Etichetă: Economic

Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”. Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro. Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România. Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul. Acesta explică că s-au emis: două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare. Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare. Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin. ”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor. Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”. Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici. Citiți și: Alexandru Nazare, despre moneda euro digitală: „Trebuie să avem aici de-a face cu un mijloc de a complementa, nu de a înlocui numerarul”

Industria farmaceutică în alertă maximă din cauza tarifelor lui Trump

Amenințarea vine pe lângă un proiect de reducere a prețurilor medicamentelor americane pentru a le alinia la cele mai mici prețuri din alte țări, anunțat în mai. Industria farmaceutică tratează serios această dublă presiune, pe care specialiștii o văd ca pe un instrument de negociere în confruntarea comercială mai amplă cu Uniunea Europeană. În primăvară, marile grupuri farmaceutice europene precum Roche, Novartis și Sanofi au anunțat investiții suplimentare de peste 200 de miliarde de dolari în SUA, cea mai mare piață de medicamente din lume, unde se realizează aproape trei sferturi din profiturile farmaceutice globale. Industria consideră termenul de un an complet nerealist. „Mutarea producției nu se face peste noapte – numai construirea unei noi fabrici durează ani de zile”, a explicat Belen Garijo, directorul companiei germane Merck KGaA. Investițiile recent anunțate fac parte din cicluri industriale care durează cinci ani și mai mult. Tarifele de 200% ar avea consecințe grave: americanii ar plăti prețuri semnificativ mai mari pentru medicamente sau ar renunța la ele. Statele Unite reprezintă cea mai mare piață de export pentru companiile farmaceutice europene, cu 38,2% din vânzările din afara UE realizate acolo anul trecut, generând un excedent comercial record de 193,6 miliarde de euro. Irlanda ar fi dintre cele mai afectate țări, având în vedere că sectorul farmaceutic angajează aproximativ 45.000 de persoane și a reprezentat aproape jumătate din exporturile țării anul trecut – 100 de miliarde de euro. Marile laboratoare și-au înregistrat brevetele acolo pentru a beneficia de o taxă de doar 15%, comparativ cu 21% în SUA.

Ministrul Energiei, reuniune de lucru dedicată STOCURILOR de gaze. Bogdan Ivan: Sunt parte din siguranța noastră națională

Ministrul Energiei, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, operatorii de înmagazinare și cei mai mari producători și furnizori de gaze naturale din România au avut, miercuri, o primă reuniune de lucru aplicată din mandatul noului titular de la Ministerul Energiei pentru a analiza situația la zi și a stabili prioritățile pe segmentul depozitării de gaze. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a convocat alături de conducerea Transgaz și a condus o reuniune de lucru dedicată obligației de înmagazinare a gazelor naturale înaintea sezonului rece. Întâlnirea are loc în contextul în care Parlamentul European a votat, marți, o serie de modificări la regulamentul european, instituit în 2022 și care așteaptă avizul Consiliului pentru a intra în vigoare sub noua formă, prelungit până la sfârșitul anului 2027. „Nu tratăm stocurile de gaze ca pe o simplă formalitate. Sunt parte din siguranța noastră națională”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. Nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară Potrivit lui Bogdan Ivan, în prezent nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară, ca urmare a unei ierni prelungite și a unui consum excepțional în prima parte a anului. Ministrul a detaliat că a informat Comisia Europeană cu date clare și măsuri ferme deja aplicate, a reglat mecanismul prin OUG 6/2025, astfel că producția internă merge cu prioritate spre depozite, la un preț plafonat. „Contractele sunt semnate, volumele alocate, injecțiile sunt în curs.  Am inițiat control tehnic la Depogaz, pentru a evalua capacitatea reală de retragere în vârf de iarnă. Am trecut de faza explicațiilor. Suntem în plin proces de recuperare a decalajului și consolidare a sistemului. Obiectivul este clar: 90% nivel de umplere până la 1 noiembrie. Nu doar pe hârtie, ci cu asigurarea că sistemul poate răspunde în timp real, în orice scenariu”, a transmis demnitarul. Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari. Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi. „România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Avem resursa. Avem infrastructura. Acum ne concentrăm pe viteză, eficiență și capacitate de livrare”, a conchis Bogdan Ivan. Sursa foto: Facebook – Bogdan Ivan Recomandarea autorului: România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri” Romgaz a terminat anul 2023 cu un profit cu peste 10% mai mare decât în anul precedent, în timp ce producția și veniturile au scăzut Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

Europa nu mai este o prioritate pentru fondul de investiții al guvernului din Singapore

Fondul suveran al guvernului din Singapore și-a regândit strategia de investiții în Europa, invocând incertitudinile comerciale și încetinirea creșterii economice europene, la doar un an de la deschiderea biroului din Paris. Înființată în 1974, Temasek Holdings este o companie de investiții deținută în totalitate de guvernul singaporez, prin Ministerul de Finanțe, care administrează un portofoliu vast de active în întreaga lume. Recent, compania a devenit mai precaută față de firmele europene, la numai un an după ce anunțase investiții de 19 miliarde de dolari în regiune, prin biroul său din capitala Franței. „Există un sentiment de incertitudine comercială accentuată” Decizia vine pe fondul tensiunilor comerciale globale și al temerilor privind impactul tarifelor impuse de SUA asupra Europei, impact care ar putea afecta serios creșterea economică: „Există un sentiment de incertitudine comercială accentuată, care ar putea influența traiectoria de creștere a Europei”, a explicat Lim Ming Pey, unul dintre coordonatorii strategiei corporative în cadrul fondului, citat de Financial Times. Deși Europa a fost istoric o regiune-cheie în portofoliul Temasek, ponderea sa a scăzut, în timp ce expunerea fondului la piețe precum China, India și SUA este în creștere. Printre investițiile europene actuale ale statului Singapore, prin fondul Temasek, se numără participații semnificative în banca britanică Standard Chartered, specializată în piețele emergente, în compania olandeză de tehnologie financiară Adyen, folosită de marii comercianți precum Facebook, Uber, Microsoft, LinkedIn, și în gigantul farmaceutic german Bayer, inventatorul aspirinei. Valoare record a portofoliului Fondul a raportat o creștere de peste 11% a valorii nete a portofoliului, ajungând la aproape 339 miliarde dolari. Jumătate din portofoliu este format din active nelistate, după ce compania a reevaluat în creștere aceste investiții cu 35 miliarde dolari singaporezi: „Când vedem că alți investitori caută lichiditate și activele sunt valoroase, intervenim proactiv” a explicat directorul de investiții Rohit Sipahimalani. Focus pe Orientul Mijlociu Pe măsură ce devine mai rezervat față de Europa, fondul guvernului din Singapore încurajează companiile din portofoliu, printre care Singapore Airlines, banca DBS sau SP Group, să caute oportunități în Orientul Mijlociu, considerând că regiunea Golfului are un potențial ridicat, deși este deja bogată în capital datorită fondurilor suverane locale. Anul trecut, o delegație de afaceri formată din reprezentanți ai companiilor din portofoliul Temasek a vizitat Orientul Mijlociu, iar două subsidiare singaporeze au deschis deja birouri în Abu Dhabi.

Deși bulgarii au protestat masiv împotriva trecerii la moneda euro, Ministerul Finanțelor din Bulgaria lansează un calculator online de conversie valutară

Ministerul Finanțelor a lansat un calculator online de conversie valutară, disponibil acum pe site-ul oficial dedicat adoptării euro în Bulgaria – evroto.bg. Acest instrument face parte din pregătirile țării pentru trecerea la moneda unică europeană, programată oficial pentru 1 ianuarie 2026, în ciuda protestelor masive din ultimele săptămâni, ale populației. Calculatorul folosește cursul fix de schimb confirmat: 1 euro = 1,95583 leva. Claritate și simplitate Proiectat pentru a fi ușor de utilizat și afișat vizibil pe pagina principală a site-ului, acesta permite conversia rapidă a sumelor din leva în euro și invers. Scopul este de a oferi claritate și simplitate cetățenilor și firmelor în perioada de tranziție. Această inițiativă vine după aprobarea oficială a aderării Bulgariei la zona euro. Întrebări frecvente și actualizări oficiale Ieri, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul ferm pentru intrarea țării în zona euro, iar miniștrii de finanțe ai UE, reuniți în formatul ECOFIN, au adoptat în unanimitate cele trei decizii finale necesare pentru adoptarea monedei unice. Pe lângă calculator, site-ul evroto.bg funcționează ca un centru de informare de încredere, oferind date actualizate despre introducerea euro. Platforma reunește răspunsuri la întrebări frecvente, actualizări oficiale și resurse esențiale pentru a sprijini publicul în procesul de tranziție.

Le Monde: SĂRĂCIE, acesta este bilanțul dezolant al lui Emmanuel Macron /Franța trebuie să combată inegalitățile sociale și abandonul școlar

Rata sărăciei atinge un nivel-record în Franța, ceea ce marchează bilanțul președintelui Emmanuel Macron, comentează cotidianul Le Monde, pledând pentru politici pe termen lung pentru atenuarea inegalităților sociale și a abandonului școlar. ”Începând din 2018, Emmanuel Macron a lansat un plan ambițios de combatere a sărăciei, cu promisiunea de a o eradica pe termen mediu. Și în timp ce se apropie finalul celui de-al doilea mandat, bilanțul rămâne foarte dezolant. Conform cifrelor publicate pe 7 iulie, nivelul sărăciei nu a mai fost atât de ridicat în Franța de 30 de ani, ceea ce evidențiază eșecul unor politici care nu au putut aborda structural un fenomen care erodează coeziunea țării”, comentează cotidianul Le Monde. Rata sărăciei a atins nivelul de 15,4% în Franța, iar 650.000 au intrat în această categorie în ultimul an. Tendința nu se datorează sărăcirii generalizate a țării, ci înrăutățirii situației celor mai fragili, care au suferit impactul inflației. Situația este cu atât mai gravă cu cât Franța are creștere economică Agravarea ratei sărăciei este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Franța menține creșterea economică, deși slabă, iar rata șomajului rămâne sub control. Dar, spre deosebire de perioadele anterioare, îmbunătățirea gradului ocupațional nu a contribuit la reculul sărăciei. Pe 3 iulie, premierul François Bayrou a fixat obiectivul reducerii sărăciei, în virtutea unei legi din februarie 2008. ”Dar un astfel de obiectiv va trebui dublat de o strategie ambițioasă, acționând asupra multiplelor determinante și asumând investiții durabile. Ținând cont de contextul bugetar și de absența majorității în Adunarea Națională, această voință riscă să aibă soarta promisiunilor președintelui Emmanuel Macron, care, la șapte ani după ce au fost formulate, au rămas literă moartă”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură” VIDEO Avion militar german, vizat de un ATAC cu laser al armatei chineze /Ambasadorul Chinei, convocat pentru explicații

PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: Este un lucru bun pentru România. Răzvan Popescu: Va reduce presiunea de pe prețuri

Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor. Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România. Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece. Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile. Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia. După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului. Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară. Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025. Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri flexibile pentru reumplere „Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției, Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii. Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie. „Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE. În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE. „Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia). „Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european. Care este impactul estimat pentru România Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României. Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European. „Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul. Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026. Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%). „Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de

Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, marţi, la reuniunea ECOFIN – Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre UE de la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În urma participării la ECOFIN, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat citat într-un comunicat de presă că: „Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România îşi asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecţia deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanţii Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene şi degradarea ratingului de ţară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la pieţele financiare internaţionale”. De asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie şi Productivitate, a transmis că pachetul prezentat de ministrul român al finanţelor „este un pas important şi pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid şi în întregime adoptate şi implementate”. Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an. Măsurile adoptate, care vizează atât partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, vor fi urmate de reforme suplimentare, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potenţialul de creştere al economiei româneşti, a subliniat ministrul Nazare. În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat, marţi, un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene: ·        România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. ·        România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. ·        România trebuie să întreprindă acţiuni eficace şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puţin o dată la şase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate şi în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv, se mai arată în comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:

Trump denunță practicile UE și anunță intenția de a trimite o scrisoare cu tarifele vamale /Ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine

Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat, marți seară, practicile comerciale ale Uniunii Europene, avertizând că, deși negocierile avansează, peste câteva zile ar putea trimite o scrisoare prin care va prezenta tarifele vamale pe bază de reciprocitate. ”Am avut discuții cu Uniunea Europeană, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toată lumea, până de curând ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine, este o altă lume. Ne-au tratat foarte rău, era foarte dificil să discutăm, în multe privințe era mai rău decât în cazul Chinei. Iată ce au făcut împotriva companiilor noastre: au dat în judecată Apple, Google. Au luat 17 miliarde de la Apple printr-un proces fără fundament. Au judecători care sunt ai Uniunii Europene și iau foarte mulți bani de la țara noastră, sunt foarte duri, dar acum sunt foarte drăguți cu noi. Vom vedea ce se întâmplă”, a afirmat Donald Trump. ”Probabil că suntem înainte cu două zile de a le trimite o scrisoare. Purtăm discuții. O scrisoare înseamnă o ofertă pentru un acord. Unii au spus: sunt 200 de țări, nu poți avea negocieri cu 200 de țări. Dar avem oameni de încredere care știu ce fac, lucrurile trebuie făcute printr-o abordare mai generală. Iar acesta este un mod mai bun, mai puternic. Le vom trimite o scrisoare, acolo vor fi niște cifre, 25%, 35%. Pentru unii, vom avea 60%-70%, mă refer la cei cu care avem deficit comercial masiv, pentru că ne-au tratat foarte rău”, a avertizat Donald Trump. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a semnalat, marți, că Uniunea Europeană este pregătită să adopte măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite dacă Bruxellesul și Washingtonul nu vor ajunge la un acord comercial. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump. ”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură”

Raport: Pentagonul a furnizat 2,4 trilioane de dolari firmelor private de armament pentru a finanța războiul

Potrivit unui raport elaborat de Quincy Institute for Responsible Statecraft și programul Costs of War de la Brown University, că noul buget al Pentagonului al administrației Trump va duce cheltuielile militare anuale ale SUA dincolo de pragul de 1 trilion de dolari. Conform raportului, acest lucru va genera un câștig estimat de peste o jumătate de trilion de dolari, care va fi împărțit între firmele de armament de top precum Lockheed Martin și Raytheon, precum și un sector al tehnologiei militare în creștere, cu aliați apropiați în administrație, precum vicepreședintele JD Vance. Primii cinci contractanți ai Pentagonului Raportul este alcătuit din statistici privind cheltuielile și contractele Pentagonului în perioada 2020-2024, timp în care primii cinci contractanți ai Pentagonului (Lockheed Martin, Raytheon, Boeing, General Dynamics și Northrop Grumman) au primit 771 de miliarde de dolari în contracte atribuite. În total, firmele private au primit aproximativ 54% din cheltuielile discreționare ale departamentului de 4,4 trilioane de dolari în perioada respectivă. Luând în considerare finanțarea suplimentară pentru Pentagon aprobată de Congres în temeiul legii „One Big Beautiful Bill Act” a lui Trump, bugetul militar al SUA se va fi aproape dublat în acest secol, crescând cu 99% din 2000, se arată în raportul citat de The Guardian. Creșterea rapidă a cheltuielilor militare, care a început sub administrația Bush după 11 septembrie, a fost continuată acum prin cheltuieli pentru contracararea Chinei, principalul rival al SUA, precum și prin transferuri de arme record către Israel și Ucraina.