la care Guvernul deține pachetul majoritar a sărit, în premieră, de 100 de miliarde de lei

Cifrele de afaceri ale celor peste o mie de entități economice controlate de Guvern – marile companii de stat – dar și de autoritățile locale, au fost în creștere anul trecut, dar nici cheltuielile nu au stat pe loc. Pe de altă parte, a scăzut profitul acestor companii, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Afacerile celor 203 de operatori economici controlați de Guvern au trecut pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, după ce au avansat în 2004 cu 11,6%, la 107,5 miliarde de lei, potrivit Profit.ro. Dacă la acestea se adaugă și cele 952 companii din subordinea autorităților locale, afacerile companiilor din sectorul public au ajuns anul trecut la 129,4 miliarde lei, cu 11% în plus față de 2023. Potrivit sursei citate, rezultatul brut al companiilor controlate de Guvern a scăzut cu 13%, la 14 miliarde de lei, procentul fiind apropiat pentru toate cele 1.165 de companii, unde rezultatul brut a scăzut cu 10%, la 15 miliarde de lei. Profitul a scăzut, în linie cu declinul din ultimii ani al rezultatelor companiilor din sectorul energetic, arată Profit.ro. Cu cât au crescut cheltuielile de natură salarială În același timp, tot în premieră, cheltuielile cu cei 263.896 de angajați ai tuturor companiilor de stat au depășit anul trecut 30 de miliarde de lei. Creșterea cu 12% a cheltuielilor de natură salarială a avut loc în contextul unor creșteri semnificative a salariilor anul trecut, în special în sectorul bugetar. Spre deosebire de companiile de stat, cheltuielile bugetului cu angajații din sectorul public au crescut anul trecut cu 24%, la 164,59 miliarde lei. Pentru anul 2025 și pentru 2026. salariile bugetarilor au fost înghețate. Companiile Guvernului în 2025 rezultat brut – 13,96 miliarde lei venituri totale – 107,5 miliarde lei angajați – 159.448 cheltuieli de natură salarială –  21,92 miliarde lei plăți restante – 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat Companiile autorităților locale în 2025 rezultatul brut – 1,06 miliarde lei venituri totale – 21,95 miliarde lei angajați – 101.453 cheltuieli de natură salarială – 8,3 miliarde lei plăți restante – 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat Statul controlează, integral sau cu pachet majoritar, 1.721 întreprinderi, potrivit datelor strânse și analizate de Profit.ro, din care 312 sunt inactive (insolvență, reorganizare, faliment, lichidare, dizolvare). Guvernul promite acum măsuri pentru restructurarea sectorului companiilor de stat, în care lucrează circa 250.000 de oameni. După primul trimestru din 2025, companiile Guvernului au un rezultat brut  de 13,96 miliarde lei, venituri totale de 107,5 miliarde lei, 159.448 de angajați, cheltuieli de natură salarială în valoare de 21,92 miliarde lei și plăți restante de 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat, potrivit sursei citate. Companiile autorităților locale au un rezultat brut de 1,06 miliarde lei, venituri totale de 21,95 miliarde de lei, 101.453 de angajați, cheltuieli de natură salarială de 8,3 miliarde lei și plăți restante de 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat. Recomandăm și Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră

ANRE a aprobat autorizația de înființare a conductelor de alimentare din amonte pentru proiectul Neptun Deep

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a acordat, marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, au anunțat reprezentanții instituției. Comitetul de Reglementare al ANRE a acordat, în ședința de marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic Neptun Deep. Potrivit autorității de reglementare, această decizie vizează infrastructura critică ce leagă perimetrul de exploatare offshore din Marea Neagră de terminalul de la țărm, în zona comunei Tuzla, județul Constanța, și marchează o etapă esențială în derularea proiectului de dezvoltare-exploatare a celui mai important zăcământ de gaze naturale descoperit în România în ultimele decenii. „Acordarea acestei autorizații de înființare reprezintă încă un pas important în direcția valorificării eficiente a resurselor strategice ale României din Marea Neagră. Neptun Deep nu este doar un proiect energetic, ci un punct de plecare pentru planul ambițios al României, acela de a deveni exportator de securitate energetică în regiune. ANRE rămâne ferm angajată în sprijinirea investițiilor care au rolul de a transforma România într-un campion energetic al Europei Centrale și de Sud-Est”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Valoarea lucrărilor Autorizația a fost emisă companiei OMV Petrom SA – operatorul proiectului Nepun Deep, la care deține p cotă egală cu Romgaz Black Sea Limited –  în urma analizării documentației tehnice și legale transmise către ANRE, completată integral până la data de 11 iulie 2025. Autorizația a fost emisă pentru: conducte de transport din zona offshore în zona onshore; subtraversări de plajă, faleză, drumuri și cale ferată; stația de reglare-măsurare Tuzla (SRM Tuzla); infrastructură asociată (centru de control, platforme, iluminat, împrejmuiri). Valoarea totală a lucrărilor autorizate este estimată la 3,77 miliarde de lei (fără TVA). Autorizația este valabilă până la 8 decembrie 2045, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. Recomandăm și: Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”

Romgaz a semnat contractul de consultanță pentru pregătirea preluării AZOMUREȘ. Cine a câștigat licitația și care este valoarea

Conducerea Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a semnat, marți, contractul de achiziție a serviciilor de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a combinatului Azomureș, a anunțat directorul general al companiei controlate de stat, Răzvan Popescu, într-o declarație în exclusivitate pentru Gândul. Romgaz a semnat contractul pentru servicii de consultanță cu câștigătorul licitației lansate de companie de stat Romgaz pe 14 aprilie, pentru care au fost depuse patru oferte și care a fost finalizată luni, când a fost desemnat câștigătorul. Potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), cele patru entități interesate de contract au fost ERNST & YOUNG, RINA Consulting S.p.A., asocierea DELOITTE CONSULTANTA (lider), REFF & ASOCIATII SPRL și asocierea TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL. În urma evaluărilor, a fost declarată câștigătoare asocierea formată din TUV AUSTRIA ROMANIA, lider, și KPMG ADVISORY, iar contractul a fost semnat marți, potrivit declarațiilor lui Răzvan Popescu pentru Gândul. Contract lansat pe SEAP a fost estimat la 5.486.003 de lei, anunțat după o consultare a pieței. Strategie pentru diversificare Achiziția vine după ce Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate. Principalul acționar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici. „Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini. Ce capacitate are combinatul Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele. Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente. Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă. Recomandăm și Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”

Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de inflație și de tensiunile comerciale

Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE). ”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene. Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă. ”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene. Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025. Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru. ”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației. ”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”

Ursula von der Leyen dă startul Jocurilor Foamei în UE, acuză Comitetul Regiunilor

Într-un interviu acordat rețelei europene de agenții de presă (European Newsroom), din care face parte și EFE, Tüttő a criticat astfel proiectul de buget pentru perioada 2028-2034 prezentat ieri de Comisia Europeană, care propune ca majoritatea fondurilor să fie gestionate de guverne, reduce alocările pentru ajutoarele agricole și mărește semnificativ bugetul destinat securității și apărării. Cu un total de 2.000 de miliarde de euro, practic aceeași sumă ca bugetul actual, Executivul comunitar dorește să reducă semnificativ numărul de programe și să introducă, ca noutate majoră, un fond unic de 865 de miliarde de euro, care să reunească ajutoarele regionale, agricole, cele pentru pescuit și pentru migrație și gestionarea frontierelor. Fiecare stat membru va primi o alocare individuală din acest fond, însă Bruxelles va efectua plățile doar după ce cele 27 de țări vor prezenta planuri naționale și regionale, care vor fi evaluate și condiționate de anumite reforme și angajamente. După aprobare, fiecare guvern va avea flexibilitate totală în a distribui fondurile așa cum consideră de cuviință. Prin această abordare, Ursula von der Leyen „creează Jocurile Foamei”, a spus politiciana maghiară, pentru că „li se spune orașelor și regiunilor să lupte împotriva agricultorilor și a propriilor guverne pentru a obține ce pot din acel mare container”, a afirmat Tüttő, făcând referire la celebra serie cinematografică. Noul buget al Ursulei „dizolvă Politica de Coeziune” Potrivit lui Tüttő, noul buget „dizolvă Politica de Coeziune” într-un megafond „monstruos”, transformând această componentă tradițională a fondurilor europene – menită să reducă inegalitățile dintre regiuni – într-o parte secundară, lipsită de rolul său principal. Von der Leyen „nu înțelege Politica de Coeziune” și vrea „să rescrie tratatele europene”, a declarat președinta Comitetului Regiunilor, fostă viceprimăriță a Budapestei între 2019 și 2024. „Politica de Coeziune este un instrument de stabilitate pe termen lung și trebuie să rămână o politică independentă, nu parte a unui pachet supus Jocurilor Foamei în interiorul statelor membre”, a insistat ea. Tüttő a refuzat să comenteze cifrele din buget, invocând „confuzia” existentă și avertizând că „dacă începem să negociem pe cifre și acceptăm această logică, vom pierde Politica de Coeziune”. Pentru a evita acest lucru, ea a făcut apel la unitate: „Avem nevoie de primarii marilor orașe, avem nevoie de insule, de zonele montane, de guvernele naționale și de Parlamentul European”. În acest sens, a reamintit că 14 țări ale UE – printre care Spania, Bulgaria, Grecia, Croația, Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia – au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care cer ca Politicii de Coeziune să i se aloce fonduri proprii.

Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record

Capitalizarea bursieră a Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a crescut, în medie, cu peste un miliard de lei în fiecare lună care a trecut de la începutul anului, ajungând, la finalul săptămânii trecute, la valori istorice pe Bursa de Valori București. Cel mai mare producător național de gaze naturale a ajuns, vineri, la o valoare de piață – record de aproape 30 de miliarde de lei, după ce acțiunea Romgaz a ajuns la prețul maxim de 7,73 de lei. La închiderea ședinței de luni, acțiunea Romgaz a ajuns la un preț de 7,5 de lei, după o scădere de 1.06% față de vineri, și o capitalizare de 28,90 miliarde de lei. Este o creștere cu aproximativ 10 miliarde de lei, potrivit cifrelor oficiale ale Romgaz, față de începutul anului, când prețul acțiunii era de 5,14 lei, iar capitalizarea, puțin sub 20 de miliarde de lei. Astfel, în clasamentul la zi al BVB din perspectiva capitalizării autohtone, Romgaz se află, luni, pe locul trei printre marile companii din energie, după Hidroelectrica (55,32 miliarde de lei) și OMV Petrom (48,26 miliarde de lei). Capitalizarea Romgaz crescuse pe parcursul anului trecut cu 4.74%, respectiv 905.742.640 lei. Cât câștigă statul, acționar majoritar Rezultatele Romgaz se reflectă, prin dividendele plătite de companie, în buzunarul fiecărui acționar, cu precădere în visteria statului, care deține pachetul majoritar. Cele mai mari companii românești din energie sunt în TOP 10 în funcție de capitalizare, iar profiturile realizate anul trecut vor aduce statului, prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, câteva miliarde de lei prin dividendele pe acțiunile deținute. Mai concret, potrivit calculelor Gândul, Romgaz trimite la bugetul statului dividende totale de 423.082.589,44 lei dividende pentru acțiunile sale în această perioadă, pentru rezultatele de anul trecut. Și asta pentru că statul român, prin Ministerul Energiei, deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). În AGA Romgaz s-a aprobat, pe 29 aprilie, valoarea dividendului brut total pe acțiune de 0,1568 lei, din care 0,1515 lei/acțiune aferent rezultatului anului 2024 și 0,0053 lei/acțiune aferent rezultatului reportat. Potrivit datelor oficiale ale Romgaz, capitalizarea bursieră a crescut de la 10,80 miliarde lei în trimestrul I 2021 la peste 29,20 miliarde lei la jumătatea anului 2025, ceea ce confirmă încrederea pieței în strategia pe termen lung a companiei. Prin politica politică de dividend aplicată. Acționarii au beneficiat de distribuții de peste 4,6 miliarde lei în perioada 2020–2024. Statul Român, acționarul majoritar, a beneficiat direct de această evoluție, încasând circa 3,2 miliarde lei din dividende și deținând în prezent o participație evaluată la peste 20,4 miliarde lei, arată cifrele oficiale. Astfel, valoarea curentă a participației, împreună cu fluxurile încasate sub formă de dividende reflectă o valoare totală generată pentru statul român de peste 23,6 miliarde lei. Dividendelor cuvenite acționarilor pentru anu trecut urmează să fie virate în conturi la sfârșitul acestei săptămâni, AGA stabilind pe 25 iulie data plății. Per ansamblu, în perioada 2021 – trimestrul I 2025, Romgaz a virat către bugetul central și bugetele locale o sumă totală de peste 20,3 miliarde lei (aproximativ 4 miliarde euro), sub formă de impozite, taxe și dividende. Contribuțiile fiscale directe achitate între 2020 – 2025 s-au ridicat la 17 miliarde lei, potrivit cifrelor companiei. Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”