Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe a cerut ungurilor de la MVM clarificări privind acordul cu nemții de la E.ON. MOTIVUL oficial

comisia-pentru-examinarea-investitiilor-straine-directe-a-cerut-ungurilor-de-la-mvm-clarificari-privind-acordul-cu-nemtii-de-la-eon.-motivul-oficial

Responsabilii statului român cu atribuții în verificarea legalității investițiilor străine au solicitat acționarului Grupului MVM, care nu este altul decât statul ungar, clarificări cu privire la înțelegerea încheiată cu nemții de la E.ON pentru cumpărarea segmentului de furnizare deținut în prezent în România, conform informațiilor obținute din piață de reporterul Gândul și confirmate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, entitatea care asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Statul român, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează în prezent acordul încheiat de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet. Mai mult, autoritățile române au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat la începutul lunii februarie  președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În procedură de cercetare detaliată Acordul dintre Grupul MVM și E.ON, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român. E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate la momentul anunțării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro. „Operațiunea menționată se află în procedură de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Această procedură presupune solicitarea de clarificări și informații suplimentare pentru a putea realiza o analiză corectă din punctul de vedere al securității naționale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la solicitarea Gândul. Potrivit demnitarului, România a instituit CEISD ca urmare a obligațiilor asumate prin Regulamentul (UE) 2019/452, care a creat un cadru european pentru cooperarea între statele membre și Comisia Europeană în domeniul examinării investițiilor străine. „În calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, precum și de partener strategic al SUA și al altor aliați, România are responsabilitatea de a se asigura că există mecanisme eficiente de protecție a securității naționale și de prevenire a riscurilor care pot afecta ordinea publică, reziliența economică și autonomia strategică”, a precizat șeful Consiliului Concurenței. Poziția Grupului MVM Reporterul Gândul a solicitat detalii privind cererea de clarificări și de la reprezentanții Grupului MVM în România, care a confirmat că sunt în legătură cu responsabilii români. „MVM este în contact strâns cu autoritatea responsabilă, CEISD, și ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cadrului legal privind evaluarea tranzacției. Avem deplină încredere în competența și profesionalismul instituțiilor statului român”, au transmis reprezentanții MVM în exclusivitate pentru Gândul. Acordul conține o clauză suspensivă În februarie, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară. Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni. „Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, precizau sursele Gândul din piață în prima parte a anului. În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoarea volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie. Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluarea activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar. Recomandăm și: Sebastian Burduja, despre evaluarea acordului E.ON – MVM: „E o chestiune de luni de zile / Întotdeauna vom pune pe primul loc securitatea națională” Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic

Rata inflației a crescut la 5,7%. Cele mai mari SCUMPIRI s-au înregistrat la alimente, în special fructe

rata-inflatiei-a-crescut-la-5,7%.-cele-mai-mari-scumpiri-s-au-inregistrat-la-alimente,-in-special-fructe

Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică, care arată că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%. Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2025 comparativ cu luna mai 2025 a fost 0,45% iar rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 3,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) a fost 5,1%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,8% iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%. Comparativ cu iunie 2024, fructele proaspete s-au scumpit cu 33,4%, fructele de conservă +25,5, la cafea +11,5. Ieftiniri au fost la zahăr – 3,76, la telefonie – 3,63, transport aerian – 1,38.  AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:

Sorin Grindeanu: Noi n-am intrat la guvernare ca să plecăm. Mi-aș dori ca propunerile PSD să fie acceptate, cel puțin în Pachetul 2

sorin-grindeanu:-noi-n-am-intrat-la-guvernare-ca-sa-plecam.-mi-as-dori-ca-propunerile-psd-sa-fie-acceptate,-cel-putin-in-pachetul-2

Sorin Grindeanu, președintele interimar al Partidului Social Democrat, a declarat joi că formațiunea sa se așteaptă ca propunerile sale să fie luate în considerare în următorul pachet fiscal, după ce amendamentele propuse de PSD la primul pachet de măsuri fiscale au fost în mare parte respinse. „Noi n-am intrat la guvernare ca să plecăm. Avem un pact politic, un protocol semnat. Sper ca toată lumea să se țină de acest protocol”, a declarat Grindeanu. Liderul social-democrat a evidențiat mai multe propuneri ale partidului, printre care scutirea de plata CASS pentru categorii vulnerabile, cum ar fi veteranii de război și deținuții politici. „Nu cred că se reface deficitul României cu aceste persoane, care moral trebuiau să rămână în continuare scutite”. Grindeanu a adăugat că în cazul în care nemulțumire persistă, vor fi reluate consultările interne privind rămânerea la guvernare. „Altfel, în această perioadă, noi vom face multe consultări interne, pe care le-am și anunțat, și unde vom întreba în continuare dacă această atitudine va continua, dacă drumul nostru este alături de ceilalți în această coaliție”, a spus social-democratul. El a încheiat, declarând: „Mi-aș dori ca propunerile PSD să fie acceptate, cel puțin în Pachetul 2, iar parte dintre cele care n-au fost acceptate acum, să putem să le impunem în săptămânile viitoare, sau poate chiar parte din acest Pachet 2”.

Uniunea Europeană anunță acorduri de 2,3 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei /Europa a fost și va rămâne principalul donator

uniunea-europeana-anunta-acorduri-de-2,3-miliarde-de-euro-pentru-reconstructia-ucrainei-/europa-a-fost-si-va-ramane-principalul-donator

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, joi, o serie de acorduri, cu valoarea totală de 2,3 miliarde de euro, pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a Ucrainei după eventuala încheiere a războiului cu Rusia. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit un set de acorduri în valoarea de 2,3 miliarde de euro, vizând parteneriate internaționale sau cu instituții financiare pentru a susține eforturile de relansare a economiei Ucrainei și de reconstrucție. Inițiativa evidențiază angajamentul constant față de relansarea economiei Ucrainei și în favoarea viitorului acestei țări în Uniunea Europeană”, anunță Comisia Europeană. Acordurile de 2,3 miliarde de euro includ garanții pentru credite de 1,8 miliarde de euro și asistență nerambursabilă de 580 de milioane de euro. Prin acest program, ar urma să fie atrase investiții de până la zece miliarde de euro în Ucraina. ”Astăzi, Uniunea Europeană reafirmă rolul său de cel mai puternic partener al Ucrainei. De la începerea invaziei militare, Europa a fost și va rămâne principalul donator pentru Ucraina, cu un volum al asistenței de 165 de miliarde de euro. Doar anul acesta, vom acoperi 84% din nevoile de finanțare externă. În cadrul acestei asistențe, pot anunța un ajutor macrofinanciar de un miliard de euro. De asemenea, pot anunța o plată de peste trei miliarde de euro pentru Instrumentul de sprijinire a Ucrainei. Iar garanțiile și ajutorul anunțate astăzi sunt remarcabile și ar urma să atragă investiții de zece miliarde de euro, în favoarea creșterii economice, a relansării și reconstrucției Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, aflată în curs la Roma. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Strategia UE în conflictul comercial cu Trump pare să FUNCȚIONEZE /Cele două părți se apropie de un acord Hamas a ucis un militar israelian, într-un tentativă de RĂPIRE /Negocierile de la Doha par să avanseze

EXCLUSIV MEDIAFAX. Cristian Socol: Lecția de macroeconomie. Strict confidențial ce argumente am pus pe masă la negocieri contra creșterii TVA

exclusiv-mediafax-cristian-socol:-lectia-de-macroeconomie.-strict-confidential-ce-argumente-am-pus-pe-masa-la-negocieri-contra-cresterii-tva

Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol. Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE. Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație). Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte. Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026. 1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare. 2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor. 3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august. 4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani. 5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile

Avertismentul unui fost premier: TVA-ul ar putea să crească la 24%/ Pachetul fiscal, o cârpeală

avertismentul-unui-fost-premier:-tva-ul-ar-putea-sa-creasca-la-24%/-pachetul-fiscal,-o-carpeala

„Așa cum arată acest pachet fiscal astăzi, există o probabilitate foarte mare ca TVA-ul să meargă la 24%, ori până la finalul anului, ori la începutul anului viitor”, spune fostul premier Florin Cîțu. Liberalul critică primul pachet de măsuri fiscale asumat în Parlament de Ilie Bolojan, pe care îl numește o „cârpeală”. „Sunt sceptic, văzând că mergem după tot felul de cârpeli, în loc să atacăm problemele de fond. Reforma salarizării este în PNRR, primim bani pentru ea și reduce cheltuielile bugetare pe termen lung”, adaugă fostul lider PNL la RFI. Florin Cîțu avertizează asupra caracterului temporar al măsurilor fiscal-bugetare, care ar putea decredibiliza guvernul în fața instituțiilor financiare internaționale. „De ce este greu ca cineva să creadă că această reformă, astăzi, este serioasă? Pentru că atunci când introduci măsuri temporare, îți asumi, de exemplu, că eu, ca Guvern — eu nu sunt de acord — dar îți asumi că o parte dintre pensionari vor trebui să plătească acea contribuție la sănătate, tu vrei să convingi piețele că ești serios în ceea ce privește reducerea pe termen lung a deficitului bugetar. Nu poți atunci să dai înapoi și să spui că măsura este temporară, pentru că, în acel moment, cineva care se uită la evoluția deficitului pe termen lung va spune: da, dar atunci o să-ți lipsească aceste venituri și de unde le iei?”, încheie fostul premier. AUTORUL RECOMANDĂ:

Europa devine o putere în domeniul energiei solare. Țările care au înregistrat cele mai mari recorduri

europa-devine-o-putere-in-domeniul-energiei-solare.-tarile-care-au-inregistrat-cele-mai-mari-recorduri

Olanda și Grecia au înregistrat cele mai mari recorduri în domeniul energiei solare, în timp ce energia eoliană a atins, de asemenea, noi maxime în lunile mai și iunie. Noile date ale grupului de reflecție Ember arată că energia solară a reprezentat 22,1 % din mixul energetic al UE în iunie 2025, depășind cu puțin energia nucleară și, în special, depășind cu mult combustibilii fosili. Cel puțin 13 state membre au înregistrat recorduri lunare în ceea ce privește energia solară, printre care Olanda (40.5%) și Grecia (35.1%), datorită creșterii capacității și perioadei de vreme însorită, potrivit Euronews. Această schimbare a ajutat, de asemenea, UE să gestioneze creșterea cererii de energie determinată de valurile de căldură de la începutul verii, care continuă să afecteze continentul. „Europa devine o putere în domeniul energiei solare”, afirmă Chris Rosslowe, analist energetic la Ember. Țările europene ating niveluri record de scădere a energiei electrice produse din cărbune Pe măsură ce energia solară a crescut, dependența Europei de cărbune a scăzut drastic. Doar 6.1% din energia electrică a UE a provenit din cărbune, în scădere față de 8.8% în anul precedent și cel mai scăzut nivel lunar înregistrat vreodată. Germania și Polonia, care împreună reprezintă majoritatea consumului de cărbune al UE, au înregistrat ambele niveluri record de scădere. Germania a generat doar 12.4% din energia sa din cărbune, în timp ce mixul energetic al Poloniei încă includea o cantitate mare de cărbune – 42.9% în total. Alte țări, printre care Cehia (17.9%), Bulgaria (16.7%) și Danemarca (3.3%), au înregistrat, de asemenea, noi minime. Zece state membre ale UE nu au utilizat deloc energia din cărbune, printre care Irlanda, care și-a închis oficial ultima centrală pe cărbune la 20 iunie. Spania și Slovacia intenționează, de asemenea, să renunțe treptat la cărbune în 2025. În același timp, cel puțin 13 țări membre ale UE au înregistrat cea mai mare pondere a energiei solare din istorie. Printre acestea se numără Belgia, Croația, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovacia. În ansamblu, datele sunt promițătoare pentru tranziția energetică a Europei, indicând o vară mai puțin influențată de combustibilii fosili și mai mult de soare. Sprijinul public pentru energia verde rămâne puternic Europa poate atribui parțial succesul său în domeniul energiei solare sprijinului copleșitor al publicului pentru sursele de energie regenerabile, în special atunci când acestea oferă beneficii economice vizibile. Comisia Europeană raportează că aproape nouă din zece europeni susțin măsurile luate de UE pentru creșterea energiei regenerabile. În multe țări, panourile solare pe acoperișuri, facturile mai ieftine și independența față de piețele volatile ale combustibililor fosili rezonează și cu consumatorii mai tineri și mai conștienți de schimbările climatice. Cercetările arată că programele energetice comunitare care oferă reduceri, proprietate comună sau crearea de locuri de muncă locale beneficiază de sprijinul constant al rezidenților europeni. Proiectele care implică comunitățile din timp și împărtășesc câștigurile financiare au, de asemenea, mai multe șanse de succes pe termen lung. Acestea au reprezentat, de asemenea, un avantaj pentru capacitatea solară. Capacitatea solară este în creștere în Europa, contribuind la accelerarea renunțării la combustibilii fosili. În 2008, doar 1 % din mixul energetic regenerabil al Europei provenea din energia solară. În 2023, energia solară a reprezentat 20.5 % din această producție, potrivit Comisiei. „Recordurile neîntrerupte nu sunt doar rezultatul vremii însorite, ci și al noilor centrale solare construite în fiecare an”, explică Rosslowe. Oportunitatea energiei solare abia începe Deși reperul de luna trecută a fost semnificativ, analiștii spun că este doar o mică parte din ceea ce este posibil. Un studiu recent realizat de Global Energy Monitor a revelat că transformarea minelor de cărbune închise în ferme solare ar putea genera suficientă energie electrică pentru a alimenta o țară de dimensiunea Germaniei. În întreaga Europă, peste 1.2 milioane de hectare de foste situri de cărbune ar putea fi reutilizate pentru energie curată, potrivit organismului de supraveghere cu sediul în San Francisco. Nu doar energia solară este motorul tranziției energetice a Europei. Energia eoliană a reprezentat aproape 16% din energia electrică a UE atât în mai, cât și în iunie, potrivit analizei Ember – cea mai mare pondere înregistrată vreodată pentru aceste luni. În ciuda creșterii record a energiei verzi în Europa, combustibilii fosili au reprezentat în continuare aproximativ un sfert din energia electrică a UE în luna iunie. Este mult sub nivelul anilor precedenți, dar evidențiază în continuare provocările care ne așteaptă, în special în anumite momente ale zilei sau în diferite anotimpuri, când producția de energie solară și eoliană scade. Experții spun că o capacitate mai mare de stocare, rețele mai inteligente și o planificare mai bună a cererii vor fi esențiale pentru a bate noi recorduri și a elimina și mai mult combustibilii fosili din sistem. „Energiile regenerabile cu costuri reduse contribuie deja la scoaterea sistemului energetic european din rollercoaster-ul prețurilor energiei fosile”, spune Rosslowe. „Următoarea mare oportunitate vine din adăugarea stocării în baterii și a flexibilității pentru a extinde utilizarea energiei regenerabile în dimineți și seri, când combustibilii fosili încă stabilesc prețuri ridicate la energie”.

Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen

parlamentul-european-voteaza-joi-motiunea-de-cenzura-impotriva-ursulei-von-der-leyen

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11. Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură. Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?

Apele Române reglementează CONCESIONAREA terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Cât este și cum se împarte redevența

apele-romane-reglementeaza-concesionarea-terenurilor-pentru-proiecte-de-producere-a-energiei-regenerabile.-cat-este-si-cum-se-imparte-redeventa

Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază. Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției. Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile. „Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR. Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii. Următoarele etape Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare. Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare. Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR. Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani. Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public. În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii. „Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat. Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. „Suntem optimiști cu privire la acest demers” Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR. „Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul. Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro. Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an. În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an. Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger” EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri” EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa

Friedrich Merz și-a prezentat în Bundestag rezultatele parțiale /Liderul AfD: Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor

friedrich-merz-si-a-prezentat-in-bundestag-rezultatele-partiale-/liderul-afd:-pentru-oamenii-total-dezamagiti,-exista-un-catalog-al-minciunilor

Cancelarul Friedrich Merz a prezentat, în Parlament, prioritățile la nivel de politici economice și în materie de imigrație, dar a fost criticat puternic de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție). În dezbaterea generală din Bundestag, cancelarul Friedrich Merz a apărat politicile coaliției CDU-SPD de criticile aspre ale opoziției. Merz a prezentat primele succese în combaterea imigrației și în materie de politică economică. Situația țării a devenit mai bună. În același timp, cancelarul a subliniat că Guvernul se află abia la început de mandat, astfel că mai sunt multe lucruri de făcut. Dezbaterea a fost începută de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD), care l-a acuzat direct pe cancelarul Merz. ”Acțiunile de protejare a frontierelor de imigranții clandestini funcționează”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz, citat de publicația Die Zeit. Liderul de la Berlin a notat că numărul solicitărilor de azil a scăzut cu 40% în ultimele luni. Friedrich Merz a lăudat eficiența politicilor economice și a semnalat intenția de a proteja industria oțelului. ”Nu vreau ca Germania să devină dependentă de importurile de oțel din alte țări”, a subliniat Friedrich Merz. În materie de politică externă, Friedrich Merz a pledat pentru continuarea asistenței militare oferite Ucrainei și a justificat bombardamentelor Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor atomice iraniene. ”Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor spuse de cancelarul Merz și al încălcărilor promisiunilor de campanie. Cel mai flagrant lucru este desființarea plafonului datoriei suverane”, a acuzat Alice Weidel, liderul formațiunii Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție). ”Sunt spuse doar jumătăți de adevăr, este un discurs denigrator, sunt atacuri personale – nu ar trebui să recurgă nimeni într-o democrație la așa ceva”, a replicat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul nu confirmă autenticitatea înregistrării în care Trump amenință cu atacarea MOSCOVEI /„Circulă multe informații false”