Analiză | Taxa pe pierdere. Când statul profită de suferința celor vulnerabili: În loc să o reducă, o taxează
România a ajuns să aibă cel mai abuziv regim fiscal pe jocurile de noroc din toată Uniunea Europeană, în special când vine vorba de jucători. Nu pentru că ar funcționa. Ci pentru că, pe termen scurt, aduce bani ușor de colectat la buget. Dar acești bani nu apar din neant. Fie că vorbim de impozitul direct pe retrageri sau de taxele impuse operatorilor, ele sunt, în final, plătite tot din buzunarul jucătorilor. Integral din pierderile lor. Nu există alt tip de bani în acest sistem. Orice leu impozitat este un leu pierdut de cineva. „Acest manifest nu vine de la «patroni de păcănele» sau de la cazinouri. Vine din partea unei comunități care de ani de zile suportă abuzuri fiscale grosolane introduse de clasa politică. Suntem jucători, organizatori, părinți, cetățeni – oameni obișnuiți și informați care cer un tratament corect, nu favoruri”, se arată la începutul acestei analize care abordează supraimpozitarea jocurilor de noroc. Asta este realitatea fiscală pe care mulți o ignoră. (alte informații AICI) Tocmai de aceea, țările cu sisteme fiscale mature aleg să nu impoziteze jucătorii deloc. Nu din generozitate, ci pentru că nu există venit real care să justifice impozitarea. (citește în Forbes de ce Marea Britanie nu taxează pariurile) Miliardele încasate anual de stat vin din buzunarele jucătorilor Miliardele încasate anual de stat nu vin de la cazinouri. Vin din buzunarele jucătorilor – oameni obișnuiți, adesea vulnerabili. Se numește „protecție”, dar seamănă mai mult cu exploatare fiscală, scrie Andrei Alecu, CEO & Founder at LetsPoker. Aici apare ipocrizia: în timp ce autoritățile susțin că vor să protejeze oamenii, realitatea este că bugetul public se bazează exact pe pierderile lor. Când un jucător ajunge în impas financiar, statul nu intervine cu sprijin sau prevenție. Ci cu impozit. Fără deductibilitate. Fără logică economică. În loc să reducă suferința, sistemul o taxează. În loc să prevină comportamentele riscante, le monetizează. Taxarea actuală nu rezolvă nimic. Nu reduce dependența. Nu limitează riscurile. Doar adâncește problema și hrănește bugetul cu prețul celor mai afectați. S-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități În ultimii ani, s-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități: că jocurile de noroc sunt o problemă care poate fi rezolvată prin taxe. Că dacă le faci mai scumpe, le oprești. Că dacă impozitezi mai dur, „protejezi populația”. Realitatea e alta. În ultimii 10 ani, impozitele în acest domeniu au fost majorate aproape constant – de la praguri suportabile, la un regim fiscal care nu mai are echivalent nicăieri în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discursul oficial a rămas același: că „flagelul” trebuie oprit prin noi taxe, și mai mari, și mai dure. Orice efect negativ este folosit ca pretext pentru o nouă rundă de înăspriri. Fără analiză. Fără rezultate. Doar reflex bugetar. Milioane de români se bucură în mod responsabil de aceste activități, fie că vorbim de un bilet la loto, un pariu la sport sau un turneu de poker între prieteni. Pentru majoritatea, e o formă de divertisment – o experiență care aduce emoție, adrenalină, uneori și satisfacție. Nu diferă, în esență, de a merge la concert, la cinema sau la cazino cu un buget clar și cu limite asumate. Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde peste 40% din adulți au declarat că au participat la jocuri de noroc în ultima lună – dar rata estimată de jucători cu probleme este de doar 0,3%. (Raport UK Gambling Commission). Participare enorm mai mare comparativ cu România, dar probleme puține. De ce? Pentru că sistemul e reglementat corect, iar statul nu confundă moralismul cu protecția reală. Și da, firește că există și cazuri reale de dependență. Dar procentul este în medie de doar 1% și stabil la nivel global. Surprinzător pentru unii, țările care au interzis complet jocurile de noroc sunt și cele cu cele mai grave probleme legate de adicție, având rate cu 400% mai mari decat media. Statul român taxează astăzi jocurile de noroc cu un apetit fiscal record. Impozit pe câștig, fără deductibilitatea pierderilor, cu discuții recente privind TVA, CAS și CASS. Nu este o strategie fiscală, ci o vânătoare de venituri. Problema e că acei bani vin din buzunarele celor mai vulnerabili. În timp ce se pretinde protejarea populației, realitatea este o redistribuire inversă, de la cei care pierd cel mai mult către bugetul de stat. Ce nu spune statul: pierderile sunt ale celor vulnerabili Statul român justifică politicile fiscale din zona jocurilor de noroc printr-un discurs moralizator: că aceste măsuri „protejează” populația. În realitate, ele lovesc exact în cei care ar trebui sprijiniți. Potrivit The Lancet Public Health, utilizarea taxării ca instrument de sănătate publică în domeniul jocurilor de noroc este riscantă și poate avea efecte contrare celor intenționate. Taxarea excesivă nu reduce dependența, dar: crește presiunea asupra jucătorilor, alimentează migrarea către piața nereglementată, și întreține o dependență periculoasă a statului față de aceste venituri. Guvernele devin dependente de veniturile din taxe pe jocuri de noroc. Iar această dependență blochează orice reformă reală de sănătate publică, pentru că orice măsură care reduce pierderile jucătorilor reduce și veniturile statului. The Lancet Public Health, 2022 În plus, este bine documentat că aproximativ 1% din populație dezvoltă comportamente de joc problematice. Asta înseamnă că marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependenți. Penalizarea tuturor pentru acest procent redus este ca și cum am interzice complet alcoolul doar pentru că există alcoolici. Știm deja din istorie unde duce o astfel de logică. Prohibiția din SUA n-a redus consumul de alcool — a crescut piața neagră, a dus la pierderea controlului statului, la violență și corupție. Exact acolo ne îndreptăm și noi dacă ignorăm semnalele. Este momentul în care a apărut celebrul fenomen denumit „Bootleggers and Baptists”: o alianță paradoxală între cei care moralizau public (baptiștii) și cei care profitau în tăcere (contrabandiștii). Primii cereau interdicția „pentru binele societății”. Ceilalți o susțineau în spate, pentru că le elimina concurența legală. Exact același tipar îl vedem astăzi și în România: parlamentari care mimează protejarea cetățenilor, dar în realitate contribuie la consolidarea unei piețe netransparente, în care doar statul și câțiva supraviețuitori fiscali mai câștigă. Baptiștii vor binele „moral”. Bootleggerii încasează. Iar jucătorii plătesc nota. Asta este poate cea mai gravă concluzie: România se transformă într-un stat care are interes direct ca oamenii să continue
Cum va rămâne TVA-ul la medicamente? Răspunsul ministrului Sănătății
Ministrul a precizat, într-un interviu acordat Digi24, că ajustările viitoare în domeniul fiscal includ posibile creșteri de TVA la anumite categorii de produse, dar medicamentele vor beneficia în continuare de o cotă redusă. În programul de guvernare este prevăzută o împărțire în două categorii – medicație compensată (rețetă) și fără rețetă (OTC) – însă niciuna dintre acestea nu va ajunge la cota maximă. Rogobete a admis: „nu pot să vă spun valoarea la care o să crească TVA-ul”, deşi a subliniat că TVA-ul de 9 % ar putea rămâne sau crește cu 1–2 puncte, iar celui de 19 % i se pot aplica modificări în funcție de evoluția măsurilor fiscale. Ministrul a declarat că nu are date exacte întrucât Ministerul Finanțelor stabilește aceste procente și calendarul aplicării lor, susținând că discuțiile sunt încă în curs. Totuși, Rogobete a reiterat că obiectivul principal este să păstreze accesibilitatea medicamentelor esențiale, în timp ce impactul asupra prețurilor pentru pacienți va fi unul limitat.
Interviu | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea MEDIAFAX, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă
Interviu exclusiv | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea Gândul, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol, în exclusivitate pentru Gândul. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om
Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare
El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok. „Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters. Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești. La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.
IMPOZITUL pe câștigurile din jocuri de noroc, mai mare cu doar 1%, față de creșterea de 6%, promisă de Guvern
Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească cu doar 1%, adică de la 3%, cât este în prezent, la numai 4%, potrivit celor stabilite de Guvern în proiectul de lege cu măsuri fiscale pe care l-a aprobat vineri în ședință și pentru care urmează să își asume răspunderea luni în Parlament. Deși proiectul de lege, publicat joi, prevedea o majorare la 10% a impozitului din jocuri de noroc, Guvernul a decis, în final, asupra unui impozit de 4%, adică cu 1% mai mare decât este în prezent, semnalează publicația Profit.ro. De asemenea, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul crește de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000” în prezent, la numai „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, deși, ca urmare a cotei intenționate să urce la 10%, era propus în proiect la „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect, precizează sursa citată. Printre măsurile se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc. CES a dat aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale, anunțat de Guvern Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ primul pachet de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Avizul CES este obligatoriu, dar consultativ, așadar Executivul poate adopta ordonanța. Avizul negativ al CES este o critică față de pachetul de măsuri gândit de Guvernul Bolojan, însă nu o piedică în adoptarea lui. Premierul Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său se reunesc într-o nouă ședință, vineri, de la ora 15.00. Pe ordinea de zi, la capitolul „analiză”, se află și pachetul cu măsurile fiscale pe care Ilie Bolojan le-a anunțat miercuri. Ministerul Finanțelor a publicat, joi, în dezbatere publică, documentul cu măsurile fiscale de austeritate. Foto: Envato Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc, mai mare cu doar cu 1%, față de creșterea de 6%, promisă de Guvern
Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească cu doar 1%, adică de la 3%, cât este în prezent, la numai 4%, potrivit celor stabilite de Guvern în proiectul de lege cu măsuri fiscale pe care l-a aprobat vineri în ședință și pentru care urmează să își asume răspunderea luni în Parlament. Deși proiectul de lege, publicat joi, prevedea o majorare la 10% a impozitului din jocuri de noroc, Guvernul a decis, în final, asupra unui impozit de 4%, adică cu 1% mai mare decât este în prezent, semnalează publicația Profit.ro. De asemenea, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul crește de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000” în prezent, la numai „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, deși, ca urmare a cotei intenționate să urce la 10%, era propus în proiect la „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect, precizează sursa citată. Printre măsurile se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc. CES a dat aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale, anunțat de Guvern Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ primul pachet de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Avizul CES este obligatoriu, dar consultativ, așadar Executivul poate adopta ordonanța. Avizul negativ al CES este o critică față de pachetul de măsuri gândit de Guvernul Bolojan, însă nu o piedică în adoptarea lui. Premierul Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său se reunesc într-o nouă ședință, vineri, de la ora 15.00. Pe ordinea de zi, la capitolul „analiză”, se află și pachetul cu măsurile fiscale pe care Ilie Bolojan le-a anunțat miercuri. Ministerul Finanțelor a publicat, joi, în dezbatere publică, documentul cu măsurile fiscale de austeritate. Foto: Envato Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Radu Burnete spune că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă”, a spus Burnete. Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Date informative Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Suma monstruoasă alocată de Donald Trump pentru campaniile de epurare a imigranților
175 de miliarde de dolari au fost alocați săptămâna aceasta de președintele american Donald Trump pentru campania sa de deportare în masă a imigranților. Suma este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Chinei, iar experții apreciază că întrece de mai multe ori suma necesară pentru a se pune capăt foametei mondiale, potrivit salon.com. Bugetul aprobat miercuri de republicanii din Senat – The Big Beautiful Bill – reduce taxele pentru bogați, în timp ce taie servicii precum Medicaid și SNAP (ajutoarele pentru hrană) pentru restul populației. Însă cea mai importantă parte din acest proiect de lege pare să fie finanțarea campaniei lui Trump de epurare a imigranților și, posibil, a cetățenilor americani din țară. Depășește cu 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei Vicepreședintele JD Vance a comentat pe platforma X: „Tot restul — scorul CBO (Congressional Budget Office), baza corectă de calcul, detaliile despre politica Medicaid — sunt irelevante în comparație cu banii pentru ICE (Immigration and Customs Enforcement – Agenția pentru Imigrație și Vamă) și prevederile privind aplicarea legilor imigrației.” Pusă în context, e ușor de înțeles de ce Vance adoptă această poziție. Bugetul de 175 de miliarde de dolari pentru deportări este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Statelor Unite și Chinei. El depășește cu aproape 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei. Silky Shah, director executiv al organizației pentru drepturile omului Detention Watch Network, a declarat pentru sursa menționată că bugetul deschide calea unei extinderi fără precedent a capacității de detenție și deportare. „Acum 45 de ani, pur și simplu nu dețineam oameni în acest mod. În general, erau eliberați după o zi sau două și își continuau procedurile juridice de acasă, cu familiile sau la muncă”, a spus Shah. „De atunci, dimensiunea sistemului a tot crescut. Dar acum… este la cel mai ridicat nivel din istorie. Și nici măcar nu au acești bani.” Ce include acest buget monstruos Potrivit estimărilor Programului Alimentar Mondial, fondurile direcționate către deportări ar putea finanța integral, timp de patru ani, programul de combatere a foametei globale. Descompus, bugetul de 175 de miliarde de dolari include: aproape 30 de miliarde pentru bugetul de aplicare al ICE (Serviciul de Imigrație și Control Vamal), 45 de miliarde pentru construirea de noi centre de detenție pentru imigranți, 47 de miliarde pentru construirea unui zid de frontieră, 12 miliarde pentru măsuri de imigrație la nivel de stat, aproximativ 10 miliarde pentru rambursarea Departamentului pentru Securitate Internă pentru „protejarea granițelor Statelor Unite”, și alte prevederi. „Auschwitzul cu aligatori” – oraș cu corturi și închisori de 3 000 de paturi – o teorie a conspirației devenită realitate Americanii au avut deja o mostră a ceea ce urmează în urma acestui buget crescut, miercuri, când Trump a vizitat în Florida un nou lagăr aflat în construcție, destinat găzduirii imigranților. Facilitatea, denumită ironic de critici „Auschwitzul cu aligatori”, este un oraș de corturi și închisoare de 3.000 de paturi situat în Everglades. Se estimează că va costa aproximativ 450 de milioane de dolari pe an, doar o fracțiune din cele 45 de miliarde alocate pentru noi centre de detenție. Această facilitate anume este finanțată din fonduri FEMA, ceea ce amintește de teoriile conspirației despre „lagărele FEMA” promovate de republicani — doar că acum este reală. Partidul Republican din Florida deja vinde șepci cu inscripția „Alcatrazul cu aligatori” și alte produse promoționale. Trump a sugerat, de asemenea, că acest nou lagăr ar putea fi primul dintr-o serie, anticipând un nou sistem de încarcerare în Statele Unite: „Ei bine, cred că am vrea să vedem astfel de facilități în multe state. Chiar, în multe state”, a spus Trump. „Și, știți, la un moment dat, s-ar putea transforma într-un sistem.” Cel mai mare număr de deținuți din 2019 încoace În ceea ce privește capacitatea totală, American Immigration Council estimează că noul buget ar permite extinderea capacității ICE la cel puțin 116.000 de paturi, un număr comparabil cu totalul japonezilor-americani internați pe durata întregului Al Doilea Război Mondial. În prezent, ICE (Agenția pentru Imigrație și Vamă din SUA) are aproximativ 56.000 de persoane în centrele de detenție din întreaga țară, multe dintre cele mai mari facilități fiind situate în statele sudice, precum Louisiana și Texas. Populația actuală din centrele de detenție reprezintă, de asemenea, cel mai mare număr de deținuți din august 2019 încoace. În termeni practici, Shah a spus că se așteaptă ca acest lucru să însemne mai multe tabere precum cea din Florida. Capacitatea de detenție, a explicat ea, este un punct de blocaj în procesul de deportare — mai multe paturi înseamnă că administrația Trump va putea să-și extindă campania de deportare într-un mod dramatic.
Tanczos Barna, despre impozitarea tuturor pensiilor: „Nu astăzi, dar pe viitor”
Întrebat dacă, în opinia sa, orice pensionar ar trebui să contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate, vicepremierul spus la Prima Tv că: „Nu astăzi, dar pe viitor. În viitor o să vedem, dar astăzi nu.” Printre măsurile din noul pachetul fiscal se află și impozitatea pensiilor de peste 3.000 de lei. „Eu cred că, inclusiv pensionarii, cel puţin în momentul de faţă, cei care au pensii mai mari de 3.000 lei, trebuie să contribuie cu o sumă minimă pentru a deveni asiguraţi. Cel care are, de exemplu, o pensie de 3.500 lei va contribui cu 50 lei. În momentul de faţă, au considerat colegii noştri şi am fost de acord până la urmă că pensiile sub 3.000 lei sunt prea mici ca să mai punem o povară la acel nivel. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie să se îndrepte către acest principiu fundamental de contribuţie şi beneficiu de servicii. Adică, dacă ai orice venit, contribui cu o anumită sumă şi trebuie să beneficiezi de servicii medicale”, a mai spus Tanczos Barna. CITITȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele