ONU reduce drastic planul de ajutor umanitar din cauza lipsei de fonduri/ Liderii se confruntă cu o situație dificilă, în contextul crizelor mondiale
ONU își reduce drastic planul de ajutor umanitar, lăsând milioane de oameni în dificultate, în contextul reducerilor bugetare fără precedent, inclusiv retragerea Statelor Unite. ONU a aplicat o reducere drastică a ajutorului umanitar în acest an, ca răspuns la „cele mai grave scăderi de finanțare care au lovit vreodată sectorul umanitar”, în special retragerea bruscă a SUA. ONU a anunțat, luni, o revizuire a planului său global de ajutor umanitar pentru acest an. Noul plan de 29 de miliarde de dolari, comparativ cu obiectivul anterior de 44 de miliarde de dolari până în 2025, este așteptat să „prioritizeze excesiv” ajutorul pentru 114 milioane de oameni, potrivit unui comunicat publicat de agenția ONU. Planul inițial era menit să ajute „180 de milioane de persoane vulnerabile”. Conform OCHA (Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), ONU a reușit să strângă doar 5,6 miliarde de dolari din cele 44 de miliarde de dolari solicitate inițial, adică 13% din total. Între timp, crizele umanitare globale s-au înmulțit: în Sudan, Fâșia Gaza, Republica Democrată Congo, Birmania și Ucraina. Întregul sector umanitar a fost afectat de decizia președintelui american, Donald Trump, de a pune capăt sau de a reduce ajutorul extern al SUA, potrivit cotidianului Sud-Ouest. Washingtonul fusese anterior cel mai mare donator pentru toate formele de asistență pentru dezvoltare, iar aceste măsuri au consecințe semnificative asupra planului ONU. Finanțarea SUA a reprezentat uneori o parte semnificativă din bugetele agențiilor ONU sau ale diferitelor ONG-uri, iar aceste pierderi sunt imposibil de compensat în câteva săptămâni sau chiar luni. Șeful OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a denunțat o decizie care ar putea costa milioane de vieți. Foto: Profimedia Citește și: Macron respinge planul lui Trump de a-l implica pe Putin în negocierile dintre Israel și Iran/ „Nu cred că Rusia poate fi un MEDIATOR” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Ce se scumpește de la 1 iulie. Noile PREȚURI la alimentele de bază și energie vor lovi în românii cu venituri mici
Începând cu 1 iulie, românii vor resimți mai apăsat costul traiului zilnic. Sunt așteptate creșteri masive de prețuri, scumpirea energiei declanșând un efect de domino în piață. De la mâncare și energie, până la polițele auto obligatorii, aproape tot ce contează în bugetul lunar al unei familii de români se va scumpi. Până acum, unele produse alimentare erau protejate de un plafon al adaosului comercial, măsură adoptată de autorități pentru a evita o creștere a prețurilor. Acest mecanism expiră la 1 iulie, iar consecințele se vor vedea imediat. Ouăle, carnea de pui și de porc (de la pulpe de pui la spată de porc), dar și lactatele obișnuite (brânză, iaurt, smântână și unt) se vor scumpi puternic. Totodată, făina, mălaiul, uleiul și pâinea, produse nelipsite din cămara românilor – vor avea prețuri mai ridicate. Nici fructele și legumele nu scapă de valul scumpirilor. Se mai anunță majorări de preț la roșii, ceapă, castraveți, usturoi, ardei și cartofi, dar și la mere, pere, prune și struguri. Chiar și ingredientele simple pentru deserturi, cum ar fi zahărul, intră pe lista celor vizate de scumpiri. Pe scurt, tot ce înseamnă mâncare de zi cu zi va deveni mai costisitor în România de la 1 iulie 2025. RCA-ul va costa mai mult Tot de la 1 iulie expiră și plafonarea tarifelor RCA. Astfel, firmele de asigurări vor avea libertatea să ajusteze prețurile după propriile calcule, ceea ce înseamnă că polițele RCA, deja scumpe, ar putea ajunge la sume și mai mari. În prezent, unele polițe de asigurare auto obligatorie au trecut, deja, de pragul de 3.000 de lei. O altă schimbare majoră vizează costurile cu energia electrică. Tarifele reglementate pentru consumatorii casnici vor fi eliminate, ceea ce va aduce facturi mai mari în majoritatea gospodăriilor. În prezent, cei care consumă până la 100 sau 200 kWh lunar plătesc un preț plafonat, dar de la 1 iulie acest ajutor de la stat dispare. Hidroelectrica a anunțat posibile creșteri între 52% și 64% la facturi, iar alți furnizori vorbesc despre scumpiri chiar mai mari, care în unele cazuri vor fi de peste 130%. La nivel politic se analizează posibilitatea ca familiile cu venituri mici să primească un sprijin financiar de aproximativ 71 de lei lunar, însă o decizie încă nu a fost luată. CITEȘTE ȘI: Rata inflației a ajuns la 5,45 %. Cele mai mari scumpiri sunt la fructe și biletele de tren Prețurile la electricitate au EXPLODAT. Motivul scumpirii din piața energetică europeană Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Un pod din România, cu o vechime de aproape un secol, va fi demolat
În anii 1930, în Oradea, a fost construit Podul Teodor Neș pentru a lega zona Oancea de oraș, trecând peste liniile ferate Oradea – Episcopia Bihor. Înainte să se construiască podul, accesul peste calea ferată se făcea pe o simplă cărare. Iar accesul dinspre bulevardul Ștefan cel Mare către Calea Bihorului și zona de dealuri se făcea peste calea ferată În anii 1930, pe măsură ce cartierele de locuințe s-au extins, pentru a ușura accesul, a fost construită o pasarelă, o culee de din beton placate cui piatră și structură metalică pe doi piloni centrali din beton placat cu piatră. Situația este însă complicată din anii 1980. Când era sistematizat bulevardul Ștefan cel Mare, atunci Calea Proletarilor, comuniștii analizau posibilitatea înlocuirii pasajului cu unul nou dinspre strada Lacu Roșu. Nu s-au făcut nici reparații și nici nu a început construcția. Între timp, revoluția din 1989 a venit și regimul comunist s-a prăbușit. Traficul feroviar, pietonal și auto sunt îngreunate din cauza acestui pod aflat în preajma cursul pârâului Sălbatic. Podul a fost un pericol pentru șoferi și pietoni încă dinainte de anul 2000. În 2002, a fost limitat accesul mașinilor mai grele de 2 tone după ce a fost montat un cadru metalic de 2 metri înălțime și 1,8 metri lățime. În cele din urmă, fiind prea îngust și pentru automobilele mici, șoferilor li s-a acordat permisiunea să pătrundă numai în mijlocul carosabilului. Deși s-au făcut încercări pentru a-l salva încă din 2011, pilonii și suprastructura fiind reparate, ca urmare a lucrărilor de electrificare a căii ferate, podul va fi demolat după aproape 100 ani. Nu mai corespunde standardelor infrastructurale actuale, gropile din asfalt au început să apară, iar circulația a încetinit. Șoferii se înțelegeau și așteptau să treacă de-o parte sau alta a podului, deși a fost lărgit gabaritul maxim admis la înălțimea de 3,5 metri. În perioada reparațiilor nu a fost prevăzută o instalare a catenarei pentru electrificarea căii ferate aflate dedesubt. Proiectanții au optat pentru înlocuirea podului cu un pasaj subteran cu patru benzi de circulație, potrivit eBihoreanul. Traficul auto a crescut și zona a devenit tot mai aglomerată. Sursa Foto: Envato Citește și: Veste bună pentru locuitorii din Sectorul 1 care trăiesc izolați ca în Evul Mediu. Două primării de sector ar putea ridica un nou Pod Săbăreni Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente
Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham): România nu mai are luxul de a amâna DECIZIILE dificile și de a tergiversa asumarea unor politici
Întârzierea unui acord politic pentru formarea unui Guvern stabil care să-și asume măsurile economice și fiscale de care România are nevoie crește îngrijorarea în rândul comunității de afaceri, tensiunea în societate și transmite semnale negative către partenerii instituționali, finanțatori și agențiile de rating, transmit reprezentanții Camerei de Comerț Americane în România (AmCham). „În numele celor peste 600 de companii membre active în România în 32 de sectoare economice, transmitem un apel la aliniere pentru adoptarea soluțiilor de care România are nevoie urgent. Mediul de afaceri vrea ca interesele și bunăstarea României să fie puse mai presus de agende politice și soluțiile care vor fi adoptate să nu conducă la adâncirea dezbinării din societate. Mizele negocierii trebuie să depășească logica electorală și orgoliile personale”, se precizează într-un comunicat al organizației. Reprezentanții AmCham semnalează că România nu mai are luxul de a amâna deciziile dificile și de a tergiversa asumarea unor politici care să răspundă urgențelor momentului, dar și parcursului economic al țării pe termen lung. „Pentru noi, la nivelul comunității de afaceri, este clar că România nu mai are luxul de a amâna deciziile dificile și de a tergiversa asumarea unor politici care să răspundă și urgențelor momentului, cât și unei viziuni coerente pentru parcursul economic al țării pe termen lung. Comisia Europeană așteaptă un plan coerent din partea României la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din data de 8 iulie, iar Agenția de Rating Fitch a transmis ieri un mesaj de îngrijorare în perspectiva emiterii raportului de evaluare pe 15 august. Astfel, sub presiunea riscurilor majore care planează asupra economiei, considerăm că singura variantă viabilă este ca România să păstreze ceea ce s-a dovedit benefic până acum și să evite orice ar putea agrava situația. În niciun scenariu România nu își permite retrogradarea la junk, intrarea în incapacitate de plată, suspendarea fondurilor europene sau frânarea economiei prin măsuri contraproductive”, menționează asociația de afaceri AmCham, în comunicat. Din această perspectivă și pentru deblocarea dialogului pe temele fiscal-bugetare, AmCham România reafirmă cota unică de impozitare drept cea mai potrivită variantă pentru depășirea acestui impas, concomitent cu restructurarea urgentă a cheltuielilor publice. Potrivit sursei citate, reducerea semnificativă a risipei cu prioritizarea clară a destinației alocărilor bugetare este temelia unei redresări durabile. Nu există o alternativă viabilă fără acest pas, alături de asumarea unor măsuri reale și curajoase pentru reducerea evaziunii fiscale și a decalajului de TVA, afirmă reprezentanții AmCham. „Beneficiile pe care cota unică le-a generat în creșterea economică a României sunt incontestabile: extinderea semnificativă a clasei de mijloc, creșterea participării pe piața muncii, reducerea muncii la negru, intensificarea convergenței economice reale. Cota unică rămâne unul dintre puținele avantaje competitive pe care România le mai are în regiune, în competiția pentru menținerea și atragerea de investiții. Este un sistem simplu, transparent și predictibil, ușor de administrat, atât pentru stat, cât și pentru contribuabili”, afirmă organizația. Totodată, AmCham România precizează aplicarea unei cote unice generalizate pentru toate categoriile de venit, cu eliminarea tuturor portițelor și excepțiilor pentru a permite o colectare superioară și concentrarea eforturilor pe reformele structurale reale. Echitatea socială, un deziderat legitim pentru reprezentanții statului, poate fi asigurată în mod foarte eficient de cota unică generalizată cu aplicarea de deduceri pentru salariile mici. „Prin contrast, introducerea unui sistem progresiv de impozitare în acest moment de incertitudine fiscală și macro-bugetară va determina, mai degrabă, o accentuare a dezechilibrelor. Țările care au trecut la impozitarea progresivă au făcut-o doar după perioade lungi de tranziție, cu pregătiri tehnice serioase și campanii ample de informare a contribuabililor. România nu este într-o astfel de situație încă. În actualul context marcat de urgența corectării unui deficit bugetar excesiv într-un interval scurt, impozitarea progresivă nu reprezintă o soluție reală. Nu va aduce o creștere a colectării, nu va corecta cauzele dezechilibrelor ci doar deviază atenția de la reformele structurale”, atrag atenția reprezentanții AmCham România. Astfel, AmCham transmite că este esențial ca viitorul pachet de măsuri economice și fiscale să aibă în vedere nu doar suplimentarea veniturilor bugetare pe termen scurt, ci și evoluția ulterioară a economiei. Fără asigurarea unui cadru atractiv pentru investiții, în care sectorul privat să performeze, riscul este ca eventualele creșteri de taxe să nu aducă mai multe fonduri la bugetul de stat, ci să sufoce și să contracte economia. Camera de Comerț Americană în România – AmCham Romania este cea mai reprezentativă asociație de afaceri, recunoscută pentru facilitarea unui dialog public privat consistent pe marginea agendei economice și pentru contribuția la întărirea relațiilor economice dintre România și Statele Unite. Cu peste 30 de ani de prezență în România, AmCham reunește în prezent 600 de companii americane, internaționale și românești cu investiții cumulate de peste 30 de miliarde în România. Companiile membre AmCham asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri cumulată de peste 65 miliarde euro. Fiecare 1 million de euro suplimentar la cifra de afaceri creează alte 10 locuri de muncă în economie. Membrii AmCham Romania activează în 32 de sectoare economice, ceea ce face posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităților economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Piețe de Capital și Servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat, Energie, Educație, Economie Digitală, Protecția Datelor Personale, Fiscalitate, Mediu, Piața Muncii, Sănătate, Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real-Estate, Legislația Comercială, și Turism. AmCham România este membru acreditat al Camerei de Comerț a SUA și face parte din rețeaua europeană a Camerelor de Comerț Americane. Sursa foto: Facebook / AmCham Romania CITEȘTE ȘI: Mediul de afaceri solicită reducerea cheltuielilor publice neesenţiale și MENȚINEREA cotei unice AmCham EU: Conflictul tarifar dintre SUA și Europa pune în pericol afaceri în valoare de 9.500 de MILIARDE de dolari pe an Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Băncile centrale ale partenerilor SUA au dubii asupra garanțiilor lichidităților în dolari /Statele din zona euro caută soluții alternative
Băncile centrale din numeroase țări încep să elaboreze planuri de urgență pentru a se proteja de fluctuațiile valorii dolarului american și de lipsa lichidităților, în situația înlocuirii lui Jerome Powell de la conducerea Rezervei Federale (Fed), comentează cotidianul Financial Times. În 1857, Banca Austriei a efectuat un transport special de argint pentru a furniza lichidități. După 30 de ani, la fel a procedat Banca Națională a Franței, aducând aur în contextul crizei financiare care afecta Marea Britanie. ”Oare este necesară asistență financiară similară în secolul 21, sub forma dolarilor? Problema este luată în considerare de băncile centrale ale anumitor țări europene și asiatice, în contextul activării liniilor de urgență pentru finanțarea instituțiilor americane în perioade de turbulențe financiare. Investitorii ar trebui să acorde atenție”, comentează Gillian Tett, în cotidianul Financial Times. Băncile centrale sunt preocupate de abordarea unilaterală a Washingtonului Motivul este că liniile de urgență au fost considerate un pilon central al sistemului financiar mondial în ultimele decenii, permițându-le băncilor centrale din Asia și Europa să aibă acces la dolari americani în perioadele de crize. Însă entitățile bancare din afara Statelor Unite nu pot tipări dolari, astfel că le va fi greu să aibă acces la lichidități de la Rezerva Federală americană (Fed) în perioadele de criză. În acest context, au apărut dubii asupra fiabilității sistemului de siguranță. Administrația Donald Trump pare determinată să reconfigureze ordinea financiară și economică mondială, prin plasarea pe primul loc a intereselor americane. Iar băncile centrale ale partenerilor SUA sunt preocupate de ce se va întâmpla atunci când se va încheia mandatul președintelui Fed, Jerome Powell, în 2026. Fed are acorduri de protecție în materie de lichidități cu băncile centrale din zona euro, Elveția, Japonia, Marea Britanie și Canada. UE analizează modalități de reducere a dependenței de dolari Uniunea Europeană a început să analizeze opțiuni de asigurare a lichidităților independent de Statele Unite. Luna trecută, Luis de Guindos, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, s-a declarat încrezător că Fed va menține sistemele de garanții în materie de lichidități. Dar, conform unor surse, BCE le-a cerut deja băncilor să raporteze vulnerabilitățile asociate expunerilor în dolari. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează PREOCUPĂRI pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Cotaţiile la ȚIȚEI sunt la cel mai înalt nivel din ultimele 5 luni. Motivul pentru care au depășit pragul de 9%
După ce Israelul a atacat ținte strategice din Iran în zorii zilei de vineri, cotațiile la petrol au crescut peste cel mai mare prag înregistrat în ultimele 5 luni. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu aduce în prim plan problema încrederii investitorilor, care nu vor să-și depoziteze activele în zone de conflict, din cauza riscurilor iminente. În acest context, piața țițeiului fiind sensibilă la schimbări, bursa ICE Futures a fost prima care a reacționat. Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% la 03:15 ora locală, ajungând la 76,65 dolari, după ce anterior atinsese 78,50 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie, infornează Reuters. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol a urcat cu 9,45% la 03:15, ajungând la 74,47 dolari, după ce anterior a atins maximul lunii ianuarie, 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creşteri înregistrate pe parcursul unei zile din 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Iranul ar putea afecta aprovizionarea globală cu petrol Aprovizionarea cu petrol va fi afectată în cazul în care acest conflict va escalada până la punctul în care Iranul va reacţiona şi va ataca infrastructura petrolieră din regiune. „Atacarea Iranului a sporit semnificativ incertitudinile geopolitice iar piaţa este îngrijorată de potenţiale perturbări ale aprovizionării cu petrol”, avertizează analiștii. Într-un scenariu extrem, Iranul are capacitatea de a obstrucţiona aprovizionarea cu până la 20 de milioane barili de ţiţei pe zi dacă ar ataca infrastructura petrolieră regională sau dacă blochează trecerea petrolierelor prin strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pe ruta internațională a comerțului global cu petrol, notează CNBC. CITEȘTE ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin ACHIZIȚIE importantă pentru Transgaz. Operatorul de transport gaze naturale cumpără 51% din compania Petrostar Ploieşti / Detalii tranzacție Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi
Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un desechilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,