Etichetă: Economic

Financial Times: UE ar putea taxa producătorul american de avioane Boeing, în lipsa unui acord comercial viabil cu Administrația Trump

Uniunea Europeană intenționează să propună aplicarea de taxe vamale asupra companiei americane Boeing, în contextul pregătirii măsurilor de ripostă dacă vor eșua negocierile comerciale cu Statele Unite, afirmă surse de la Bruxelles. Comisia Europeană va include aeronavele civile pe lista importurilor de produse americane în valoare de 100 de miliarde de dolari anual, afirmă oficiali din cadrul Uniunii Europene citați, sub protecția anonimatului, de cotidianul britanic Financial Times. Măsura va fi aplicată doar dacă Bruxellesul nu va înregistra suficiente progrese în reducerea tarifelor comerciale impuse de Administrația Donald Trump. Planul va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Președintele american, Donald Trump, a impus pe 2 aprilie tarife vamale de 20% asupra importurilor din Uniunea Europeană, în cadrul planului de măsuri aplicate pe bază de reciprocitate. Ulterior, pe 9 aprilie, Trump a suspendat aplicarea tarifelor timp de 90 de zile, pentru a facilita negocierile. Însă rămân în vigoare taxele de 25% asupra importurilor de oțel, aluminiu și autovehicule din Uniunea Europeană. În acest context, Uniunea Europeană a suspendat taxarea unui volum de 21 de miliarde de euro de produse americane, printre care se numără motocicletele Harley-Davidson, carnea de pui și îmbrăcămintea, până pe 14 iulie, pe durata negocierilor. Noul val al tarifelor vamale, care va viza avioanele și posibil produsele chimice, probabil va intra în vigoare dacă nu se va ajunge la niciun acord cu Statele Unite. Lista produselor vizate este dinamică. Comisia Europeană și compania americană Boeing au evitat să facă vreun comentariu pe această temă. Foto: Profimedia Citește și: Reuters: Statele Unite ar putea conduce un guvern provizoriu în FÂȘIA GAZA /Washingtonul se consultă cu Guvernul Netanyahu VIDEO Ministrul francez de Externe condamnă atentatul terorist de pe 22 aprilie/ Barrot solicită Indiei și Pakistanului să evite confruntările MILITARE VIDEO Merz și Macron așteaptă CLARIFICĂRI din partea SUA privind angajamentele în cadrul NATO /Germania și Franța vor consolidarea apărării europene Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?

„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Medicamentele generice, blocate în birocrație: pacienții așteaptă până la doi ani

Este subiectul principal de nemulțumiri de pe lista lungă de nemulțumiri ale Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care acuză legislația greoaie și traseul birocratic extrem de complicat, drept principale motive pentru care pacienții români nu au acces la medicație mai ieftină. Medicamentele generice sunt esențiale pentru sistemul medical din România. 90% dintre ele costă sub 50 de lei, lucru care le face extrem de dezirabile pentru pensionarii cu pensie mică. „Avem exemple concrete – compensarea pe una dintre indicații a pazopanib-ului și abiraterona de 250 mg. În tot acest timp, pacienții sunt privați de acces, iar medicamentele generice ajung să fie distruse”, spun reprezentanții APMGR. Situații absurde în spitale Problemele apar și în cazul licitațiilor din spitale. Medicamentele generice câștigă licitațiile, dar nu pot fi eliberate din cauza simbolului ‘Ω’, care indică rambursare condiționată. Asta duce la situații paradoxale: tratamentele sunt disponibile, dar inaccesibile pacienților. Ce spun producătorii APMGR atrage atenția că lipsa de acces rapid la medicamentele generice afectează deja pacienți cu boli grave. De exemplu, persoanele cu scleroză multiplă sunt nevoite să se plimbe între spitale pentru a-și continua tratamentul. În plus, în următorii ani vor expira brevetele pentru medicamente foarte scumpe și larg utilizate. Întârzierea introducerii variantelor generice ar putea însemna pierderi uriașe pentru bugetul public. Doar pentru o singură moleculă, întârzierea de 2 ani ar putea costa statul 27 de milioane de lei. Soluțiile propuse de APMGR Pentru a debloca accesul la medicamentele generice, APMGR propune: Revizuirea modului în care se stabilește prețul de referință și indexarea anuală a prețurilor sub 50 lei în funcție de inflație; Reducerea taxei clawback pentru medicamentele generice și biosimilare de la 15% la 10%; Schimbarea legii astfel încât medicamentele generice să fie compensate în maximum două luni după ce versiunea inovatoare își pierde brevetul; România să ceară Comisiei Europene includerea Directivei privind apele urbane reziduale în pachetul Omnibus pentru simplificarea legislației.

Cristian Socol: Ce lasă în urmă guvernul Ciolacu, din perspectiva situației economico-financiare, la nivel micro și macroeconomic? Ce lasă în urmă Guvernul în vistieria țării?

Prof. univ. dr. Cristian Socol detaliază, într-o analiză pentru Gândul, evoluția României din punct de vedere micro și macroeconomic, în timpul mandatului Cabinetului Marcel Ciolacu. „Economia nu trebuie să fie terenul de joacă electorală sub nicio formă. Panica nu este justificată, România are reziliență economică și financiară pe termen scurt. Nu există motive temeinice de îngrijorare. Pe termen mediu însă, instabilitatea politică trebuie să înceteze, deoarece impactul la nivel economic și social este dăunător. a) Din punctul de vedere macroeconomic: În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune, nici măcar în recesiune tehnică. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024. Înseamnă un plus de 46%. România și-a continuat viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în cee ace privește convergența reală – Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și lasă un buffer dublu (10,6 miliarde euro), după ce în toamnă a fost și de trei ori mai mare. Nu era această rezervă, România intra în criză de lichiditate în decembrie 2024 sau în această perioadă. A preluat guvernarea în condițiile în care rezervele valutare internaționale la BNR (aur și valute) erau de 45 miliarde euro iar în prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau în această perioadă de instabilitate politică accentuată. Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu / euro s-a menținut stabil. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune. A preluat guvernarea la o datorie externă în PIB de 54,9% din PIB și o lasă la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% în prezent (compatibil cu recomandarea FMI privind adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corectă a rezervelor, România avea probleme grave de finanțare. A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB și o lasă la 8,3% din PIB, cu un grad de finanțare din fluxuri nepurtătoare de dobândă care poate fi crescut prin absorbția de fonduri europene și din PNRR de natura investițiilor și din investiții străine. Aici trebuie mai mult încurajată producția internă, prin Productivism. A preluat guvernarea la investiții publice (finanțate din surse interne și fonduri europene) de 59 miliarde lei și a ajuns în anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investiții publice. Sunt investiții prioritizate în autostrăzi, școli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea României. În 2025, alocarea pentru investiții publice este de 149 miliarde lei, un nivel record. Deficitul bugetar a avut o evoluție sinuoasă, de la 9,2% din PIB în anul 2021, a scăzut la 7,1% din PIB în anul 2022 și la 6,6% din PIB în anul 2023 pentru a crește la 9,3% din PIB în anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am arătat într-o analiză anterioară detaliată că deficitul bugetar se află mult peste pragul de sustenabilitate, că este nevoie de consolidare fiscal-bugetară pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de măsuri de consolidare fiscală a fost luat și impactul acestora în reducerea deficitului se vede deja în execuția estimată la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului în PIB a scăzut față de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern – implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetară de 0,5-0,7% din PIB. Investițiile publice au reprezentat 75-85% din deficit în toată această perioadă. A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamentală în PIB de 48,5% și s-a ajuns în prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai puțin de jumătate din creșterea din perioada 2021 față de 2019, adică + 13,1pp din PIB). Chiar dacă suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetară vine și din necesitatea reintrării ponderii datoriei în PIB pe o cale descendentă. Am detaliat în analiza publicată aici. Probabil, nu se va putea realiza, în condițiile continuării războiului din Ucraina, nevoii de cofinanțare sporită a absorbției de fonduri europene și PNRR, a creșterii explozive a cheltuielilor militare și a escaladării incertitudinii geoopolitice. Din împrumuturile efectuate în ultimii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), față de o medie anuală de 36% în perioada 2020-2021. A preluat o guvernare în care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB și o lasă la 6-8% din PIB, cu prioritate în scheme de ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției aici, în România, în industrii cu efect multiplicator. Efectivul salariaților din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 în februarie 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de muncă față de noiembrie 2021. b) Din punctul de vedere microeconomic: Banii s-au mișcat în economie. S-a și consumat, dar s-a și economisit. S-a și creditat, dar s-a și investit la nivel de gospodării. Iată, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei și se lasă guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut”, arată prof. univ. dr Cristian Socol. Citiți și: ANALIZĂ Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt

Sebastian Burduja, despre contractul de livrare a gazelor din perimetrul Neptun Deep către Republica Moldova: Un avantaj strategic și o responsabilitate

Sebastian Burduja – ministrul Energiei – a salutat semnarea contractului de livrare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, între OMV Petrom și compania de stat din Republica Moldova, Energocom SA. Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, acest  contract prevede furnizarea de gaze naturale timp de trei ani către punctul virtual de tranzacționare (VTP) din România, cu destinația finală Republica Moldova. Gazele vor proveni din zăcământul offshore Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră și primul proiect de mare adâncime al României, cu rezerve estimate la cel puțin 100 de miliarde de metri cubi. „Resursele din Marea Neagră sunt un avantaj strategic pentru noi și o responsabilitate față de vecinii și frații noștri. Am spus mereu că Neptun Deep este despre solidaritate, despre viitorul energetic comun al regiunii. Semnarea acestui contract demonstrează că România nu doar promite, ci livrează – resurse, siguranță și încredere”, a precizat Sevastian Burduja, ministrul Energiei. „Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră” Totodată, Sebastian Burduja a specificat că România ajută Republica Moldova cu „stabilitate, cu predictibilitate și cu o viziune comună” „Ajutăm Republica Moldova cu gaze, cu stabilitate, cu predictibilitate și cu o viziune comună. Prin această livrare de gaze către Republica Moldova, România confirmă rolul său de furnizor de securitate energetică în regiune. Este o misiune pe care ne-o asumăm cu responsabilitate, conștienți că stabilitatea energetică este fundamentul unei economii funcționale și al unui stat puternic”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a mai spus că este vorba de o cantitate mai mică de 1% din totalul rezervelor minime confirmate în perimetrul Neptun Deep. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră și primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele volume comerciale sunt așteptate în 2027, iar acest contract semnat cu Energocom SA devine primul pas concret de valorificare regională a acestei resurse strategice. Citește și: George SIMION îi lansează provocarea lui Nicușor Dan: „Diseară dezbatere cu Nicușor Dan, la Digi, la Antene, oriunde vrea el” Petrișor Peiu: „Opoziția nu influențează ECONOMIA. Guvernarea are toată puterea și toată responsabilitatea” Ilie Bolojan a primit la Cotroceni o fostă ostatică HAMAS cu cetățenie israeliano-română Ministerul Afacerilor Externe: Putin folosește aceleași narative care au servit ca pretext pentru un RĂZBOI brutal de anexare Nicușor Dan, GLUMEȚ după ce a fost întrebat ce garanții oferă pentru independența Justiției: „Calificativul de procesoman” S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele

Bloomberg: Planul UE de a renunța la dependența de gazul rusesc este afectat de contextul geopolitic

Uniunea Europeană a oferit cel mai puternic semnal că este serioasă în oprirea celor cinci decenii de dependență de energie rusească, dar contextul geopolitic provocator ar putea deraia acest plan, comentează grupul media Bloomberg. Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a opri de tot aprovizionarea cu gaz rusesc, cu petrol și combustibil nuclear, la peste trei ani de când președintele Vladimir Putin a lansat invazia militară în Ucraina. Conform planului, prezentat luni, companiile europene vor încheia toate contractele cu furnizorii de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2027. ”Războiul din Ucraina a expus în mod brutal riscurile șantajului, coerciției economice și șocurilor prețurilor. Acum, este momentul ca Europa să oprească de tot legăturile energetice cu un furnizor care nu este de încredere”, a argumentat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Planul Uniunii Europene este considerat a fi o deschidere către Administrația Donald Trump, dar apar semne de întrebare asupra extinderii exporturilor de gaz lichefiat din Statele Unite, în contextul în care Washingtonul amenință cu tarife comerciale, notează grupul media Bloomberg. Slovacia și Ungaria ezită să încheie contractele cu Rusia Însă succesul nu este garantat. Comisia Europeană a amânat prezentarea planului pe fondul complexității identificării metodelor de a forța companiile să încheie contractele secrete cu Rusia și în contextul inițiativei de pace a lui Trump. În același timp, Uniunea Europeană încearcă să contracareze prețurile mari la energie și se teme de un exod industrial, în contextul tranziției ecologice. În plus, reticența Slovaciei și Ungariei de a înceta relațiile energetice cu Rusia riscă să blocheze planul UE, care necesită unanimitatea celor 27 de state membre. ”Deși embargoul total asupra gazului rusesc ar fi dezirabil dintr-o perspectivă politică, opțiunea ar putea fi dificil de aplicat, în contextul criteriului unanimității. Ținând cont de constrângeri, aplicarea unor tarife asupra tuturor importurilor de gaz rusesc ar putea fi cea mai viabilă opțiune”, explică Simone Tagliapietra, analist la Institutul Bruegel din Bruxelles. Iar companiile din domeniul energiei sunt foarte preocupate, în contextul în care ar putea fi nevoite să furnizeze detalii despre contractele cu furnizorii ruși. ”Pentru moment, planul de parcurs al Uniunii Europene reprezintă un proiect pentru viitor. Următoarele luni vor demonstra cât de serioasă este Uniunea Europeană”, constată Bloomberg. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Le Monde: Friedrich Merz, un lider foarte așteptat /Noul CANCELAR german va trebui să demonstreze angajamentele pro-europene Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Fiica guvernatorului BNR și-a dat demisia din Comitetul Reprezentanților Fondului PROPRIETATEA. Care este urmarea

Ileana – Lăcrămioara Isărescu a demisionat, luni, din poziția de membru al din Comitetul Reprezentanților Fondulului Proprietatea, a anunțat, marți, Franklin Templeton International Services S.À R.L., administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al acestei entități. Fondului Proprietatea S.A. Specialista în economie internațională, cu un Master la harvard în administrarea afacerilor, Ileana – Lăcrămioara Isărescu, fiica Guvernatorului Băncii Naționale a României, și-a dat demisia, a luni, din Comitetul Reprezentanților Fondulului Proprietatea, după cum a anunțat reprezentatul permanent al Franklin Templeton International Services S.À R.L., Johan Meyer, printr-un comunicat de presă și o informare transmisă acționarilor pe Bursa de Valori București, YER „Franklin Templeton International Services S.À R.L., în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („AFIA” sau „Administrator de Fond”) al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”), dorește să aducă la cunoștința acționarilor că în data de 5 mai 2025 a fost informat de către doamna Ileana – Lăcrămioara ISĂRESCU cu privire la demisia sa din Comitetul Reprezentanților și motivele acesteia”, se arată în informare, fără a detalia însă motivele invocate. Reporterul Gândul a transmis reprezentanților Fondului o solicitare privind motivele demisiei, care va fi inclusă, în măsura în care va fi primit un răspuns. Potrivit CV-ului oficial publicat pe site—ul Fondului, Ileana – Lăcrămioara Isărescu este un „director nexecutiv experimentat, consilier strategic și lider superior cu peste 20 de ani de experiență în dezvoltarea afacerilor, finanțe și relații guvernamentale, care oferă o viziune strategică unică asupra activităților comerciale din perspectiva afacerilor de reglementare și guvernamentale. O persoană imparțială și directă cu influență asupra factorilor de decizie la nivel de consiliu, care vede oportunități acolo unde alții nu văd. Un specialist în previziuni, care înțelege nuanțele și provocările cu care se confruntă companiile și care păstrează echilibrul, cu menținerea preocupărilor naționale”. Care e procedura Ileana – Lăcrămioara Isărescu era unul dintre cei cinci membri ai Comitetului Reprezentanţilor, numiți de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor. Ea a fost numită în 1 octombrie 2024, iar mandatul expira în 1 octombrie 2027. Potrivit actului constitutiv, Adunarea generală ordinară a acţionarilor va numi un Comitet al reprezentanţilor, alcătuit din 5 membri, şi le va stabili remuneraţia, iar orice acţionar va avea dreptul de a formula propuneri cu privire la membrii Comitetului reprezentanţilor. Membrii Comitetului reprezentanţilor pot fi acţionari ai Fondului Proprietatea sau alte persoane desemnate de acţionari şi trebuie să aibă experienţa şi cunoştinţele corespunzătoare pentru a primi rapoartele AFIA şi ale consultanţilor şi de a emite judecăţi pe baza informaţiilor primite în legătură cu administrarea Fondului Proprietatea, în limitele obiectivelor şi ale principiilor stabilite de politica de investiţii, precum şi de legile şi regulamentele aplicabile. De asemenea, membrii Comitetului reprezentanţilor trebuie să aibă calificarea corespunzătoare pentru a decide (dacă este necesar, cu ajutorul unui consultant independent) dacă tranzacţiile propuse de Administratorul de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), care necesită aprobarea Comitetului reprezentanţilor, sunt realizate în avantajul acţionarilor, arată actul contitutiv. „În caz de vacanţă a locului unuia sau mai multor membri ai Comitetului reprezentanţilor, adunarea generală a acţionarilor se va convoca de urgenţă pentru numirea de noi membri. Pentru perioada de până la decizia adunării generale, ceilalţi membri ai Comitetului reprezentanţilor vor desemna membrii interimari pentru completarea locurilor vacante. Decizia Comitetului reprezentanţilor cu privire la numirea membrilor interimari se va comunica AFIA, auditorului şi se va depune la registrul comerţului” Fondul Proprietatea a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist (în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă), prin acordarea de acţiuni la Fondul Proprietatea, în funcţie de pierderile suferite. În structura acționariatului şi numărul total al drepturilor de vot la nivelul Fondul Proprietatea SA la data de 31 martie 2025, astfel cum au fost primite de la Depozitarul Central SA, statul român, prin Ministerul Finanțelor, deține 10,42% din capitalul social subscris și vărsat. Capitalizarea Fondului, care deține acțiuni în mari companii de stat, este de 1.253.640.601,75 lei, marți după amiază, la ora 16:00, când acțiunile acestuia au înregistrat a o scădere de 1,99%. Acest trend este înregistrat la BVB de luni, după anunțarea rezultatelor turului 1 al alegerilor prezidențiale. Bursa de Valori București a deschis pe roșu luni, cu toți indicii bursieri în scădere, la fel și marți. Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Moda petrecerilor de zi: România importă din Europa moda petrecerilor de zi care durează până la apus

Moda petrecerilor de zi: România importă din Europa moda petrecerilor de zi. La Timișoara, zeci de oameni s-au distrat la ore de neconceput pentru cei care încep distracția în cluburi la miezul nopții. Atmosfera s-a încins imediat după prânz. Petrecerea s-a încheiat înainte de apus,  potrivit Observator. Citește și: Adolescenți din București închiriază, pentru petreceri, vile de lux cu tot cu barman și dealer de DROGURI. Poliția încearcă să oprească FENOMENUL Autor Bogdan Stan Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Ottawa și Washingtonul vor avansa relațiile bilaterale /Carney: Canada nu este de vânzare, Trump: Niciodată să nu spuneți niciodată

Canada și Statele Unite vor avansa parteneriatul bilateral, în special în domeniile militar și comercial, au anunțat, marți seară, premierul Mark Carney și președintele Donald Trump, după o serie de dispute diplomatice. ”Așa cum știți din domeniul imobiliar, există anumite locuri care nu sunt de vânzare niciodată. Ne aflăm într-unul dintre ele în acest moment, la fel și Palatul Buckingham, pe care l-ați vizitat. Și, în contextul în care am avut întâlniri cu proprietarii Canadei în campania electorală, în ultimele luni, Canada nu este de vânzare și nu va fi de vânzare vreodată, dar oportunitatea este în parteneriat și în ceea ce putem construi împreună. Am făcut acest lucru în trecut și, așa cum tocmai a spus președintele Trump, totul ține de securitatea noastră”, a afirmat Mark Carney în cursul întâlnirii de la Casa Albă. ”Guvernul canadian menține angajamentul de a schimba ritmul investițiilor în securitatea Canadei, iar parteneriatul nostru a fost revitalizat de președinte, care a revitalizat și securitatea internațională, și NATO”, a subliniat Mark Carney. Donald Trump a salutat avansarea parteneriatului cu Ottawa și a glumit referitor la preluarea controlului asupra Canadei de către Statele Unite, o idee pe care a vehiculat-o în mod constant în ultimele luni. ”Canada intensifică participarea militară, care era redusă, dar acum va fi intensificată, este un lucru foarte important și niciodată să nu spuneți «niciodată». Eu cred că ar fi mai bine pentru Canada, dar nu vom discuta acest lucru dacă cineva nu vrea să fie discutat”, a afirmat Trump. Foto: Profimedia Video: Fox News Citește și: VIDEO Statele Unite vor înceta BOMBARDAMENTELE asupra Yemenului /Trump afirmă că militanții huthi ”au capitulat” VIDEO Friedrich Merz a fost ales în funcția de cancelar al GERMANIEI, după eșecul suferit dimineață VIDEO Statele Unite vor înceta BOMBARDAMENTELE asupra Yemenului /Trump afirmă că militanții huthi ”au capitulat” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Uniunea Europeană vrea să taie total importurile de combustibili fosili din Rusia. Opoziția suveraniștilor și oportunitatea Trump

UE va publica marţi un plan de interzicere a noilor contracte pentru gaze ruseşti până la sfârşitul acestui an şi de eliminare treptată a contractelor existente cu Rusia până la sfârşitul anului 2027, au declarat pentru Reuters trei oficiali europeni. Blocul comunitar a stabilit un obiectiv neobligatoriu de a pune capăt importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027, după invazia Moscovei în Ucraina în 2022. În noul context UE şi-a crescut deja  achiziţiile de GNL americane după invazie, însă UE nu şi-a întrerupt complet legătura energetică cu Moscova. Planul Comisiei UE include un angajament de a propune în iunie o interdicţie pentru noi acorduri de import de gaze ruseşti şi pentru contracte spot până la sfârşitul anului 2025, au declarat oficialii pentru Reuters. De asemenea, Comisia va face o propunere legală de interzicere a importurilor de gaze ruseşti şi de gaze naturale lichefiate în cadrul contractelor existente până la sfârşitul anului 2027, au declarat oficialii. Propunerile de reglementare ar trebui apoi să fie aprobate de Parlamentul European şi de o majoritate consolidată a ţărilor UE. UE a impus sancţiuni asupra cărbunelui rusesc şi a transporturilor maritime de petrol, dar nu şi asupra gazului, din cauza opoziţiei Slovaciei şi Ungariei, care primesc livrări prin conducte ruseşti şi care afirmă că trecerea la alţi furnizori ar duce la creşterea preţurilor la energie. În actualul context, alinierea României și Austriei de partea intereselor economice ale Moscovei poate ruina planul so.idarității UE. Sancţiunile necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre ale UE. În prezent, 19% din gazul Europei provine încă din Rusia, prin gazoductul TurkStream şi transporturile de gaz natural lichefiat. Această proporţie este cu mult inferioară celor aproximativ 40 de procente furnizate de Rusia înainte de 2022. Cu toate acestea, cumpărătorii europeni au încă contracte de tip „take-or-pay” cu Gazprom, care îi obligă pe cei care refuză livrările de gaze să plătească pentru o mare parte din volumele contractate. Soluțiile de la Bruxelles Comisia a evaluat opţiunile juridice pentru a permite companiilor europene să încalce contractele existente privind gazele ruseşti fără a se confrunta cu penalităţi financiare. Oficialii UE nu au precizat cum intenţionează Bruxelles-ul să facă acest lucru. Avocaţii au declarat că ar fi dificil să invoce „forţa majoră” pentru a renunţa la aceste contracte, iar cumpărătorii s-ar putea confrunta cu penalităţi sau arbitraj pentru a face acest lucru. Importurile ruseşti de gazoducte au scăzut brusc de la sfârşitul anului 2021, în timp ce importurile de GNL au crescut. Achiziţiile „spot” necontractate au reprezentat aproximativ 31% din GNL-ul rusesc cumpărat de Europa anul trecut, arată datele Rystad Energy. Oportunitatea de pace cu Trump În timp ce încearcă să rupă legăturile energetice vechi de decenii cu Rusia, Comisia Europeană a semnalat disponibilitatea de a cumpăra mai mult GNL din SUA, un pas pe care preşedintele Donald Trump l-a cerut Europei ca modalitate de a reduce excedentul său comercial cu Statele Unite. ”Interesele comune sunt, de exemplu, iar acesta este un subiect pe care l-am abordat ieri, fără să discutăm în profunzime – tot ceea ce priveşte GNL. Primim în continuare mult GNL din Rusia şi, atunci, de ce să nu-l înlocuim cu GNL american, care este mai ieftin pentru noi să ne scade preţul energiei?”, a declarat Leyen într-o conferinţă de presă, după un summit european la Budapesta, anul trecut. Acest subiect ar putea fi discutat ”în raport cu deficitul comercial” denunţat de către miliardarul american, a subliniat ea. UE şi-a crescut deja  achiziţiile de GNL americane după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Însă UE nu şi-a întrerupt complet legătura energetică cu Moscova. Furnizorii de gaze naturale ai Uniunii Europene în 2024 au fost: Norvegia – 33,6%, Rusia – 18,8%, Statele Unite- 16,7%, Algeria – 14,1%, Regatul Unit – 4,8%, Azerbaidjan – 4,2%, Qatar – 4,1%, alţii – 3,7%. Comisia este, de asemenea, preocupată de preţurile la energie şi a declarat că orice măsuri de restricţionare a importurilor de energie din Rusia trebuie să afecteze Moscova mai mult decât UE şi să ia în considerare impactul asupra costurilor combustibililor. Între timp, Statele Unite fac presiuni asupra Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina, care, dacă va fi încheiat, ar putea redeschide uşa pentru energia rusă şi ar putea reduce sancţiunile. Comisia Europeană planificase iniţial să îşi publice foaia de parcurs în martie, dar a amânat-o în parte din cauza incertitudinii legate de aceste evoluţii. Citiți și: Von der Leyen îi propune lui Trump ÎNLOCUIREA gazelor naturale lichefiate cumpărate de UE de la Rusia cu gaze americane