Trump anunță un acord comercial complet cu Marea Britanie /Downing Street urmează să confirme informațiile
Statele Unite au ajuns la un acord comercial ”complet” cu Marea Britanie, pentru avansarea activităților de import-export, anunță președintele american, Donald Trump, iar Guvernul Keir Starmer urmează să facă un anunț în acest sens. ”Acordul cu Marea Britanie este complet și va consolida relația Statelor Unite cu Marea Britanie ani de zile”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Datorită istoriei noastre îndelungate și a angajamentelor comune, este o mare onoare ca acordul cu Marea Britanie să fie anunțat primul. Urmează multe alte acorduri, care sunt în etape serioase de negociere”, a subliniat președintele Statelor Unite. Guvernul britanic nu a confirmat, deocamdată, obținerea unui acord comercial cu Statele Unite. “Sunt declarațiile președintelui Trump, noi am fost mereu clari că vrem un acord care să fie în interesul național britanic și care să susțină o relație comercială substanțială între SUA și Marea Britanie. Discuțiile în acest sens continuă și urmează să anunțăm evoluții în cursul acestei zile, premierul Keir Starmer va prezenta situația”, a transmis un purtător de cuvânt al Downing Street, conform cotidianului The Guardian. Președintele Donald Trump a generat o serie de dispute comerciale prin inițiativele de a impune taxe vamale pe bază de reciprocitate în relațiile cu toate țările. În plus, Trump a impus taxe vamale consistente Chinei, Canadei, Mexicului și Uniunii Europene. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Der Spiegel: Factorul chinez în criza din Kashmir /CHINA urmărește atent conflictul dintre India și Pakistan VIDEO Merz și Macron așteaptă CLARIFICĂRI din partea SUA privind angajamentele în cadrul NATO /Germania și Franța vor consolidarea apărării europene Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Tot mai mulți tineri olandezi ajung în comă după folosirea excesivă a țigărilor electronice. În Olanda, produsele de vaping sunt interzise
Cel puțin cinci adolescenți și tineri adulți din Țările de Jos au fost la un pas de moarte după ce au folosit în exces țigările electronice (vape), relatează RTL Nieuws. Patru dintre aceștia au fost ținuți în comă indusă o perioadă îndelungată. Toți au folosit lichide aromate pentru vapat – produse care sunt acum interzise în Olanda. În paralel, 16 spitale olandeze au raportat cazuri grave de afecțiuni pulmonare asociate cu vapatul, printre care plămâni colapsați sau simptome de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În cel puțin opt cazuri, tinerii au suferit atacuri de astm provocate de consumul acestor produse. Vapingul nu mai este un moft Specialiștii trag un semnal de alarmă și consideră situația „extrem de îngrijorătoare”, avertizând că, în viitor, ar putea apărea și decese cauzate de vapat. Esther Croes, expert în tutun la institutul Trimbos, a subliniat că adolescenții nu ar trebui să dezvolte astfel de afecțiuni. Potrivit ei, este momentul ca părinții, cadrele medicale și autoritățile să trateze vapatul ca o cauză serioasă a acestor probleme de sănătate. În martie, ministrul olandez al sănătății, Vincent Karremans, a anunțat că ia în considerare creșterea vârstei legale pentru achiziționarea țigărilor și a produselor de vapat de la 18 la 21 de ani. De asemenea, are în vedere înăsprirea sancțiunilor pentru vânzarea ilegală de lichide aromate și incriminarea acestui tip de comerț.
Deblocarea lucrărilor de CONSTRUCȚII. Un avocat specializat explică modificările legislative importante pentru constructori și autorități
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor şi accelerarea investiţiilor, adoptată de Guvern recent, pe 30 aprilie, va reduce la cel mult șase luni și jumătate procedurile de obținere a autorizațiilor de construire atât pentru construcții private, cât și pentru cele finanțare din bani publici, după cum a susținut ministrul Dezvoltării. Actul normativ a fost inițiat luând în considerare contribuția semnificativă a sectorului construcțiilor la PIB-ul României, dar și sistemul greoi de autorizare a construcțiilor existent până acum. Av. Drd. Eugen Sârbu detaliază, într-o analiză pentru Gândul, din perspectiva practică de avocați specializați în dreptul construcțiilor, celor mai importante modificări aduse de OUG nr. 31/2025 în materia avizării construcțiilor și emiterii planurilor urbanistice. Termene mai scurte pentru emiterea avizelor și acordurilor OUG nr. 31/2025 introduce două termene generale clare în care autoritățile sunt obligate să emită avizele și acordurile date în competența lor conform legii: 30 de zile de la data depunerii solicitării eliberării acestora de către beneficiarul documentaţiei, în cazul avizelor și acordurilor pentru planurile de amenajarea teritoriului și planurile de urbanism, 15 zile de la data depunerii solicitării eliberării acestora de către beneficiarul documentaţiei, în privința avizelor/acordurilor pentru autorizațiile de construire. „Există câteva excepții de la aceste termene, cele mai notabile fiind în cazul autorităților privind protecția mediului, al autorităților privind protecția monumentelor istorice și al instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională”, arată avocatul consultat de Gândul. Potrivit specialistului, autoritățile emitente de avize/acorduri conform legii pot solicita completări/clarificări doar o singură dată. În termen de 15 zile de la primirea completărilor/clarificărilor (atât în cazul planurilor de amenajare și urbanism, cât și în cazul autorizațiilor de construire), autoritățile emitente sunt obligate ori să emită avizele/acordurile, ori să respingă solicitarea cu o motivare temeinică tehnică și/sau juridică. Avizarea tacită Noul act normativ prevede o modalitate inedită de avizare tacită, care are loc în cazul în care autoritățile competente nu emit avizele/acordurile sau nu resping motivat solicitarea în termenele de 30, respectiv 15 zile. Practic, la expirarea acestor termene, dacă nu există un răspuns din partea autorității, avizul sau acordul se va considera emis. De menționat că avizarea tacită nu se aplică în cazul instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, explică avocatul. Av. Drd. Eugen Sârbu arată că o astfel de reglementare, deși este în mod evident menită să grăbească procedurile, poate prezenta mari dificultăți în practică. „Spre exemplu, ne putem ușor imagina situații în care autoritățile aleg să lase o documentație nelegală să fie avizată tacit, din cauză că nu dispun de personal și timp pentru a redacta într-un termen atât de scurt o motivare temeinică tehnică și juridică de respingere a solicitării. Ne întrebăm, astfel, dacă dezideratul eficienței și eliminării birocrației nu aduce cu sine și un efect negativ – acela al emiterii unor planuri urbanistice sau autorizații de construire în grabă, fără verificarea atentă a condițiilor de mediu, urbanism, amenajare teritorială etc.? Urmează ca practica să răspundă la această întrebare”, consideră avocatul. Totodată, avizarea tacită deschide drumul contestării în instanță a autorizațiilor sau documentațiilor care au fost emise prin avizare tacită, caz în care instanța le poate suspenda până la pronunțarea unei decizii. Măsuri de eficientizare și optimizare a procedurii de avizare Avocatul specializat arată că intră în această categorie următoarele măsuri adoptate prin OUG nr. 31/2025: Solicitarea concomitentă a avizelor și acordurilor, nu în cascadă, ca până acum – ceea ce ducea la întârzieri mari în practică. Sunt exceptate de la această regulă avizul de oportunitate și avizul arhitectului-șef. Regula ca un singur funcționar să fie responsabil de dosar pe parcursul derulării procedurii de avizare. Prioritizarea anumitor categorii de investiții: sunt analizate cu prioritate și în regim de urgență investițiile finanțate din PNRR și investițiile cu un grad ridicat de complexitate. „Deși măsurile propuse prin OUG nr. 31/2025 deschid calea deblocării proiectelor importante de construcții din România, rămâne să vedem în practică dacă dezideratele eficienței și limitării birocrației se vor armoniza și cu necesitatea de construcții sigure, prietenoase cu mediul și integrate coerent în planul urbanistic”, a conchis Av. Drd. Eugen Sârbu. Citiți și: Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila: Guvernul a adoptat o Ordonanţă prin care se reduc termenele de avizare PUG şi PUZ. Ce rol va avea ISC Inspectorii ISC pot efectua controale în orice etapă a unei construcții Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
UE vrea acord comercial cu SUA, dar amenință cu riposte /Continuăm să ne pregătim de toate posibilitățile
Uniunea Europeană dorește un acord comercial cu Statele Unite, dar este pregătită pentru orice scenariu, afirmă Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, avertizând asupra efectelor taxelor vamale. ”Taxele comerciale deja au impact asupra economiei mondiale. Uniunea Europeană menține angajamentul de a găsi soluții negociate cu Statele Unite. Credem că pot fi găsite acorduri bune, care să fie avantajoase pentru consumatorii și firmele de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a declarat Ursula von der Leyen, conform agenției ANSA. ”În același timp, continuăm să ne pregătim de toate posibilitățile, iar consultările pe care le avem ne vor ajuta să ne orientăm în această activitate necesară”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Anunțul a fost făcut în contextul în care Comisia Europeană a pregătit o nouă listă a măsurilor de retorsiune împotriva Statelor Unite. În situația în care Bruxellesul și Washingtonul nu vor ajunge la niciun acord, UE va aplica taxe vamale asupra unui volum al importurilor americane de aproape 100 de miliarde de euro. De asemenea, Uniunea Europeană analizează posibilitatea restricționării importurilor din Statele Unite. Președintele american, Donald Trump, a impus pe 2 aprilie tarife vamale de 20% asupra importurilor din Uniunea Europeană, în cadrul planului de măsuri aplicate pe bază de reciprocitate. Ulterior, pe 9 aprilie, Trump a suspendat aplicarea tarifelor timp de 90 de zile, pentru a facilita negocierile. Însă rămân în vigoare taxele de 25% asupra importurilor de oțel, aluminiu și autovehicule din Uniunea Europeană. În acest context, Uniunea Europeană a suspendat taxarea unui volum de 21 de miliarde de euro de produse americane, printre care se numără motocicletele Harley-Davidson, carnea de pui și îmbrăcămintea, până pe 14 iulie, pe durata negocierilor. Foto: Profimedia Citește și: Trump anunță un acord comercial „complet” cu MAREA BRITANIE /Downing Street urmează să confirme informațiile ANALIZĂ Der Spiegel: Factorul chinez în criza din Kashmir /CHINA urmărește atent conflictul dintre India și Pakistan Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Boloş, despre închiderea centralelor pe cărbune: Discuţiile sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu respecta angajamentul faţă de Comisie
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat că discuţiile cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune a centralelor pe cărbune. Astfel, planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi produşi de acestea va fi dus la bun sfârşit. Întrebat la finalul şedinţei de Guvern despre ce ar putea face țara noastră în condițiile în care oficialii de la Bruxelles insistă cu închiderea centralelor pe cărbune, acesta a afirmat că angajamentul față de Comisie va fi respectat. „Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate. Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a declarat Marcel Boloş. CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Prima ședință a guvernului condus de premierul INTERIMAR Cătălin Predoiu: Se discută despre aprobarea a patru proiecte Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România
Analistul fiscal Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, explică, într-un scurt interviu pentru Gândul, de ce a sărit cursul de schimb euro/leu peste cursul maxim inclus în cele mai recente estimări ale profesioniștilor în investiții și la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă. „În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,0735 lei pentru un euro”, arată cel mai recent raport privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România, transmis de președintele organizației, Adrian Codirlașu, pe 28 aprilie, deci cu șase zile înainte de startul votării în secțiile din țară în turul 1 al alegerilor prezidențiale. Luni, 5 mai, la șapte zile de la comunicat și ziua după aflarea rezultatelor scrutinului, cursul a început să urce față de cel de vineri, iar marți a depășit pragul de 5 lei și de departe cotația maximă pentru orizontul de timp de jumătate de an, trend continuat miercuri. Banca Națională a României a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro, o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Este o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. Procentual, creșterea este de 1,3% de marți până miercuri. Raportat la cursul de vineri, 2 mai, ultimul curs înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale din țară, de 4,9773 lei, avansul este de 2,4%. Care sunt cauzele Contactat telefonic de reporterul Gândul, Adrian Codirlașu a explicat de unde vine diferența dintre estimările organizației formate din analiști fiscală și profesioniști în investiții și noua realitate de la casele de schimb valutar. „Sondajul nostru se baza pe niște așteptări de bază, în scenariul de bază. Acum nu mai suntem în scenariu de bază, ci în scenariu de risc. Suntem deocamdată în scenariul de risc, cu riscul de a intra în scenariul de criză”, a explicat președintele CFA România. „Încă n-am intrat în scenariul de criză” Adrian Codirlașu a detaliat ce s-a întâmplat în ultima săptămână, cu referințe la criza economică de acum aproximativ 16 ani. „S-au întâmplat mai multe lucruri suprapuse și singurul exemplu pe care îl văd comparabil cu ce se acum este 2009. Și atunci politica fiscală era nesustenabilă și atunci erau deficitele gemene, deci de cont curent și deficitul bugetar, nesustenabile. Atunci ce s-a mai întâmplat? A venit un rating downgrade (scădere a ratingului – n.r.) peste noi în categoria Junk. Acum vedem că tocmai ce o foarte mare bancă de investiți americană atașează practic din raport 50% șanse să se întâmple lucrul acesta – ca de asta spun că încă n-am intrat în scenariul de criză, dar avem 50% probabilitate să mergem acolo”, a explicat analistul fiscal. JP Morgan, cea mai mare bancă americană de investiții de pe Wall Street, a transmis marți, după rezultatul alegerilor, că mizează pe moneda euro față de leul românesc, după primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, scrie Reuters. Într-o notă recentă, banca a schițat scenarii care includ o devalorizare de 3-5% și una de 15-20%. „Am argumenta pentru o probabilitate de 50/50 între cele două scenarii de devalorizare, dar evoluțiile de pe teren vor conta enorm”, a declarat Anezka Christovova, de la JP Morgan, într-o notă adresată investitorilor. În aceeași comparație, un alt șoc a venit în 2009 din afara României,a fost falimentul Lehman Brothers, acum este vorba de criza politică. „Toate lucruri astea au dus la practic schimbarea fundamentelor economiei românești și a perspectivelor, mai ales că investorii se uită la perspective, și s-au schimbat aceste perspective. Și atunci vedem ce s-a întâmplat pe toate componentele pieței financiare: vedem pe bursă, care a scăzut (luni și marți – n.r.) titlurile de stat românești care au pierdut valoare, ROBOR-ul care a crescut și cursul de schimb care începând de ieri s-a depreciat, iar ieri a fost că o evoluție spectaculoasă, aș putea spune” , a detaliat Adrian Codirlașu. Potrivit specialistului, după creșterea de la ora 11:00, cursul a încheiat la undeva la valoarea de 5,09 lei/euro, iar miercuri a stagnat la cât a încheiat ziua precedentă. „A fost mai liniștită astăzi piața valutară”, a apreciat Adrian Codirlașu. Toți indicii care arată evoluția companiilor listate pe piața de capital din România au început să treacă pe verde, cu creșteri modeste, majoritatea subutinare, miercuri după două zile în care a Bursa de Valori București (BVB) a deschis pe roșu, în contextul rezultatelor oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale, încheiate duminică, la ora 21:00. câștigate de suveranistul George Simion (AUR), care va intra în turul doi cu independentul Nicușor Dan. Cum se vede intervenția BNR Întrebat dacă putea fi mai rău de atât, situație evitată prin intervențiile BNR, analistul fiscal a explicat cum a dedus că a intervenit BNR, măsură comunicată oficial chiar de banca centrală. „Da, BNR a intervenit și cum vedem că a intervenit – a comunicat și BNR că a intervenit, și a mai comunicat ceva BNR: ROBOR, ratele de dobândă de pe piață monetară, cursul și cu rata de dobândă de piață monetară sunt foarte strâns corelate. Deci atunci banca centrală când intervine de face de fapt? Ea vinde euro din rezerve și primește în schimb pe acei euro vânduți lei. Așa ar rămân mai puțin lei pe piață și atunci dobânda ROBOR crește. Deci practic va trebui să luăm o decizie. Decizia, mă rog, e la nivelul băncii centrale: în ce combinație de rată de dobândă, de piață monetară și depreciere”, a detaliat președintele CFA România. „Deci cu siguranță cursul rămâne depreciat și s-ar putea chiar să se mai deprecieze, ratele de dobândă vor crește. Pentru că acesta
Prima ședință a guvernului condus de premierul interimar Cătălin Predoiu: Aprobarea unui proiect de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli
În urma demisiei social-democratului Marcel Ciolacu, liderul interimar al PNL, Cătălin Predoiu, și ministru de Interne, a preluat frâiele conducerii Guvernului României începând de marți, 6 mai, iar în cursul zilei de azi, guvernul interimar se reunește în prima ședință. Primul proiect: Bugetul pentru Societatea Compania Națională de Investiții În cadrul ședinței, se va aproba un proiect de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Societății Compania Națională de Investiții ‘C.N.I.’- SA, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. „Prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea nr. 9/2025, sumele alocate de la bugetul de stat și din venituri proprii pentru finanțarea programelor de investiții derulate de CNI SA au fost în sumă totală de 2.669.500 mii lei credite bugetare la nivelul surselor de finanțare. CNI SA a estimat realizarea unor venituri totale din exploatare de 226.024 mii lei proporțional cu lucrările ce se pot executa până la limita maximă de credite alocate”, potrivit notei de fundamentare a proiectului. Se estimează a fi realizate venituri totale în sumă de 236.826,92 mii lei, care au fost fundamentate pe baza contractelor aflate în derulare în anul 2025, încheiate cu persoane fizice sau juridice, nefinanțate din fonduri publice. „Se mai estimează ‘a fi efectuate cheltuieli totale în sumă de 154.171,19 mii lei, care au fost calculate ținându-se cont de prevederile legale, de necesarul care să asigure desfășurarea corespunzătoare a activității, de contractele de prestări de servicii sau furnizări de produse încheiate pentru acest an, de creșterea prețurilor la combustibili, gaz și energie electrică, de creșterea prețurilor la încheierea polițelor de asigurare, de nivelul realizat în anul 2024, de influențele creșterii prețurilor generate de indicele de inflație prognozat pentru anul 2025, respectiv 4,4% precum și de evoluția cursului mediu de schimb 1 euro = 5,01 lei ”. Al doilea proiect: Bugetul pentru ANM De asemenea, guvernul interimar va aproba, printr-o altă hotărâre, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Administrației Naționale de Meteorologie, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Administrația Națională de Meteorologie prevede în bugetul de venituri și cheltuieli la venituri totale suma de 126.820 mii lei, conform notei de fundamentare. Al treilea proiect: Organizarea Agenției Naționale Anti-Doping Al treilea proiect de hotărâre vizează modificarea HG nr. 1182/2022 privind aprobarea structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Naționale Anti-Doping. „Pentru punerea în aplicare a solicitării Cancelariei prim-ministrului, dar luând în considerare activitățile ANAD și obligația instituției de a păstra conformitatea impusă de către Agenția Mondială Anti-Doping, propunem reducerea numărului total de posturi cu 7 (funcții publice vacante de execuție), respectiv de la 62 la 55, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora. Astfel, noua structură va cuprinde 50 funcții publice din care: 5 funcții publice de conducere (1 director și 4 șef serviciu) și 45 funcții publice de execuție”, conform notei de fundamentare. Al patrulea proiect: Organizarea Ministerului Energiei Și al patrulea proiect de hotărâre ce ar urma să fie aprobat vizează modificarea și completarea HG nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei. Se propune desființarea unui post de secretar de stat și a unei funcții de secretar general adjunct la Ministerul Energiei. Executivul va analiza și un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2025 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, potrivit Agerpres. Sursa Foto: Facebook – Cătălin Predoiu Citește și: Cătălin Predoiu a fost numit premier interimar. Decretul semnat marți dimineață de președintele Ilie Bolojan a fost publicat în Monitorul Oficial Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Indicii bursieri au început să aibă valori pozitive, după două zile în care Bursa de Valori București a deschis pe roșu. Principalele creșteri
Toți indicii care arată evoluția companiilor listate pe piața de capital din România au început să treacă pe verde, cu creșteri modeste, majoritatea subutinare, după două zile în care a Bursa de Valori București (BVB) a deschis pe roșu, în contextul rezultatelor oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale, încheiate duminică, la ora 21:00, câștigate de suveranistul George Simion (AUR), care va intra în turul doi cu independentul Nicușor Dan. Indicii bursieri ai BVB, care reflectă evoluția prețurilor celor mai tranzacționate companii listate sau evoluția anumitor sectoare de activitate ale economiei naționale – aveau miercuri după-amiază, în jurul orei 14:00, o creștere cuprinsă între 0,01 și 1,1%. Principalul indice al indicele BET (Bucharest Exchange Trading) avea o creștere de 0,67%, după ce marți era în scădere cu 0,53%, iar luni, la aceeași oră scăderea era de 1,69%, prima zi a bursei după alegerile prezidențiale încheiate duminică seară. BET-FI, care are cea mai mică creștere, ce 0,01% este primul indice sectorial lansat de BVB și reflectă evoluția societăților de investiții financiare (SIF-uri) și a altor entități asimilabile acestora. BET-NG, cu cea mai mare creștere la ora precizată, este un indice sectorial care reflectă evoluția companiilor listate pe piața reglementată a BVB care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Ponderea maximă a unui simbol în indice este 30% Ce reprezinttă indiciii Per ansablu, BVB calculează și distribuie în timp real 12 indici proprii – BET, BET-FI, BET-NG, BET-XT, BET-BK, BETPlus, BET-TR, BET-XT-TR, BET-TRN, BET-XT-TRN, BETAeRO, BET-EF – precum și un indice dezvoltat împreună cu Bursă de Valori din Viena, indicele ROTX, iar toți au fost pe pierdere luni. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piață reglementată a BVB, cele mai mari companii din energie și marile bănci, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Printre ele se numără și unele dintre companiile în care statul este acționar majoritar sau semnificativ, aflate pe primele locuri în funcție de capitalizare bursieră, precum OMV PETROM, HIDROELECTRICA, ROMGAZ., TRANSGAZ, NUCLEARELECTRICA, SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA, TRANSELECTRICA, alături de BANCA TRANSILVANIA, BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE, Digi Communications N.V.. Statul român, acționar majoritar sau semnificativ la cele mai mari șase companii din energie aflate în TOP 10 la Bursa de Valori București (BVB) în ordinea capitalizării, urmează să încaseze o sumă considerabilă la jumătatea anului https://www.gandul.ro/financiar/cat-castiga-statul-de-la-cele-mai-mari-companii-din-energie-la-care-are-actiuni-acestea-se-afla-in-top-10-la-bvb-in-functie-de-capitalizarea-bursiera-20504342 , și asta numai din dividendele a căror valoare a fost decis în ultimele două săptămâni în Adunările Generale ale Acționarilor, care au hotărât cum se va împărți profitul pe anul trecut, nu și alte taxe și impozite. Cele mai mari companii românești din energie sunt în TOP 10 în funcție de capitalizare, iar profiturile realizate anul trecut vor aduce statului, prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, peste 5 miliarde de lei prin dividendele pe acțiunile deținute. Este vorba de Hidroelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Electrica. CITEȘTE ȘI: Numărul investitorilor individuali pe piața de CAPITAL a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani. Care sunt pașii pentru a investi la BVB Acționarii TRANSGAZ vor să preia pachetul majoritar al Petrostar, principala companie de inginerie tehnologică, proiectare și consultanță din domeniu Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică
Una dintre măsurile necesare pentru a accelera ritmul de interconectare la nivel comunitar și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică, consideră directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, într-o scrisoare transmisă, marți, conducerii Direcției Generale pentru Acțiune Climatică de sub umbrela Comisiei Europene și a Băncii Europeane de Investiții, partener al Fondul pentru Modernizare, instrument-cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice. În cadrul acestui program, finanțarea infrastructurii de gaze este inclusă în categoria de investiții neprioritare și primește alocări reduse. Directorul general al Transgaz susține, în scrioarea transmisă marți, nevoie de finanțare din Fondul pentru Modernizare a proiectelor de infrastructură a gazelor naturale, care, dincolo de politicile climatice asumate la nivel european, asigură securitatea energetică a zonei într-un context geopolitic complex. „Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă”, a transmis Ion Sterian. Scrisoarea integrală: „Către Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Director General Kurt Vandenberghe Banca Europeană de Investiții, Vicepreședinte loannis Tsakiris Cc: Ministerul Energiei din România, Ministrul Sebastian-loan Burduja Stimate domnule Director General, Stimate domnule Vicepreședinte, După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie. Circumstanțele complexe arată că: războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia; securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democratice; securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice; o creștere accentuată a prețurilor la energie s-a înregistrat în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina; Cererile depuse pentru finanțare din Fondul de Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris. În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie. România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili. În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul de Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării pentru a aborda provocările geopolitice actuale. Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află în vecinătatea imediată a pragul războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă. Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă. Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul de Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul de Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică. Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a lucra împreună pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”. Ce finanțare a primit România Ultima lista actualizată a investițiilor aprobate din Fondul pentru modernizare, publicată de Ministerul Energiei pe 3 ianuarie include 36 de investiții prioritare și 6 neprioritare Cele prioritare au avut o finanțare totală aprobată de 9.300.270.155,22 de euro și suma plătită prin FM de 5.009.644.589,73 euro. Din cele șase investiții neprioritare, cu o finațare aprobată și plătită din FM de 529.504.314, patru sunt inițiate de Transgaz. Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor: 85.544.422 euro Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice): 8.038.348 euro Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici) -6.826.947 euro Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni: 8.464.480 euro Potrivit calendarului oficial
Nicușor Dan recunoaște meritele PSD-PNL: România a fost mult timp o ţară stabilă. Faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument bun
„România a fost mult timp o ţară stabilă şi faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument foarte bun. Trebuie doar să stabilizăm politic şi sunt sigur că o să continue să vină investiţii străine în România”, spune Nicuşor Dan, la evenimentul Romanian Business Leaders Summit 2025. Fostul lider al USR este de părere că România „a avut o politică externă predictibilă” și, în același timp, „inactivă”. „Cred că e evident pentru toată lumea că România a beneficiat din prezenţa asta în Uniunea Europeană, a avut o politică externă predictibilă, ceea ce e bine, a avut o politică externă inactivă, ceea e rău. Dar România trebuie să fie prezentă în structurile Uniunii Europene, trebuie să fie prezentă în procesul de decizie”. Cât despre economia europeană, Nicușor Dan afirmă că „a făcut câțiva pași înapoi în ultimii 20 de ani”. „Şi dacă suntem acum la un forum economic, România trebuie să fie prezentă în discuţiile cu privire la competitivitate pentru că suntem într-o competiţie economică globală. Europa, din păcate, a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii 20 de ani şi trebuie să fim parte din discuţia în cadrul Uniunii Europene pe competitivitate”, conchide candidatul independent la președinție. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele