Etichetă: Economic

INTERDICȚIA de intrare în Republica Moldova a lui George Simion, examinată de o instanţă din Chişinău

Interdicția de intrare în Republica Moldova a liderului AUR, George Simion, va fi examinată luni, 19 mai, de instanța din Chișinău. Președintele AUR este persona non grata în țara vecină din 2009. Audierile în procesul „Simion George-Nicolae versus Inspectoratul General pentru Migrație” vor avea loc la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe 19 mai, la ora 14:30, arată un anunț pe portalul instanțelor de judecată din Republica Moldova. Anterior, avocatul lui George Simion, Iulian Rusanovschi, aspus că nu poate dezvălui conținutul dosarului pentru că acesta este „secret”. Procesul a fost intentat de George Simion în iunie 2023, împotriva Inspectoratului General pentru Migrație din Republica Moldova. Simion a primit pentru prima dată o interdicție de intrare în Republica Moldova încă în 2009. A fost dat afară atunci de poliția moldoveană, după o manifestare comemorând unirea Basarabiei cu România, care ar fi încălcat ordinea publică. În mai 2015, înaintea unui protest care urma să fie organizat în Chișinău, a fost declarat de către autorități persoană indezirabilă în Republica Moldova, pentru cinci ani, din motive de securitate națională. George Simion a primit interdicția de a intra în Republica Moldova până în toamna anului 2028. Foto: ANDREEA ALEXANDRU/MEDIAFAX  CITEȘTE ȘI: O instanță din Chișinău discută pe 19 mai, la o zi după alegerile din România, INTERDICȚIA pentru George Simion / Deputat PAS: Depinde de probele SIS Motivul pentru care George SIMION a fost interzis în Ucraina. Guvernul a publicat DOCUMENTUL, după acceptul din Ucraina AUR cere ridicarea interdicţiei de intrare în Republica Moldova pentru George SIMION

Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote maxime țările care nu poartă negocieri corecte

Administrația Donald Trump a avertizat că va impune tarife vamale la cote maxime împotriva țărilor care nu lansează ”negocieri de bună-credință”, în ceea ce pare a fi o intensificare a tonului. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat, conform cotidianului Financial Times, că Washingtonul ar putea impune tarifele vamale anunțate pe 2 aprilie, când a semnalat intenția de a ”elibera” Statele Unite de sistemul comercial global ”incorect”. ”Țările care nu lansează negocieri de bună-credință se vor confrunta cu tarife maxime. Unele țări vor primi taxe de 10%, altele vor avea tarife substanțial mai mari”, a declarat Scott Bessent, citat de postul de televiziune NBC. ”Înăsprirea tonului relevă cât de intense au devenit negocierile pe tema tarifelor comerciale”, notează cotidianul Financial Times. Președintele Donald Trump a anunțat vineri că Statele Unite intenționează să stabilească tarife vamale în relațiile cu aproximativ 150 de țări în următoarele săptămâni. ”Avem 150 de țări care vor acorduri comerciale. Într-un anumit moment, în următoarele două-trei săptămâni, cred că vom trimite scrisori, le vom spune foarte corect ce trebuie să plătească pentru a face afaceri în Statele Unite”, a afirmat Donald Trump în cursul unei reuniuni cu oameni de afaceri desfășurată în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Donald Trump i-a însărcinat pe secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, să gestioneze negocierile comerciale cu fiecare stat. Anterior, președintele Statelor Unite a salutat acordul comercial de principiu cu Administrația Chinei, subliniind că relațiile comerciale sunt ”foarte bune” și că urmează să discute cu președintele Xi Jinping. Citește și: Kremlinul pledează pentru o soluție POLITICĂ în Ucraina, înaintea discuției dintre Putin și Trump /Merz așteaptă armistițiu din partea Rusiei ANALIZĂ Le Parisien: Cum a SABOTAT Vladimir Putin negocierile cu Ucraina /Reuniunea de la Istanbul, un eșec anunțat Acord comercial și de securitate între UE și MAREA BRITANIE, prin reconfigurarea relațiilor post-Brexit Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei

Creșterile înregistrate pe Bursa de Valori București (BVB) luni, de la prima oră de tranzacționare și pe parcursul zilei de după al doilea tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de independentul Nicușor Dan, au ajutat marile companii din energie să își revină după ce în ultimele 13 zile lucrătoare au fost cel puțin șase pe roșu. Operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale a reușit să iasă din această perioadă dificilă chiar cu o capitalizare cu câteva sute de milioane de lei mai mare decât la sfârșitul lunii trecute, înaintea primului tur al alegerilor în urma căruia pe primul loc a ieșit fost candidatul AUR, George Simion. Marile companii din energie, al căror acționar principal sau semnificativ este statul român, au încheiat ziua de luni, după turul decisiv de scrutin, pe verde, așa cum au și început-o, spre deosebire de lunea de după primul tur de scrutin. Indicele BET (Bucharest Exchange Trading) al BVB, cel mai important indice, mare urmărește evoluția acțiunilor celor mai mari companii, din energie, dar și actori pe piața bancară și comunicații, a încheiat ziua de tranzacționare cu un plus de 4,08%, în timp ce pe 4 mai, era pe un minus de 2,88%. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital și reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piață reglementată a BVB, cele mai mari companii din energie și marile bănci, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Printre ele se numără și unele dintre companiile în care statul este acționar majoritar sau semnificativ, aflate pe primele locuri în funcție de capitalizare bursieră, precum OMV PETROM, HIDROELECTRICA, ROMGAZ., TRANSGAZ, NUCLEARELECTRICA,, SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA, TRANSELECTRICA, alături de BANCA TRANSILVANIA, BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE, Digi Communications N.V.. Cele mai mari abrupte scăderi și cele mai mari creșteri Bursa a deschis pe roșu și marți, 6 mai, iar miercuri, 7 mai, a început să se înregistreze și valori pozitive la toți indicii. Totuși, per ansamblu, în ultimele 13 zile de trannzacționare, toate cele șapte companii mari din energie au avut șase sau chiar șapte zile cu scăderi ale valorii acțiunilor, ceea ce atrage scăderea valorii de piață a unei companii și, dacă nu se redresează are afect negativ asupra dividendelor plătite acționarilor și asupra planurilor de investiții. Conform unei analize pe baza cifrelor publice de pe bursă, cele șapte mari companii din energie au avut o plajă de multe procente de variație în ultimele zile, de la scăderi de care au mers până la 6,8% la creșteri de 6,18%. Este vorba de companile Transgaz (TGN), Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN), Transelectrica (TEL), Societatea Energetică Electrica (EL), OMV Petrom (SNP) și Hidroelectrica (H2O). În mod evident, capitalizările bursiere zilnice au coborât și urcat în funcție de tranzacții, astfel că au fost zile când, de exemplu, Transgaz a pierdut zilnic de la 18 la 226 de milioane de lei. În zilele „pe verde”, compania a avut variații pozitive de la 954 la 330 de milioane de lei. Per ansamblu însă, după șapte zile de scăderi cinci de creșteri, operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale a închis ziua de luni cu un preț pe acțiune de 30,05 lei, față de 28,25 lei pe 30 aprilie. Luni, 19 mai, prețul acțiunii a crescut cu 6,18%, iar capitalizarea bursieră a crescut cu 330 milioane lei (80 milioane euro), de la 5.331 milioane lei la 5.661 milioane lei (respectiv de la 1.045 milioane euro la 1.125 milioane euro). Astfel, între de la 30 aprilie la 19 mai, compania a câștigat 339 de milioane de lei la capitalizarea bursieră. De amintit că statul român, acționar majoritar sau semnificativ la cele mai mari șase companii din energie aflate în TOP 10 la Bursa de Valori București (BVB) în ordinea capitalizării, urmează să încaseze o sumă considerabilă la jumătatea anului, și asta numai din dividendele a căror valoare a fost decisă recent în Adunările Generale ale Acționarilor, care au hotărât cum se va împărți profitul pe anul trecut, nu și alte taxe și impozite. Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Comisia Europeană a redus previziunile de CREȘTERE pentru România. Ce spune prognoza macroeconomică de primăvară despre consolidarea fiscală

Comisiei Europeană a redus, din nou, estimările de creștere economică ale României, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, pentru primăvară, dată publicității luni, membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar. Previziuni economice de primăvară pentru România indică o reducere a avansului economic pentru 2025, față de cel estimat în toamnă, dar și cel din primăvară, dar și din anul precedent. Acum Comisia estimează pentru 2025,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5 la 1,4 %, urmat de 2,2% în 2026. Pentru anul trecut, noua estimare de creștere este de 0,8%, aproape de două mai puțin decât previzionat acum câteva luni. Inflația ar urma să ajungă la 5,1 în 2025 și 3,9 în 2026. Deficitul public s-a adâncit pentru 2024 la 9,3% din PIB, iar pentru 2026 e estimat pe 8,6%, și cu doar 2 procente mai puțin în 2026. Diferențele față de astă toamnă Anterior, în toamnă Comisia estima pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform estimărilor din primăvară. Atunci Executivul UE preconiza că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5%  întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%. Comisia atrăgea atenția că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. „Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei, în toamnă. Riscurile la adresa economiei Potrivit documentului Comisiei, după un an 2024 anevoios, economia României era pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care se preconizează că se va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se preconizează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024. Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine Comisia arată că sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, În același timp, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât este probabil ca politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată să descurajeze creșterea venitului disponibil. „Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se preconizează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial”, potrivit Comisiei. „În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor crește în continuare, dar se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar. Per ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la o zi după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost

Bursa de Valori București a deschis ziua de luni pe VERDE, cu aprecieri de peste 4%

Rezultatul alegerilor prezidențiale influențează atât cursul de schimb, dar și bursa de la București. Aceasta a deschis pe verde, cu o creștere de peste 4% a indicelui BET. Indicii principali ai bursei erau pe plus de la primele ore. Indicele principal BET se aprecia cu 3,37%, la 17.325,36 puncte, chiar la deschiderea pieței. Și indicele BET-BK, reperul fondurilor de investiții s-a apreciat în deschidere cu 3.68%, iar BET-NG care măsoară indicele companiilor din energie, înregistrează o creștere de 4.34%. Acțiunile Fondul Proprietatea raportau creșteri chiar de peste 5%, în timp ce Teraplast, Transgaz, One United și Banca Transilvania se apreciau cu peste 4%. Creșteri de peste 3% raportau și OMV Petrom, Aquila, Nuclearelectrica și Medlife. Ce reprezinttă indiciii Per ansablu, BVB calculează și distribuie în timp real 12 indici proprii – BET, BET-FI, BET-NG, BET-XT, BET-BK, BETPlus, BET-TR, BET-XT-TR, BET-TRN, BET-XT-TRN, BETAeRO, BET-EF – precum și un indice dezvoltat împreună cu Bursă de Valori din Viena, indicele ROTX. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piață reglementată a BVB, cele mai mari companii din energie și marile bănci, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Printre ele se numără și unele dintre companiile în care statul este acționar majoritar sau semnificativ, aflate pe primele locuri în funcție de capitalizare bursieră, precum OMV PETROM, HIDROELECTRICA, ROMGAZ., TRANSGAZ, NUCLEARELECTRICA, SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA, TRANSELECTRICA, alături de BANCA TRANSILVANIA, BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE, Digi Communications N.V. . CITEȘTE ȘI: Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

BNR anunță joi un curs de 5,1032 lei pentru un euro, în ușoară scădere

BNR anunță joi un curs de 5,1032 lei pentru un euro, în ușoară scădere față de miercuri, când moneda europeană era cotată la 5,1036 lei. Luni, moneda europeană era cotată la 5,0993, în scădere față de vineri, când cursul anunțat de BNR era de 5,1165 lei. Trendul a continuat marți, când leul a recuperat ușor, moneda europeană fiind cotată la 5,0991 lei. Cursul zilei de 6 mai 2025 (marți), cursul Euro atinsese o valoare istorică. Un Euro a ajuns să aibă valoarea de 5.0378 Lei, fiind înregistrată o creștere cu 0.0603 unități. Tot în aceeași zi, moneda Leu a înregistrat o prăbușire cu 2%. În data de 5 mai, euro era cotat cu 4.9775 lei, pe 6 mai a urcat la 5,0378, pe 7 mai la 5,0991 lei, iar pe 8 mai la 5,1222 lei. De ce a sărit cursul euro de pragul psihologic de 5 lei Analistul fiscal Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, explică, într-un scurt interviu pentru Gândul, de ce a sărit cursul de schimb euro/leu peste cursul maxim inclus în cele mai recente estimări ale profesioniștilor în investiții și la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă. Într-o analiză pentru Gândul, analistul fiscal Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, întrebat fiind dacă crede că o să coboare cursul sub 5 lei/euro în viitorul apropiat sau îndepărtat, Adrian Codirlașu se raportează la trecut. „Dacă mă uit la istorie, mereu când a avut o creștere bruscă, leul n-a mai coborât de unde a plecat. Nu cred că va mai ajunge sub 5 lei/euro”,nu cred că va mai ajunge”, a spus președintele CFA România. CITEȘTE ȘI: Anunțul BNR privind cursul LEU / EURO. Cum se încheie săptămâna, după trei zile consecutive de creștere BNR: Datoria externă a României a depășit 205 miliarde de euro. Cu cât a crescut în primele trei luni ale anului Leul s-a apreciat ușor în raport cu euro. Moneda națională se menține peste pragul de 5 lei pentru un euro Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

Romgaz cere în instanță DIZOLVAREA Greenpeace România. Cum ar fi fost evitate responsabilitățile fiscale ale ONG-ului

Romgaz a depus o cere în instanță pentru dizolvarea Fundației Greenpeace Central Eastern Europe România. Decizia a fost luată după ce ONG-ul a pierdut două procese privind blocarea proiectului Neptun Deep și a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 380.000 de lei. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, Greenpeace a formulat două acțiuni în instanță împotriva proiectului Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră, însă ambele au fost respinse prin hotărâri definitive. În urma acestor procese, organizația a fost obligată să achite cheltuieli de judecată în valoare de 380.000 de lei. În încercarea de a recupera suma, s-a descoperit că ONG-ul nu are bunuri sau conturi bancare, aflându-se în insolvabilitate. Romgaz consideră că sunt întrunite condițiile legale de a cere dizolvarea ONG-ului Romgaz susține că donațiile colectate sub sigla Greenpeace sunt gestionate de o altă entitate, cu același nume, dar cu un cod fiscal diferit, fapt ce ar permite evitarea responsabilităților fiscale. Astfel, Romgaz consideră că sunt întrunite condițiile legale de a cere dizolvarea ONG-ului. Sebastian Burduja a declarat printr-un mesaj pe rețele sociale că „legea permite accesul liber la justiție și conferă calitate procesuală activă Greenpeace pentru a ataca proiecte de miliarde de euro” „Corelativ, atunci când demersurile litigioase se dovedesc neîntemeiate, aceste ONG-uri trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată, dacă instanța decide în acest sens. Aceasta este legea și nimeni nu este mai presus de ea”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Citește și: Siegfrid Mureșan a votat la Bruxelles: Începând de luni, lumea se va uita la noi în funcție de modul în care votăm în aceste zile Cristian Jura (CNCD), despre folosirea criteriilor discriminatorii în campania electorală: „Îi îndemn pe cei 2 candidați să respecte LEGISLAȚIA” Ion Cristoiu: „Nicușor Dan are un electorat USR-ist/TEFELIST” Cum se poziționează George Simion și Nicușor Dan pe cele mai sensibile TEME. Războiul din Ucraina, drepturile LGBTQ și libertatea de exprimare Cătălin Predoiu îi instruiește pe polițiști să păstreze „ECHIDISTANȚA față de actorii politici” S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele

Trump va stabili unilateral tarife comerciale în relațiile cu 150 de țări /Le vom spune ce să plătească pentru a face afaceri în SUA

Statele Unite intenționează să stabilească tarife vamale în relațiile cu aproximativ 150 de țări în următoarele săptămâni, afirmă președintele Donald Trump. ”Avem 150 de țări care vor acorduri comerciale. Într-un anumit moment, în următoarele două-trei săptămâni, cred că vom trimite scrisori, le vom spune foarte corect ce trebuie să plătească pentru a face afaceri în Statele Unite”, a afirmat Donald Trump în cursul unei reuniuni cu oameni de afaceri desfășurată în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Președintele SUA i-a însărcinat pe secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, să gestioneze negocierile comerciale cu fiecare stat. Afirmațiile președintelui american evidențiază dificultatea Administrației de la Washington de gestionare a relațiilor comerciale, după ce președintele a semnalat intenția de a impune tarife vamale pe bază de reciprocitate. Pe fondul disputelor, Trump a suspendat timp de 90 de zile taxele pe bază de reciprocitate, dar a menținut tarife generale de 10%. În urmă cu câteva zile, președintele Statelor Unite a salutat acordul comercial de principiu cu Administrația Chinei, subliniind că relațiile comerciale sunt ”foarte bune” și că urmează să discute cu președintele Xi Jinping. ”Am obținut o reconfigurare totală a relațiilor cu China, în contextul discuțiilor productive de la Geneva. Ambele părți au acceptat să reducă tarifele impuse după data de 2 aprilie la nivelul de 10%, timp de 90 de zile, pe măsură ce continuă negocierile asupra problemelor structurale majore”, a subliniat Trump. Statele Unite și China au stabilit reducerea substanțială a taxelor vamale, pe o perioadă de 90 de zile. Washingtonul a redus tarifele aplicate mărfurilor chineze de la 145% la 30%, iar Beijingul de la 125% la 10%. Foto: Profimedia Citește și: Friedrich Merz îndeamnă SUA să se consulte cu UE în privința războiului din Ucraina /Starmer: „PUTIN nu vrea nicio pace” Rusia și Ucraina au convenit asupra unui schimb de prizonieri /Zelenski cere înăsprirea SANCȚIUNILOR, după eșecul negocierilor privind armistițiul Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BNR menține dobânda-cheie, în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”, conform comunicatului băncii centrale după ședința de politică monetară. Totodată, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală, a transmis, vineri, CA al BNR, după ședința de politică monetară, în cadrul căreia a decis menținerea actualelor rate. „În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”, arată oficialii BNR. Conducerea băncii centrale a trecut în revistă cele mai recente evoluții ale economiei și a aprobat și raportul asupra inflației, care va fi făcut public pe larg săptămîna viitoare. Rata anuală a inflației s-a redus, dar mai puțin decât s-a anticipat Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor. Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, arată bancherii centrali, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, au fost contrabalansate parțial ca impact de accelerarea creșterii prețurilor energiei, prețurilor administrate și a prețurilor alimentelor procesate. Potrivit BNR, ăn luna aprilie 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,85%, în contextul influențelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun, precum și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, și, pe de altă parte, din continuarea accelerării creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil. Astfel, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024. „Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”, precizează BNR. Astfel, vânzările cu amănuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești. În același timp, producția industrială a suferit o contracție accentuată în trimestrul I 2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu trimestrul IV 2024. „Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali”, arată BNR. În ceea ce privește piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6% pe ansamblul intervalului, după scăderea considerabilă consemnată în trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii, față de nivelurile în creștere atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025, potrivit BNR. Condițiile de pe piața financiară, „puternic afectate de contextul electoral” CA al BNR apreciază că piața financiară a fost puternic influențate de contextul electoral recent. „Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD

BCE: Zona euro se confruntă cu vulnerabilități, în contextul tensiunilor geoeconomice /Este necesar un cadru puternic de reglementare

Uniunea Europeană are nevoie de consolidarea rezilienței prin avansarea cadrului de reglementare, afirmă Luis de Guindos, vicepreședinte al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că zona euro este expusă riscurilor asociate fragmentării sistemului geoeconomic, din cauza tensiunilor mondiale. ”Ultimele luni au fost marcate de evenimente pe piețele financiare globale, ceea ce generează dezbateri despre riscurile asupra stabilității financiare și a rezilienței instituționale. Fragmentarea geopolitică tot mai mare riscă să amplifice probabilitatea producerii efectelor adverse. Principala preocupare este că tensiunile comerciale ar putea degenera în război comercial”, a declarat Luis de Guindos, în discursul rostit la reuniunea Asociației Activelor Internaționale de Schimb și Derivatelor (International Swaps and Derivatives Association (ISDA). Zona euro riscă să resimtă puternic impactul tensiunilor comerciale Vicepreședintele BCE a avertizat că zona euro are o serie de vulnerabilități asociate dependenței de sistemul comercial mondial. ”În contextul în care economia zonei euro este foarte deschisă și este integrată profund în rețelele globale de aprovizionare, există o serie de vulnerabilități ale stabilității financiare care riscă să fie testate. Dar nivelul ridicat al incertitudinii nu se limitează la comerț. Numeroase alte domenii, inclusiv cel monetar, cel fiscal și politicile de siguranță națională au fost, de asemenea, afectate”, a subliniat Luis de Guindos. Vicepreședintele BCE a subliniat că tensiunile comerciale generate de tarifele aplicate de Administrația Donald Trump alimentează ”volatilitatea” piețelor financiare. ”A doua vulnerabilitate se referă la economia zonei euro. Escaladarea tensiunilor comerciale ar putea afecta firmele și familiile din zona euro, generând potențiale riscuri în materie de creditare, atât pentru bănci, cât și pentru companiile non-bancare. A treia vulnerabilitate se referă la riscurile suverane. Raportul dintre datorii și PIB a scăzut de la pandemie, dar pozițiile fiscale ale anumitor state din zona euro rămân slabe”, a atras atenția Luis de Guindos. Zona euro trebuie să își consolideze reziliența ”Ținând cont de aceste vulnerabilități, trebuie să ne întrebăm dacă instituțiile financiare ale zonei euro sunt suficient de pregătite pentru a face față riscurilor. (…) Ținând cont de nivelul ridicat de incertitudine, este necesar un cadru puternic de reglementare și supraveghere în toate sectoarele financiare, pentru a asigura că reziliența de până acum rămâne fermă în perspectivele noilor riscuri”, a concluzionat Luis de Guindos. Foto: Profimedia Citește și: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele