Etichetă: Economic

Ministerul Finanțelor schimbă normele metodologice privind finanțarea economiei naționale pentru APĂRARE și întocmirea bugetului de stat pentru RĂZBOI

Ministerul de Finanțe (MF), condus interimar de Tanczos Barna (UDMR), a schimbat pe 11 iunie normele metodologice ale Legii 477/2003 privind finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea bugetului de stat pentru război. Potrivit noilor norme, publicate în Monitorul Oficial pe 16 iunie, pe baza planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare, aprobat de către Guvern, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale încheie, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, contracte cu operatorii economici cu atribuții în realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naționale pentru apărare. Sursa: Monitorul Oficial Ce spun noile norme? În vederea asigurării finanțării programului de pregătire a teritoriului pentru apărare, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice au obligația ca, anual, să propună includerea în programele de investiții proprii, cu prioritate, a fondurilor aferente realizării obiectivelor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și comunicate acestora de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Propunerile menționate, precum și modificările care intervin în procesul de elaborare a legii bugetare anuale, comparativ cu solicitările inițiale privind fondurile necesare pregătirii teritoriului pentru apărare, vor fi avizate în prealabil de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2. Fundamentarea fondurilor ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face pe baza datelor și elementelor justificative prezentate de ordonatorii principali de credite, potrivit responsabilităților și sarcinilor rezultate din planurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programele de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate în condițiile legii.În bugetele ordonatorilor principali de credite cu atribuții în domeniu sunt înscrise în acest scop următoarele naturi de cheltuieli: a) La cheltuielile curente vor fi înscrise fondurile care se referă la cheltuieli cu bunurile și serviciile, legate de:– asigurarea transportului, manipulării, depozitării, conservării, împrospătării, efectuării probelor de calitate, valorificării, casării, inventarierii și evidenței contabile a materialelor și produselor din rezerva de mobilizare;– contravaloarea prestațiilor legate de administrarea și paza depozitelor ce sunt evidențiate separat de cele destinate producției curente a operatorilor economici (personal de deservire și întreținere depozite, reparații, încălzire, iluminat, chirii etc.);– trecerea în conservare a utilajelor, instalațiilor, liniilor tehnologice și stațiilor pirotehnice din componența capacităților pentru apărare, potrivit art. 25 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– elaborarea, păstrarea și actualizarea documentațiilor tehnice, tehnologice și a sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor (S.D.V.), conform prevederilor cap. VI „Documentația tehnică, tehnologică și S.D.V.“ din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– alte cheltuieli cu bunurile și serviciile prevăzute de lege. b) La cheltuielile cu activele nefinanciare vor fi înscrise fondurile care se referă la:– finanțarea acumulării, reîntregirii și împrospătării produselor din rezerva de mobilizare, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 477/2003, republicată, cu modificările ulterioare;– finanțarea obiectivelor cuprinse în planul de pregătire a teritoriului pentru apărare, în condițiile art. 53 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– finanțarea altor acțiuni de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare prevăzute de lege, de natura cheltuielilor de investiții.Propunerile de credite de angajament și credite bugetare se vor fundamenta, avându-se în vedere realizările exercițiului bugetar anterior, sarcinile nou-intervenite, precum și propunerile de reducere a cheltuielilor neeconomicoase din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. 3. Fondurile necesare finanțării acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se aprobă și se utilizează în condițiile Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare .4. Cheltuielile se angajează și se efectuează în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate și deschise cu această destinație, de la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă“, titlul 20 „Bunuri și servicii“ sau titlul 71 „Active nefinanciare“, după caz, potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. 5. Pentru prestarea unor servicii în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, ordonatorii principali de credite încheie contracte ferme, în condițiile legii, cu operatorii economici prestatori, care includ atât cheltuielile cu munca vie stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru angajații proprii, cât și cheltuielile aferente activităților privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, dimensionate la strictul necesar.Materialele, produsele și serviciile prevăzute în planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare sau în programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și contractate în exercițiul bugetar curent se plătesc din creditele bugetare aprobate numai pe bază de documente justificative întocmite în conformitate cu dispozițiile legale. Capitolul II Finanțarea și decontarea produselor ce se scot din rezerva de mobilizare pentru împrospătare, preschimbare sau scoatere definitivă 1. Operatorii economici la care se constituie rezerve de mobilizare sunt obligați să preîntâmpine deteriorarea acestora din punct de vedere calitativ, pe calea împrospătărilor ce trebuie efectuate conform Hotărârii Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare .Împrospătarea produselor din rezervele de mobilizare se realizează prin vânzarea acestora și reîntregirea corespunzătoare a stocurilor cu produse similare noi. În situația în care scoaterea la împrospătare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piață, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la prețuri reduse față de valoarea de inventar, aprobate în condițiile legii.Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat. 2. Scoaterea produselor din rezerva de mobilizare sub formă de împrumut se efectuează, în mod excepțional, la solicitarea operatorilor economici interesați, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în care sunt stipulate condițiile de restituire a produselor respective, după depunerea unei garanții în contul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, al cărei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor.Garanția depusă de către operatorii economici pentru care se scot sub formă de

Cei mai mari actori din mediul de afaceri, poziție față de IMPOZITAREA progresivă. Măsura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt

Mediul de afaceri din România consideră măsura vehiculată zilele acestea privind impozitarea progresivă nu și-ar atinge scopul de atragere a veniturilor suplimentare pe termen scurt, iar impactul pe termen mediu și lung ar trebui luat în considerare. Poziția a fost transmisă într-o scrisoare comună semnată de 13 organizații reprezentative la nivelul economiei naționale. Semnatarii scrisorii de poziție comună fac apel la responsabilitate politică, atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. Cele 13 organizații semnatare sunt: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC Confederația Patronală CONCORDIA Consiliul Investitorilor Străini – FIC Fundația Romanian Business Leaders – RBL Argumentele mediului de afaceri Potrivit semnatarilor, România se confruntă din 2029 cu procedura de deficit excesiv, soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și se află într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. „În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traiectorie de stabilitate”, se arată în documentul de poziție. Organizațiile arată că într-o scrisoare publică anterioară, au evidențiat principiile care, în opinia lor, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. „Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectării veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale, care să se bazeze pe valorificarea potențialului de creștere economică al României, iar reformele fiscale să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională”, susțin semnatarii. Organizațiile reiterează poziția, ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar. „Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate”, se arată în scrisoare. „O colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili” Potrivit semnatarilor, păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară  pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. „Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili, în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o  categorie mai mare de contribuabili, care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale”, argumentează mediul de afaceri. Astfel, susțin semnatarii, un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. „Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor”, spun organizațiile. Potrivit semnatarilor, stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu. Datele citate de mediul de afaceri arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale. „Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei”, susțin organizațiile. „Reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare” Potrivi acestora, implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, ar fi necesare investiții suplimentare în  formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum și acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzător, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme. „Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale”, se arată în scrisoarea de poziție. Conform documentului citat, implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. „România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și

Cât a ajuns să coste o porție de hamsii pe litoralul românesc

Sezonul estival din acest an vine cu scumpiri, mai ales pentru cei care adoră să mănânce o porție de hamsii după ce au făcut baie în mare și s-au bronzat la plajă! Din cauza inflației, turiștii nu se mai pot înfrupta din preparatele tradiționale ca-n alți ani și sunt nevoiți să vină cu provizii de acasă sau să facă cumpărături în magazinele locale.  Pentru mulți, prețul unei ciorbe servită la terasa litoralului românesc este strigător la cer în condițiile în care mulți turiști susțin că mâncarea de pe litoralul Bulgariei sau din unele insule grecești este mult mai ieftină. Cine vrea să savureze o ciorbă la mare, trebuie să știe că anul trecut, o porție costa 23 de lei. Anul acesta, este cu 2 lei mai scumpă, deci costă 25 lei. O porție de hamsii costă 20 lei. Vara trecută, prețul varia între 18 și 19 lei. „Maxim cu un leu, doi pentru anumite produse cum ar fi: ardei umpluți, la câteva preparate de pește pane sau prăjit”, a declarat Daniel Bocăneală, managerul unei autoserviri, potrivit BZI. Prețurile la băuturi au rămas neschimbate: cafeaua – 12 lei limonada – 25 lei o halbă cu bere – 15 lei „Am încercat să ținem prețurile ca anul trecut. Cel mai probabil vor rămâne aceleași pe toată perioada verii”, a spus Ramona Butaru, managerul unui beach bar. Românii mai au la dispoziție până la finalul lunii iunie să se bucure de tarifele de cazare scăzute. O cameră dublă cu mic dejun inclus, în nordul stațiunii Mamaia, costă 300 lei pe noapte. Cât a plătit un turist pentru o ceafă de porc „Litoralul Pentru Toți” este un program destinat turiștilor care doresc să-și petreacă sejurul la mare în extrasezon, atunci când stațiunile și plaja sunt mai libere. Doar că „litoralul pentru toți” nu este chiar pentru toți. Spre exemplu, un turist a plătit 73 lei, într-un restaurant, pentru o ceafă de porc cu garnitură de legume la grătar și o salată de varză. „Prețuri de coșmar”, a reacționat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Cât costă o ciorbă la restaurantele din Bucureşti/PREȚURILE au luat-o razna în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

Radu Soviani: Taxa de solidaritate, creșterea TVA la 21%, rezolvă ceva? Rezolvă doar că îi sancționează pe cei care plătesc

Analistul economic Radu Soviani a declarat în emisiunea Ai Aflat! că taxa de solidaritate și majorarea TVA-ului la 21% vin ca o sancțiune a celor care plătesc și mai mult „înseamnă să tai din puterea de cumpărare a populației”. Radu Soviani vorbește despre scenariul în care s-ar aplica taxa de solidaritate, creșterea TVA la 21%.  „Rezolvă ceva? Rezolvă doar că îi sancționează pe cei care plătesc. Sau poate îi exonerăm pe cei care nu plătesc. „În momentul în care te duci la cel care plătește și îl protejezi pe cel care nu plătește, eu nu cred că rezolvă nimic pe termen scurt, mediu și lung, ci doar creează senzația că mai colectează niște bani. Asta înseamnă să tai din puterea de cumpărare a populației. Nicușor a vrut să se întâlnească cu sindicatele, nu văd nimic rău în asta. Am participat și eu la înâlnire.”, a mai spus Soviani. În același timp, analistul economic mai menționează că în acest moment sunt multe propuneri venite din partea unor „oameni cu idei medievale din punct de vedere al taxării”. „Se citează niște oameni cu idei medievale din punct de vedere al taxării, pentru că taxa pe tranzacții bancare, adică la fiecare plată pe care o faci — fie că-ți iei o apă plată, fie că plătești o factură la energie sau gaze — să dai o dișmă. Este ca fumăritul care era în perioada medievală. Exact ca fumăritul sau poșăritul, cum se numea atunci, genul ăsta de taxă. A, deci ai coș de foc, adică îți permiți să iei lemne, și dacă iei lemne și faci fum, trebuie să ne plătești o dișmă, o taxă. O astfel de tranzacție nu poate fi aplicată.”, mai spune Soviani. „Ei ți-au arătat ce dispreț au față de populație.”, mai spune analistul economic. CITIȚI ȘI:

Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale

Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Reacția ANRE după afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu: România nu subvenționează exporturile de gaze

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) subliniază că România nu „subvenționează” exporturile de gaze și nu vinde gaze „ieftine” în Austria, ca replică la afirmațiile catalogate drept eronate apărute recent în spațiul public, „formulate de către anumiți lideri politici ale căror declarații contravin intereselor economice și de securitate energetică ale României”. ANRE a reacționat, luni, la afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu privind exporturile de gaze. Potrivit liderului senatorilor AUR, statul român, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a hotărât ca tariful de transport al gazelor să fie cu 40% mai mic pentru exportul în Austria decât pentru consumul intern în România, el precizând că este vorba de un caz revoltător de inechitate economică. „Am să vă spun, foarte pe scurt, cum plătim noi pentru a avea dreptul să exportăm gaz ieftin în Austria. Păi, foarte simplu! Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a stabilit următorul lucru: tariful de transport al gazelor este mai mic cu 40% dacă gazul este exportat în Austria, decât dacă este transportat în interiorul României”, spune Petrișor Peiu, într-un comunicat de presă. „Afirmația conform căreia România ar livra gaze naturale ieftine către Austria, în detrimentul cetățenilor români, este complet nefondată. Domnul senator Petrișor Peiu a susținut că tarifele de transport aplicate la punctul de interconectare Csanádpalota (granița cu Ungaria) ar fi fost reduse cu 40%. Această informație este falsă. Tarifele de transport sunt identice, atât pentru punctele de interconectare, cât și pentru cele interne”, a replicat ANRE. Potrivit ANRE, așa-numita „reducere de 40%”, invocată de Petrișor Peiu, nu se aplică transportului standard, ci se referă exclusiv la servicii speciale, aplicabile doar în condiții restrictive – când infrastructura este deja ocupată. „Această capacitate întreruptibilă implică riscul ca utilizatorul să nu o poată accesa, ceea ce justifică un tarif diferențiat față de capacitatea fermă”, a precizat ANRE. Statul român nu vinde gaze „ieftine” în Austria Mai mult, ANRE subliniază că prețul gazelor naturale este determinat de piață, nu de un tarif de transport stabilit de stat. Autoritatea întărește că România nu are un mecanism de „export subvenționat”. Gazele ajung pe piețele externe, inclusiv Austria, în funcție de condițiile comerciale, iar veniturile obținute din aceste tranzacţii revin operatorilor economici care extrag sau transportă gaz, nu „statului austriac”. În plus, precizează ANRE, costurile de transport nu sunt suportate de consumatorii români pentru exporturi, dimpotrivă, capacitățile de transport rezervate pentru export generează venituri care contribuie la acoperirea costurilor totale ale sistemului, reducând astfel nevoia de majorare a tarifelor interne. „Fiecare MWh transportat prin punctele de interconectare aduce venituri suplimentare, contribuind la acoperirea costurilor sistemului. Afirmațiile de genul «românii plătesc mai mult ca să le dăm austriecilor gaz ieftin» sunt inexacte și au un caracter pur politic. România NU-și sabotează propriii cetățeni, ci își asumă responsabil rolul de furnizor responsabil de securitatea energetică regională și europeană”, a transmis ANRE. Autoritatea a întărește că România își consolidează poziția de actor important în securitatea energetică a regiunii, contribuind inclusiv la aprovizionarea Ucrainei prin Coridorul Vertical – o rută strategică ce leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, amintind că Transgaz, operatorul național de transport gaze naturale, va lansa în curând procedura de alocare pentru capacități „supergrupate” (monthly bundled capacity) către Ucraina, incluzând segmente din toate cele patru țări menționate. Citiți și: Operatorii de sisteme de transport de gaze din Republica Moldova – controlat de Tranzgaz – Ucraina și Slovacia, MEMORANDUM pentru Coridorul Vertical Conducta care va prelua GAZELE din Marea Neagră a ajuns la 99,95%. Când estimează șeful Transgaz că va recepționa lucrarea de 500 de milioane de euro Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Axios.com: Economia SUA stagnează, Fed va menține o linie prudentă în materie de politică monetară

Situația economică a Statelor Unite pare a fi la fel ca acum trei luni, iar perspectivele probabil vor atrage o abordare de prudență din partea Rezervei Federale (Fed) în materie de politică monetară, comentează site-ul Axios.com. De când experții Rezervei Federale (Fed) au revizuit în scădere proiecțiile privind creșterea economică, au apărut o serie de evoluții care influențează politica monetară în următorii anii. ”Cu toate acestea, economia americană și perspectivele de politică monetară revin la situația de acum trei luni. Din acest motiv, este de așteptat ca tonul prudent pe care Fed l-a demonstrat la ultimele sesiuni să continue săptămâna aceasta, în pofida apelurilor președintelui Donald Trump în sensul reducerii masive a dobânzilor”, notează site-ul Axios.com. Urmează decizii ale băncilor centrale la nivel mondial. Banca Japoniei va lua decizia marți, Rezerva Federală din Statele Unite (Fed), miercuri, iar Banca Angliei (BoE), joi. În martie, Comitetul Federal al Piețelor Deschise (FOMC), entitatea decizională a Fed la nivel monetar, a evocat problema incertitudinii economice, în contextul tarifelor comerciale aplicate de Administrația Trump. Acum, tarifele rămân, cu o medie de 10%, la cele mai mari niveluri din ultimele decenii. Rata inflației pare a se apropia de nivelul de 2,0%, iar șomajul se menține la 4,2%. În urmă cu trei luni, persista și incertitudinea asociată planului fiscal al Administrației SUA. Proiectul de lege a trecut de Camera Reprezentanților, iar Senatul ar urma să aprobe o versiune peste câteva zile. Pachetul fiscal conține scăderi imediate de taxe și reduceri ale cheltuielilor guvernamentale pe termen mediu. ”În acest context, oficialii din cadrul Fed probabil vor constata că premisele economice nu s-au modificat, deși s-au redus anumite riscuri pe termen scurt, astfel că nu vor modifica substanțial perspectivele economice”, constată site-ul Axios.com. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: Drill, Romgaz, drill

Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a demarat forajul sondei 54 Damianca, parte a proiectului strategic onshore de la Caragele, au anunțat conducerea ministerului și a companiei după vizita, de luni, la amplasamentul acesteia. Sonda va merge până la 5.100 de metru adâncime, una dintre cele mai mari adâncimi terestre ale companiei, pentru a găsi noi zăcăminte de hidrocarburi. Angajamentul pentru a descoperi noi volume de hidrocarburi este o prioritate a companiei ROMGAZ, iar forajul sondei 54 Damianca în zona adâncă a structurii Caragele se înscrie în realizarea acestui obiectiv, au transmis reprezenanții companiei după ce ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vizitat amplasamentul alături de conducerea ROMGAZ, directorul general Răzvan Popescu, directorul general adjunct Aristotel Jude și președintele Consiliului de Administrație, Dumitru Chisăliţă. Proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat pe teritoriul județelelor Buzău și Brăila este cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz, estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. „Astăzi am fost la Caragele, probabil cel mai promițător zăcământ de gaz pe uscat al României. Țara noastră a devenit anul trecut producătorul nr. 1 de gaz al UE, surclasând Olanda, iar asta datorită echipei Romgaz, care a reușit creșterea spectaculoasă a producției de gaz românesc”, a transmis Sebastian Burduja. Sonda 54 Damianca – care a început forajul în prima parte a lunii iunie 2025 și avansează conform programulu- are cu o adâncime proiectată de 5.100 metri, face parte din portofoliul sondelor de explorare care vizează identificarea de noi zăcăminte de hidrocarburi, de evaluare a potențialului productiv și a configurației geologice în zone cu adâncimi de peste 4.000 metri. Pe lângă locația sondei 54 Damianca, ministrul Energiei și echipa ROMGAZ au vizitat astăzi și sonda 55 Damianca care se află în exploatare, pe care Sebastian Burduja a catalogat-o drept una dintre cele mai bune sonde ale Romgaz. „Aici a fost atins și recordul de timp pentru punerea în producție: 34 de zile. Înainte, o asemenea operațiune dura și ani de zile”, a transmis demnitarul. Câte sonde vor mai fi săpate Structura Caragele este localizată pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, în perimetrul RG06 Muntenia Nord-Est, perimetru în care ROMGAZ desfășoară operațiuni petroliere în baza Acordului de concesiune de Explorare-Dezvoltare-Exploatare aprobat prin H.G nr. 23/2000, fiind unic titular al acestuia. Aceasta se află în producție și are un aport semnificativ la cumulativul de gaze extras al ROMGAZ. Structura se află în continuă dezvoltare pe măsură ce sondele săpate dovedesc caracterul comercial. În total, aici sunt 15 sonde în producție, potrivit datelor oficiale. Pentru evaluarea acumulărilor deja descoperite și pentru evidențierea unor noi acumulări, ROMGAZ își propune săparea unui număr de 10 sonde de mare adâncime necondiționate și cel puțin a încă 3 foraje condiționate de rezultatul acestora. „Romgaz demonstrează că este un pilon puternic pentru piața de energie din România, iar proiectele companiei sunt atractive și competitive pentru investitori și mediul economic al țării noastre. Le mulțumesc în mod special lui Dumitru Chisăliță, Răzvan Popescu și Aristotel Jude, alături de toți colegii din Romgaz, care demonstrează că au viziune, curaj și hotărârea de a face din această companie românească de tradiție un lider de nivel european. Cifrele vorbesc de la sine: peste 11 miliarde lei investiții Romgaz în ultimii 5 ani”, a transmis Sebastian Burduja, în postarea intitulată „Drill, Romgaz, drill”. ROMGAZ, ca parte a strategiei sale de dezvoltare, deține un portofoliu de proiecte de explorare solid care conturează investițiile prezente și viitoare în segmentul upstream onshore, integrează oportunitățile comerciale și se aliniază, în același timp, cu obiectivele tranziției energetice într-un mod responsabil și sustenabil, arată compania. La sfârșitul lunii trecute, Romgaz anunța că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde, iar aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. „Aceste proiecte sunt despre România la care visăm și pe care o construim: puternică, independentă energetic, cu prețuri competitive la gaz, cu fruntea sus în Europa. Să nu mai depindem niciodată de alții. Să depindă alții de noi. Și nu, nu vindem nimănui nici Romgaz, nici Hidroelectrica, nici Nuclearelectrica. Investim în companiile românești pentru că sunt motoare de creștere economică și de bunăstare. Iar veștile bune vor continua, chiar dacă de cele mai multe ori nu fac știri. Ținem aproape”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Studiu la un an de e-FACTURA: 55% din companii consideră tranziția provocatoare, dar gestionabilă, 18% au dificultăți majore. Ce vor de la autorități

Aproximativ 150 de companii din România, printre care și corporații multinaționale, care generează câteva zeci de milione de facturi, au raportat, conform unui studiu lansat luni, un grad ridicat de adopție, dar și provocări și, în câteva cazuri, dificultăți insurmontabile în implementarea facturii electronice. Aceasta a fost introdusă obligatoriu între companii acum un an de România, unul dintre primele state la nivel european care și-au asumat acest demers, ce urmează să fie adoptat la nivelul UE până în 2035. Odată cu implementarea e-Factura, companiile au observat o serie de beneficii, dar s-au lovit și de multe dificultăți, arată un studiul „Un an de e-Factura în România”, realizat de Profluo, companie românească specializată în automatizarea proceselor financiar-contabile cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care analizează modul în care mediul de business a resimțit primul an de obligativitate a facturării electronice. Potrivit studiului, principalele beneficii pe care le resimt companiile după adoptarea facturii electronice sunt reducerea erorilor de facturare (36%), procesarea mai rapidă a documentelor (31%) și scurtarea timpilor de raportare financiară (20%). Studiul a evidențiat o adopție ridicată a facturării electronice în rândul companiilor mari, dar și provocări legate de implementare, integrare și automatizarea fluxurilor. Totodată, se conturează o cerere tot mai mare pentru soluții de facturare complet integrate, arată studiul citat. Astfel, 88% dintre respondenți consideră e-Factura un demers atât util, cât și necesar, însă gradul de dificultate în implementare a variat. Aproximativ jumătate (55%) dintre companii au descris tranziția ca fiind gestionabilă, dar provocatoare. Acestea sunt în general companii digitalizate și sprijinite de furnizori externi. Aproape o cincime (18%) au raportat dificultăți majore în procesul de implementare. Totuși, nivelul de scepticism rămâne ridicat în ceea ce privește obiectivele comunicate de autoritățile fiscale – în special ideea că e-Factura va reduce semnificativ deficitul de TVA al României (în prezent cel mai mare din UE) și va simplifica raportarea fiscală, au transmis autorii studiului. Pasul următor: automatizarea completă a proceselor financiare Studiul evidențiază clar avantajul competitiv al companiilor digitalizate. Deși procesul de implementare a fost dificil pentru o parte dintre organizații, beneficii precum reducerea erorilor și accelerarea procesării sunt deja vizibile, iar automatizarea s-a dovedit a fi nu doar utilă, ci esențială pentru adaptarea la noile cerințe fiscale. „Primul an de facturare electronică în România a fost o perioadă intensă de adaptare și învățare pentru companii. e-Factura a reprezentat un moment de cotitură în procesul de digitalizare financiară, iar studiul nostru confirmă acest lucru: organizațiile care au investit în soluții automatizate au câștigat timp, acuratețe și eficiență operațională”, a declarat Bogdan Năforniță, CEO & Co-Founder Profluo, care consideră că următorul pas firesc pentru organizații este automatizarea completă a proceselor financiare. Beneficiile resimțite de mediul de afaceri Studiul a identificat următoarele beneficii principale pentru companii, după primul an de utilizare a e-Factura: mai puține erori de facturare (36%) procesarea mai rapidă a documentelor (31%) reducerea timpului necesar pentru raportarea financiară (20%). Doar 4% au menționat reducerea costurilor de procesare ca beneficiu, ceea ce sugerează că organizațiile apreciază mai mult eficiența operațională decât economiile directe, potrivit autorilor. Provocări tehnice și operaționale În ceea ce privește provocările întâmpinate de companii în tranziția către e-Factura, 35% au perceput întregul proces ca fiind complicat tehnic, 32% au semnalat costurile ridicate de implementare, iar 21% au remarcat o creștere a complexității în procesele comerciale uzuale. De asemenea, 18% dintre companii au raportat fluxuri interne de aprobare mai greoaie. La nivel tehnic, 55% dintre respondenți au menționat probleme legate de disponibilitatea sau accesul la portalul public al autorității fiscale, 50% au întâmpinat dificultăți de integrare cu sistemele interne, 35% au avut nevoie de actualizări frecvente ale soluțiilor software utilizate, iar 35% au întâmpinat dificultăți în înțelegerea cerințelor legislative și tehnice. Impactul asupra relațiilor de business și gradul de automatizare Potrivit studiului citat, tranziția la e-Factura a avut efecte variate asupra relațiilor de business. În timp ce 38% dintre companiile respondente nu au observat schimbări semnificative în colaborarea cu partenerii, 24% au raportat un impact negativ, precum întârzieri sau dificultăți de aliniere. Doar 15% au remarcat îmbunătățiri în transparență și fluxuri. Totodată, 82% dintre companii folosesc în prezent soluții de automatizare a facturării electronice. Cele mai apreciate funcționalități sunt: Automatizarea procesării facturilor – 63% Integrarea cu sistemele interne existente – 57% Monitorizarea în timp real a fluxurilor de facturare – 53% Majoritatea companiilor se așteaptă ca aceste soluții să reducă intervenția umană (63%) și să îmbunătățească eficiența operațională (62%). Analiza arată că firmele cu volume mari de documente sunt mai deschise să investească în soluții avansate de automatizare și integrare ERP, pentru a asigura conformitatea și eficiența proceselor. În schimb, companiile cu volume mai mici – care procesează sub 500 de facturi lunar – se bazează frecvent pe software de contabilitate de bază sau metode manuale. Deși presiunea pentru digitalizare este mai redusă în aceste cazuri, beneficiile automatizării, precum reducerea erorilor și conformitatea cu reglementările fiscale, rămân relevante. Ce așteaptă companiile de la autoritățile fiscale Potrivit respondenților, având în vedere amploarea transformării aduse de facturarea electronică, instituțiile publice care coordonează astfel de inițiative trebuie să respecte standarde ridicate de guvernanță și comunicare. Conform studiului, mediul de afaceri are următoarele așteptări din partea autorităților fiscale: Claritate – definirea clară a obiectivelor, a domeniului de aplicare și a termenelor, cu mult timp înainte de implementare Pregătire tehnică – alocarea unui interval suficient pentru testare și implicarea timpurie a părților interesate Transparență – raportarea periodică a progresului și evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele comunicate Și mai concret, companiile vor mai multă seriozitate cu privire la rolul asumat, de actor central al proceselor de facturare din România, respectiv: Disponibilitate și reziliență crescută a SPV – 69% Cerințe legislative simplificate și clare – 57% O aplicație gratuită pentru IMM-uri – 34% Autorii consideră că studiul oferă un reper important pentru următoarele etape ale digitalizării fiscale în România și poate ghida atât companiile, cât și autoritățile în pregătirea pentru viitoarele obligații ViDA la nivel european, demers programat pentru perioada 2030 – 2035. Prezentarea studiului, aici. Studiul integral, în engleză, aici. Sursa foto: Alexandra Pandrea Citiți

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele