Corecție pe piața cripto: Bitcoin coboară după ce a depășit 123.000 USD
Piața criptomonedelor a înregistrat marți o corecție semnificativă, condusă de declinul Bitcoin, care a pierdut până la 3,2% din valoare, cea mai mare scădere din ultimele trei săptămâni. La ora 07:40, ora Europei de Est, moneda digitală se tranzacționa la 117.386 de dolari, după ce luni depășise pentru prima dată pragul de 123.000 USD, stabilind un nou record istoric. Creșterea Bitcoin a fost impulsionată de inițiativa legislativă „Crypto Week” din Congresul SUA, unde mai multe proiecte de lege pro-cripto au început să avanseze. Printre ele se numără reglementarea stablecoins-urilor cu rezerve obligatorii în dolari, delimitarea clară a autorităților de reglementare și interzicerea emiterii unei monede digitale de către banca centrală. Măsurile sunt susținute de Partidul Republican și reflectă poziția pro-cripto a lui Donald Trump, ceea ce a contribuit la sentimentul pozitiv din piață, potrivit Bloomberg. Bitcoin a fost sprijinit și de contextul economic favorabil, în care bursele americane au crescut aproape de maxime istorice, iar îngrijorările legate de impactul noului război comercial declanșat de Trump s-au mai redus. Efect de domino în piața cripto „Aceasta este o retragere standard, după o perioadă în care piața s-a supraîncălzit,” a explicat Stefan von Haenisch, director pentru tranzacții cripto extrabursiere în Asia-Pacific, în cadrul Bitgo Inc., companie specializată în custodia activelor digitale. Potrivit expertului, următorul nivel de suport important pentru Bitcoin se situează în jurul valorii de 114.000 USD, un prag tehnic care a declanșat lichidarea unui număr mare de poziții short (vânzări în lipsă), anterior. Declinul Bitcoin a avut un efect în lanț asupra întregului ecosistem cripto. Ether, a doua cea mai importantă criptomonedă, a scăzut marți cu 1,4%, în timp ce monede precum XRP și Solana au înregistrat pierderi de aproape 2% fiecare. Această evoluție arată cât de volatilă este piața cripto, unde prețurile pot oscila brusc din cauza știrilor economice, politice sau a speculațiilor. Chiar dacă Bitcoin a crescut puternic în ultimele zile, investitorii rămân precauți, temându-se de eventuale corecții după această perioadă de creștere rapidă.
Cât te costă o masă grecească lângă Acropola Atenei, în 2025
Acropole este cetățuia din capitala Greciei, Atena, zidită pe o stâncă înaltă. În vârful acesteia au fost construite temple și statui, precum și Partenonul dedicat zeiței înțelepciunii după care orașul îi poartă numele. Un turist român a luat masa la un restaurant aflat aproape de Acropola Atenei. El a publicat câteva fotografii cu preparatul consumat, dar și cu meniul și cu bonul fiscal. Prețurile nu sunt foarte mari, chiar dacă restaurantul este situat lângă cea mai vizitată atracție turistică a Atenei. Un turist român a comandat souvlaki și o băutură smoothie lângă Acropole Vremea din Atena este caniculară în luna iulie. Pentru a-și astâmpăra foamea, s-a dus la un restaurant apropiat de Acropola Atenei. Așezat la masă, a primit meniul și a verificat prețurile. A comandat un preparat de Souvlaki cu carne de porc, combinată cu o porție de cartofi prăjiți, ceapă, roșii, sos grecesc tzatziki și câteva bucăți de pâine grecească (pita). Ulterior, s-a răcorit cu o băutură smoothie din ananas. Prețurile din meniul restaurantului grecesc Turistul român a plătit: Souvlaki – 13,80 de euro (70 lei) Smootie – 8 euro (40 lei) Pentru un preparat Souvlaki cu carne de pui, un turist trebuie să plătească tot 13,80 de euro. Un preparat de Lontosouvli (cu carne de pui sau porc) costă ceva mai mult, 17,30 euro. O porție sănătoasă de Gyros (cu carne de pui sau porc) costă 13,80 de euro. Pentru Gyros cu carne de vită sau miel, turiștii trebuie să scoată ceva mai mulți bani din buzunar: 16,30 de euro sau chiar fix 17 euro. Iar o porție de Kebab variază între 14,50 și 15,30 de euro. Cât te-ar putea costa o salată grecească? Prețurile variază: Salată verde cu tortilla, porumb, pui, ciuperci porcini, parmesan și sos – 14,80 euro Salată grecească, cu roșii, castraveți, piper, măsline, brânză feta – 11,80 euro Musaca – 11 euro Băuturi: Cafea Espresso – 3 euro Cappuccino – 5 euro Limonadă sau suc de portocale – 5,50 euro Smoothie, cu diferite arome – 8 euro Acropola Atenei, cea mai vizitată atracție turistică din Grecia Cel care a coordonat construcția Partenonului a fost Pericle, omul de stat atenian, general și orator iscusit. Fidias a fost sculptorul faimos care a sculptat două mari statui dedicate Atenei: Atena Parthenos, sculptată din lemn de chiparos, placată cu aur și fildeș, înaltă de 13 metri, situată în interiorul Partenonului, și Atena Promachos, statuia din bronz înaltă de 10 metri, amplasată în fața Parteonului. Partenonul a fost construit din 447 î.Hr. și finalizat în 438 î.Hr., ulterior decorat cu fresce sculptate până în 432 î.Hr. A servit ca trezoreria orașului, devenind totodată un simbol al puterii maritime a Atenei și a Ligii de la Delos. Din secolul al 6-lea d.Hr., Partenonul a fost transformat într-o biserică creștină dedicată Fecioarei Maria, iar în urma cuceririi otomane, a devenit o moschee. În urma asediului Acropolelui din 1687, Acoperișul Partenonului a fost distrus aproape în totalitate după ce a fost bombardat de tunurile otomanilor într-o luptă cu venețienii. Între 1800 și 1803, britanicii au jefuit sculpturile rămase pentru a ajunge expuse la Muzeul Britanic de la Londra. Astăzi, au mai rămas doar coloanele dorice din marmură în picioare. Turiștii îi pot admira coloanele Partenonului, dar și alte structuri care au supraviețuit testului timpului: Erecteionul, poarta Propylaia, Templul zeiței Atena Nike, Teatrul lui Dionysos și Odeanul lui Irod Atticul. Autorul recomandă: Cât costă să mănânci o OMLETĂ într-un restaurant din Paris, pe durata Jocurilor Olimpice
Pîslaru: Injecția de capital în noua bancă de investiții este încă în discuție cu Comisia Europeană
Dragoș Pîslaru a declarat marți, la Guvern, că România se află încă în etapa de negociere cu Comisia Europeană pentru obținerea sprijinului financiar necesar înființării băncii de investiții și dezvoltare. Potrivit acestuia, nu există în acest moment o confirmare oficială privind sumele sau instrumentele financiare ce vor fi utilizate, însă există deschidere din partea Comisiei. „În acest moment nu vă pot spune că deja sunt obținute. Vă pot spune că în discuția pe care am avut-o în Comisia Europeană, ministrele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiții sunt fezabile. Au rămas că vor trimite documente adiționale”, a precizat ministrul. El a adăugat că există o apreciere din partea executivului european asupra fezabilității unor componente ale proiectului, dar că procesul de validare continuă. „Săptămâna aceasta, până la sfârșitul săptămânii, vor fi puse pe masă restul dovezilor și argumentelor. Săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc ultimele discuții tehnice”, a mai spus Pîslaru. Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța colaborării directe cu reprezentanții Comisiei pentru simplificarea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „E o veste importantă: vom lucra cot la cot cu Comisia Europeană pentru a simplifica jaloanele și țintele care urmează”.
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei
Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF, va prelua șefia interimară a Curții de Conturi până la alegerea unui nou președinte
Mirela Călugăreanu, fosta președintă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), va prelua atribuțiile de președinte interimar până la alegerea unui nou șef plin al Curții de Conturi, după ce Mihai Busuioc a preluat funcția de judecător al Curții Constituționale. UPDATE 16:00 Deputatul PSD Adrian Câciu a anunțat oficial de la pupitrul ședinței de plen a Parlamentului, în urma raportului din Comisia de buget-finanțe, că Mirela Călugăreanu va exercita funcția de președinte interimar al Curții de Conturi până la numirea unui nou președinte. ȘTIREA INIȚIALĂ Pe ordinea de zi a comisiei de buget din Camera Deputaților s-a aflat luni proiectul care prevede „numirea unui nou președinte ca urmare a vacanțării unei funcții de consilier de conturi, președinte al Curții de Conturi”. Potrivit CV-ului său, Mirela Călugăreanu este în prezent consilier la Curtea de Conturi. Ea a condus de două ori ANAF între 2017-2018 și 2019-2022. Călugăreanu a mai fost președinta Consiliului de Administrație al CEC Bank și este cadru didactic la Academia de Studii Economice (ASE). Are un doctorat în finanțe la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, obținut în 2018. Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre
Australia propune eliminarea taxelor suplimentare la majoritatea plăților cu cardul
Măsurile ar putea duce la economii de aproximativ 2,4 miliarde de dolari australieni (1,57 miliarde de dolari SUA) anual pentru consumatori și comercianți. Într-un document de consultare publicat pe site-ul propriu, RBA a explicat că aceste taxe și comisioane nu mai servesc interesului public și a invitat părțile interesate să își exprime opiniile până pe 26 august. Banca centrală consideră că taxele suplimentare aplicate de Mastercard și Visa nu mai încurajează consumatorii să folosească metode de plată mai eficiente, în condițiile în care utilizarea numerarului scade semnificativ (de la circa 70% în 2007 la 13% în 2022). Eliminarea acestor taxe ar simplifica și ar face plățile cu cardul mai transparente, crescând competiția în sistemul de plăți cu carduri. RBA propune și plafonarea și reducerea comisioanelor de interschimb (taxele plătite de băncile comercianților către băncile emitente ale cardurilor), beneficiind astfel circa 90% din afacerile australiene. Reducerea acestor comisioane ar ajuta în special afacerile mici și ar pune un plafon și pe comisioanele pentru cardurile internaționale. De asemenea, banca centrală propune ca rețelele de carduri să publice clar comisioanele percepute, pentru a permite afacerilor să aleagă cele mai avantajoase oferte. RBA intenționează să publice concluziile finale și un calendar pentru implementarea acestor măsuri până la sfârșitul anului.
Bitcoin a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari
Bitcoin s-a apreciat luni, atingând o nouă etapă importantă în istoria sa și depășind pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, creștere alimentată de avansarea valorii ETF-urilor. Prețul celei mai mari criptomonede după capitalizarea de piață a depășit 122.600 de dolari, informează CNBC. Aşteptările privind noi impulsuri pentru industrie au contribuit la propulsarea bitcoinului la un nou record de 121.207,55 dolari în sesiunea asiatică de luni. Ultima tranzacţie a fost cu 1,5% mai mare, la 120.856,34 dolari. Creşterea bitcoinului, care a înregistrat o creştere de 29% în acest an, a declanşat o creştere mai amplă a altor criptomonede în ultimele săptămâni, chiar şi în contextul tarifelor vamale impuse de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Ether, al doilea token ca mărime, a atins luni un maxim în peste cinci luni, de 3.048,23 dolari, şi s-a situat la 3.036,24 dolari. Valoarea totală de piaţă a sectorului a crescut la aproximativ 3,78 trilioane de dolari, potrivit datelor CoinMarketCap. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment din partea FMI: Impunerea de către SUA de noi taxe vamale menține incertitudinea privind comerțul mondial la cote ridicate Uniunea Europeană anunță un ACORD cu Israelul în privința suplimentării ajutorului umanitar pentru Fâșia Gaza Sursa foto: Profimedia
Tanczos Barna, despre impozitarea progresivă: Vom ajunge acolo mai devreme sau mai târziu
„Cu consolidarea societății din România și cu consolidarea clasei de mijloc putem ajunge și cu consolidarea sistemului fiscal care poate să gestioneze în mod echitabil această formă de impozitare, vom ajunge la o impozitare progresivă mai devreme sau mai târziu”, spune vicepremierul, la Digi24. El adaugă că „astăzi, într-adevăr, după ce am avut multe variante pe masă și multe elemente, multe posibilități, s-a renunțat la una, două, trei posibilități, a rămas TVA-ul, care nu este o măsură de dorit, majoritatea TVA-ului în sine, dar a fost o decizie necesară”. „M-a întrebat cineva dacă situația (la finalul anului trecut, n.r.) a fost mai neagră. Am spus că nu știu dacă negru are și altă… dar dacă ar exista negru, mai negru decât negru, da, acolo eram la sfârșitul anului trecut. Situația a fost destul de grea la sfârșitul anului, datorită faptului că am amânat foarte multe măsuri nepopulare”, declară Barna. El acuză lipsa de responsabilitate a celor care au ocupat funcții-cheie în Guvern: „Au mers numai pe măsuri care aduceau beneficii de imagine, beneficii politice și care nu țineau cont de limita la care ajungi când cheltui mai mult decât poți”.
Comisia Europeană a intensificat cooperarea digitală cu Republica Moldova și salută aderarea țării la sistemul UE de roaming
Comisia Europeană a anunțat, luni, avansarea cooperării cu Republica Moldova în domeniul digital și admiterea țării în sistemul de roaming telefonic al Uniunii Europene. ”Comisia Europeană salută aprofundarea cooperării digitale între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acest lucru include intensificarea securității cibernetice, contracararea dezinformării și includerea Republicii Moldova în sistemul de roaming telefonic”, anunță instituția, într-un comunicat. ”Autorizarea de către Consiliul UE a Planului de Securitate Cibernetică pentru Republica Moldova marchează avansarea securității regionale și a cooperării digitale UE-Republica Moldova în virtutea Legii Securității Cibernetice. Acest prim acord cibernetic major semnat în mandatul Președinției daneze a Consiliului UE contribuie la contracararea incidentelor majore de securitate. Este vorba de o realizare semnificativă în eforturile Comisiei Europene de avansare a cooperării digitale și de a consolida securitatea Republicii Moldova și a Uniunii Europene”, subliniază Comisia Europeană. Republica Moldova se alătură sistemului de roaming telefonic al UE De asemenea, Comisia Europeană a salutat acordul politic prin care Republica Moldova se alătură sistemului UE de ”roaming ca acasă”. De altfel, Republica Moldova va adera la Lista Țărilor Sigure pentru validarea semnăturilor electronice. ”Pentru consolidarea rezilienței societale la interferențele externe și la dezinformare, în regiune a fost creat un nou centru al Observatorului Digital European al Presei (FACT)”, subliniază Comisia Europeană. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Corriere della Sera: China AVERTIZEAZĂ Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia VIDEO Criză politică în Germania /Coaliția care susține Guvernul MERZ nu s-a înțeles asupra numirii judecătorilor Curții Constituționale Financial Times: Comisia Europeană vrea TAXAREA marilor companii, pentru a suplimenta bugetul Uniunii Europene
Tanczos Barna: Dacă pachetul fiscal-bugetar mai întârzia, pierdeam încrederea minimă pe care o aveam la Bruxelles
„Aceste măsuri erau planificate pentru anul 2024. Anul 2024 a fost un an super electoral, cu foarte multe campanii electorale, cu o miză uriașă, cu evenimente fără precedente, anulări de alegeri și așa mai departe. Cred că am fi intrat în junk. (…) România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că acest dezechilibru de venituri și cheltuieli nu mai poate fi dus mai departe. Și atunci, trebuia să ia câteva măsuri care duc către un stat mai suplu”, explică Barna. El adaugă că „acest lucru poate să însemne și în administrația de stat centrală eliminarea sporurilor care nu sunt justificate, poate să însemne și o regândire a modului în care sunt plătiți profesorii”. „Trebuie să iei acele măsuri care sunt necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau chiar dacă spune cineva că o să punem în pericol educația copiilor. Dar beneficiarul final acestor lucruri trebuie să fie copilul, care trebuie să beneficieze de educație mai bună, trebuie să fie cetățeanul român, care trebuie să vadă că statul devine un sistem mai suplu, mai eficient, mai orientat către cetățean”, mai spune vicepremierul. El subliniază că „cultura internă, organizațională din cadrul aparatului de stat, care poate să însemne și poliție, și educație, și sănătate, și administrație locală, trebuie să se schimbe”. Potrivit lui Barna, astăzi România „a scăpat de junk”. El neagă, în prezent, riscul de recesiune.