Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Revolut deschide primul sediu central în București. Ce se întâmplă cu sutele de angajați care lucrau de acasă
Revolut își deschide primul sediu central din România la București, în iunie 2026, potrivit Profit.ro. Grupul caută să închirieze un spațiu de 1.000 de metri pătrați, iar printre opțiunile analizate sunt clădiri cunoscute, precum turnul Charles de Gaulle Plaza. Cei 260 de angajați locali care lucrau de acasă, vor trece acum la birouri, iar echipa se va mări cu încă 130 de persoane. Sursa foto: Profimedia România, o piață de top pentru gigantul financiar Revolut este una dintre cele mai utilizate aplicații de profil din Europa. Aceasta deschide primul său sediu central pe plan local, după ce timp de mai mulți ani a folosit doar un birou restrâns de tip coworking în zona Victoriei. România reprezintă o piață strategică pentru grup, cu 4,8 milioane de utilizatori și este depășită la numărul de clienți doar de Marea Britanie și Franța. Grad mare de pre-închirieri Aplicația acoperă deja peste un sfert din populația țării cu vârsta de peste 6 ani. Decizia de extindere are loc într-o perioadă în care spațiile libere de birouri din Capitală sunt tot mai puține, iar companiile mari se grăbesc să-și rezerve clădirile din timp din cauza ofertei limitate. Reprezentanții Revolut au precizat că momentan nu oferă detalii suplimentare pe această temă. AUTORUL RECOMANDĂ: Ce au răspuns românii la întrebarea „A fost Ilie Bolojan un premier bun?” Ce au răspuns românii la întrebarea: „Sunteți de acord ca România să se împrumute 17 miliarde de euro pentru apărare, prin programul SAFE?” De ce salariu ai nevoie pentru a trăi decent în România? Ce au răspuns oamenii întrebați de Gândul
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore
Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis miercuri, într-o conferință de presă la sediul MMPE, că la data de 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma să dea aprobare României pentru cererea de plată patru din PNRR. Amintim că în urmă cu o lună, Pîslaru anunța că țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR de aproape jumătate de miliard de euro, sumă care se adaugă la cele 7 miliarde pierdute deja, anul trecut. „România, în acest moment, a depășit 60% din absorbția pe PNRR. Pe data de 5 iunie, vineri, ca să fiu mai clar, vom avea, cel mai probabil, Consiliu EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată patru. Vă readuc aminte că, pe parcursul acestui guvern Bolojan, am deblocat PNRR-ul, am recuperat din cererea de plată trei o sumă și am avut cererea de plată patru complet curată și asta înseamnă că 3 miliarde de euro urmează să intre în perioada următoare în țară, fiind peste 60%. Acum, concentrarea noastră este pe cererile de plată cinci și șase, pe care le aranjăm, și sperăm ca până vineri să avem toate detaliile tehnice necesare”, a precizat ministrul, într-o conferință de presă la sediul MMPE. Potrivit acestuia, după ce se vor agrea cu Comisia Europeană toate aceste aspecte, România va depune o cerere pentru a avea noua structură și va intra într-un proces prin care ar trebui ca, în decursul lunii iulie, să fie gata forma finală finală autorizată. România a pierdut 7 miliarde și jumătate de euro din PNRR În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu era atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii s-au adăgat celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. Dragoș Pîslaru a anunțat că statul român riscă penalizări de 15 miliarde de euro din PNRR La mijlocul lunii mai, Dragoş Pîslaru afirma că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite. Mai exact, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, spunea la acel moment ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni. Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale. Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, preia Digi24. Dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor. Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată. Austeritatea a redus deficitul României îi sunt recomandate următoarele: să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv; să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare; să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Colectare și reforme Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante. să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit; să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune; să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare; să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional; să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat; să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur; să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică; să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe; să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”. „Vulnerabilități legate de deficitele bugetare rămân foarte semnificative” În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz. România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă. Tranziția de la combustibilii fosili În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei. În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale,vor fi aplicate, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă. Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare. Etapele următoare Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate miercuri. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european. Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE. Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile de austeritate ale României, dar avertizează că instabilitatea politică din țară ne costă miliarde de euro
Gabriel Voicu și Victor Vremera lansează împreună grupul Pinwell, un ecosistem cu cinci divizii complementare, construit pentru a acoperi întregul lanț imobiliar
Gabriel Voicu și Victor Vremera, experți în real estate-ul românesc, cu peste 10.000 de tranzacții intermediate și un volum cumulat de aproximativ 1 miliard de euro, se reunesc după parcursuri profesionale complementare în domeniu și lansează împreună grupul Pinwell, o structură integrată formată din cinci divizii, construită pentru a acoperi întregul lanț imobiliar, de la brokeraj și consultanță pentru dezvoltări noi și piață liberă, până la construcții, finanțare și investiții. „Știm exact nevoile dezvoltatorilor, proprietarilor, cumpărătorilor” Aproape douăzeci de ani în piața imobiliară românească i-au învățat pe experții în real estate Gabriel Voicu și Victor Vremera că problema nu este lipsa cererii sau a banilor din piață. Modul în care industria a ales, de fiecare dată, să funcționeze la limita unui standard pe care nimeni nu și l-a asumat cu adevărat, a dus la o configurare defectuoasă a industriei. Astfel, grupul Pinwell, pe care îl înființează împreună, este răspunsul lor la această realitate. Compania este structurată ca un ecosistem cu cinci divizii complementare, fiecare adresând un segment distinct al pieței, toate conectate printr-un sistem operațional comun. „Piața, la momentul actual, este foarte fragmentată pentru că atât dezvoltatorii cât și proprietarii sau cumpărătorii lucrează în sisteme diferite, iar reprezentarea dezoltatorilor se face într-un fel, proprietarii sunt reprezentați în alt fel, cumpărătorii în sine își pierd încrederea atât în dezvoltator, cât și în agenții imobiliare. Având în vedere experiența de 60 de ani cumulată am avut posibilitatea să creăm un sistem în care să aducem toți jucătorii la masă. Știm nevoile pieței la fiecare palier și știm exact nevoile dezvoltatorilor, proprietarilor, ale cumpărătorilor, iar dezvoltarea acestui sistem, pentru noi, a fost facilă având în vedere experiența pe care o avem”, a precizat Gabriel Voicu, CO-CEO PINWELL. Gabriel Voicu, CO-CEO PINWELL Întrebat ce înseamnă concret să pregătești o generație de brokeri și de ce este aceasta o prioritate pentru grup, Gabriel Voicu a punctat cât de important este factorul uman pentru compania pe care o reprezintă. „Pentru noi, factorul uman este cel mai important pentru că suntem o companie de consultanță la baza căreia stau oamenii. Suntem în fața dumneavoastră o companie, dar suntem, de fapt, trei oameni. Asta primează înainte de orice. Acum, partea de pregătire este foarte importantă deoarece este necesar să ridicăm standardele pentru că trebuie ca în România, ca și în țările mai dezvoltate, să fii mândru că ești consultant imobiliar, să te bucuri, să profesezi, să ieși la pensie din această profesie și eventual să o transmiți mai departe către copii”, a explicat acesta. „O agenție imobiliară clasică rezolvă parțial nevoile reale ale unui client” Victor Vremera, CO-CEO PINWELL, a spus, pentru Gândul, că acest grup a fost gândit pentru a acoperi toate nevoile fiecărui tip de client. „O agenție imobiliară clasică rezolvă parțial sau pe bucățele nevoile reale ale unui client. Grupul a fost gândit să acopere nevoia de la cap până la coadă a fiecărui client, al fiecărui tip de jucător din piață de la dezvoltatori, constructori, investitori sau clienți finali. Se pleacă cu un contract semnat, dar nu pleacă cu toate nevoile de finanțare și de execuție rezolvate. Noi ducem de la început până la sfârșit acest ciclu. O creștere sustenabilă înseamnă să nu crești doar când piața crește și atunci când scade să scadă o dată cu ea. Avem divizii și departamenrte care funcționează prin pricipiul diversificării astfel încât compania nu depinde strict de tranzacție, ci acoperă întreg ciclu de tranzacționare”, a spus Victor Vremera. Victor Vremera, CO-CEO PINWELL În primele 18 luni de activitate, divizia de brokeraj a grupului vizează deschiderea a cinci sucursale în București, poziționate în zonele cu cel mai activ volum de tranzacții. „Clienții doresc o mai multă atenție din partea consultanților pentru că, la ora actuală, scopul este să creăm meseria de broker. În România nu există acest lucru. De aceea ne dorim să creăm o academie la Pinwell. Încercăm să luăm oameni de pe băncile școlii și să creștem generații și să fie mândri de meseria lor, cea de consultant imobiliar. Clienții își doresc o mai mare atenție pentru că este cea mai importantă investiție a unui om în viață – achiziționarea unei locuințe. Cifrele par mari, dar cu oameni dedicați, cu sisteme funcționale și cu multă răbdare sunt convins că vom ajunge acolo”, a precizat Răzvan Crăiniceanu, managing partener PINWELL Realty. RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința CEDER 2026 și piața de real estate din România. Matei Filipidescu (CEO World Class Romania): „Noi, românii, suntem puțin prea confortabili” Cea mai înaltă clădire din lume, aproape gata. După 18 ani de așteptare, aceasta va fi inaugurată în China
Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie
„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.
De ce se opun ONG-urile transparenței fiscale?
Odată cu proiectul de lege care cere transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor, adoptat în Senat, revine în atenție mult discutatul în spațiul public statut al acestora. De altfel, lipsa de transparență a atras inclusiv atenția Uniunii Europene, care a dovedit că se pot spăla bani prin aceste entități. Teoretic, organizațiile non-guvernamentale sunt non-profit, așa cum prevede legea. Iar unele dintre ele beneficiază chiar de ajutor de stat. În practică, însă, explică specialiștii, ONG-urile pot recurge, ca și multinaționalele, la diferite soluții de optimizare fiscală. „Vor onestitate, dar doar pentru căței” Deși susțin că vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează legile Justiției și cer partidelor, vehement, transparență financiară, ONG-urile îl iau pe ”nu” în brațe atunci când este vorba despre propriile fonduri. Societatea civilă vrea să fie implicată activ pe toate palierele și să aibă o putere de decizie tot mai mare. Dar nu vrea să facă publice sursele finanțărilor, așa cum arată campaniile derulate în online de multe ONG-uri din tabăra #Rezist, de când proiectul de lege a trecut de Senat. Absența transparenței în ceea ce privește fondurile obținute de ONG-uri din diferite surse, inclusiv externe, prezintă riscuri majore – de la spălare de bani până la posibile finanțări ale terorismului (Detalii AICI). Însă, unde se termină legalitatea și unde începe riscul când vine vorba de organizațiile care acționează în numele și în beneficiul societății civile. Pot recurge ONG-urile la tehnici de optimizare fiscală? Expert fiscal: ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege, dar asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli În ultimii ani, organizațiile non-guvernamentale au devenit actori tot mai importanți în economie. Unele fac proiecte sociale reale, altele derulează campanii educaționale, civice, conferințe și workshop-uri, derulează diferite proiecte europene sau activități media cu scop educațional sau de conștientizare pe diferite teme de interes public. În paralel însă, a crescut și interesul pentru întrebarea: „Poate un ONG să facă optimizare fiscală?” Gândul a stat de vorbă cu consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator UnionCont Expert, pentru a afla informații clare despre această temă. Colaj Gândul „Răspunsul scurt este: da. Dar depinde foarte mult cum. Mulți pornesc de la ideea că un ONG „nu plătește taxe”. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege. Însă asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli sau fără controale. Veronica Duțu, consultant fiscal. Foto: Facebook Cele mai importante avantaje fiscale sunt legate de sponsorizări, donații și granturi. Aceste venituri nu sunt impozitate ca profit, iar aici apare unul dintre cele mai mari beneficii ale sectorului non-profit. Practic, un ONG poate atrage bani prin sponsorizări corporate, redirecționări din impozit sau finanțări europene fără ca aceste sume să fie tratate fiscal la fel ca veniturile unei companii clasice”, a explicat Veronica Duțu pentru Gândul. Un mit demontat: ONG-urile pot derula activități economice În plus, legea permite ONG-urilor să desfășoare și activități economice, atât timp cât acestea au legătură cu scopul organizației. Aici apar deja modele foarte sofisticate: evenimente, traininguri, proiecte media, producție de conținut, consultanță, campanii publice sau proiecte educaționale, atrage atenția experta. În anumite limite și condiții, o parte dintre aceste venituri pot beneficia de tratament fiscal favorabil. Problemele apar însă atunci când optimizarea fiscală devine prea „creativă”. În practică, ANAF verifică tot mai des situațiile în care: • ONG-ul lucrează aproape exclusiv cu firme afiliate; • se plătesc consultanțe greu de justificat; • există cheltuieli personale mascate; • sunt mutate artificial costuri sau profituri; • conducerea ONG-ului beneficiază indirect de resursele organizației. Un model foarte înșelător – ONG + SRL Un model foarte întâlnit este structura ONG + SRL, continuă Veronica Duțu. Teoretic, este perfect legal: ONG-ul gestionează proiectele sociale sau educaționale, iar firma desfășoară activitatea comercială. Problema apare atunci când granița dintre cele două entități devine artificială și se încearcă transferul de bani doar pentru reducerea taxelor. Trebuie spus foarte clar: diferența dintre optimizare fiscală și abuz fiscal nu stă doar în acte, ci și în realitatea economică din spate. Dacă serviciile sunt reale, documentate și la preț de piață, riscurile sunt reduse. Dacă însă ONG-ul devine doar un vehicul pentru avantaje personale sau pentru mutarea profitului, atunci intrăm într-o zonă cu risc fiscal major și, în anumite cazuri, chiar penal. Ce verifică ANAF În 2026, controalele ANAF sunt mult mai agresive pe: • ONG-uri cu activitate economică mare, • sponsorizări, • proiecte europene, • tranzacții între entități afiliate, • contracte de management și consultanță, • cheltuieli de promovare și reprezentare. Așadar, da, ONG-urile pot face optimizare fiscală legală. Legea le oferă instrumente reale și legitime pentru susținerea sectorului non-profit. Dar orice structură trebuie construită cu substanță economică, transparență și documentație solidă. Pentru că, în fiscalitate, nu contează doar ce scrie pe hârtie. Contează și dacă poți demonstra că activitatea este reală, conchide Veronica Duțu. AUTORUL RECOMANDĂ Fac politica țării, influențează votul, forțează guverne, scriu legi, dar nu vor să-și publice donatorii și circuitul banilor. Votul din Parlament care obligă ONG-urile la transparență a dat alarma în tabăra #rezist Cum se spală bani prin ONG-uri. Finanțările opace ale organizațiilor permit intrări de bani negri care ies curați. 5 exemple care au zguduit Europa. Realitatea a determinat Parlamentul European să reglementeze situația Va bloca Nicușor Dan legea transparentizării ONG-urilor? Fost activist de carieră, președintele încă își ține la secret donatorii din campania electorală/„Va trimite legea la CCR”
Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi?
Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi? Meniurile de la restaurant pentru 75 de persoane costă între 27.000 lei – 34.000 lei, calculat la 75-85 euro/meniu. Aici sunt incluse mâncarea, open bar-ul și tortul. Muzica (DJ profesionist) va costa undeva la 1.500-2.500 lei, cel puțin. Poți include în pachet și sonorizarea de bază și instalația de lumini. Pachetul de bază foto-video, pentru „stocharea” amintirilor de la botez, va costa până în 5.000 de lei: acoperă slujba de la biserică și câteva ore la restaurant. Decorațiunile interioare vor fi și ele 1.000-2.000 de lei: aranjamente la mese (artificiale sau flori simple) și baloane. Un alt element atractiv este candy bar-ul cu dulciuri, care costă 1.500-2.500 lei. Contribuția benevolă la parohie și protocolul de preoți va costa 400 – 800 lei. De asemenea, hăinuțele pentru bebeluș și invitațiile vor necesita 500-1.000 lei. Care sunt cheltuielile ascunse la botez Bacșișul personalului este „sfânt”. Restaurantele impun o taxă de serviciu (pentru ospătari, bucătari și șef de sală) de 10% din valoarea totală a consumației. La un contract de 30.000 de lei, asta înseamnă încă 3.000 de lei de plată în seara botezului. De asemenea, se vor da bani pe meniurile pentru furnizori. DJ-ul, fotograful, videograful vor sta la eveniment multe ore și vor avea nevoie de meniu. Acestea se plătesc de regulă la 50-70% din prețul unui meniu normal (600-900 de lei). Totodată, dacă se dorește un moment cu ursitoare sau un animator pentru copiii invitați alături de familii, costul este de 800-1.500 de lei. Mărturiile și accesoriile de masă vor costa 600-1.200 de lei pentru 75 de invitați. Aici vorbim despre magneți, sticluțe, cutiuțe de bomboane, plus meniurile tipărite și numerele de la masă. Nu în ultimul rând, ținutele părinților vor necesita o investiție serioasă. Rochia mamei, costumul tatălui, coafatul, machiajul și alte retușuri, toate vor costa lejer în jur de 4.000 de lei. Cât costă la final un botez Pe un buget economic, un asemenea botez ar costa 38.000 de lei. Se ia în considerare un restaurant standard, ziua desfășurării duminica, când este mai ieftin, DJ, pachet foto simplu, decorațiuni minime, fără mari fițe). Pe un buget premium, cu restaurant de top sâmbăta, pachet foto-video complex, candy bar și cheese bar premium, ursitoare, cabină foto, ținute noi pentru părinți, este nevoie de un buget de cel puțin 58.000 de lei. Autorul recomandă:
Dezastru la Complexul Energetic Oltenia. Compania raportează pierderi financiare istorice pentru 2025
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei, publică Gorjanul. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de a evita colapsul financiar. Costurile de exploatare au explodat Conform bilanțului contabil oficial, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a înregistrat o pierdere netă de 1.112.058.796 de lei, în anul 2025. Un regres financiar major față de 2024, când compania a raportat un profit net de 317.505.919 de lei. Trecerea abruptă pe minus s-a produs în ciuda faptului că cifra de afaceri netă a crescut ușor, atingând valoarea de 3,47 miliarde de lei, comparativ cu 3,26 miliarde de lei în anul anterior. Activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă Datele din raportul administratorilor indică faptul că activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă. Pierderea din exploatarea a ajuns la 1,15 miliarde de lei în 2025, față de un profit operațional de 164,4 milioane de lei obținut în 2024. Principalul factor care a prăbușit bugetul instituției a fost creșterea categoriei „Alte cheltuieli din exploatare”, care aproape s-a dublat, urcând de la 1,40 miliarde de lei (în 2024) la 2,65 miliarde de lei (în 2025). Ascensiunea costurilor a fost determinată de majorarea provizioanelor pe termen scurt, care au explodat de la 1,04 miliarde lei la 2,27 miliarde lei, fiind direct legată de asigurarea obligatorie sumelor pentru certificatele de dioxid de carbon (CO2). ,,La finele anului 2025, deficitul de certificate de CO2 de achiziţionat, necesare pentru conformarea anului 2025 era de 4.586.865 certificate de CO2. Astfel, în anul 2025 s-au înregistrat provizioane pentru riscuri și cheltuieli în valoare de 2.040.673.809 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 4.586.865 certificate de CO2 aferente deficitului de certificate pentru anul 2025 pe care unitatea este obligată a le achiziționa pentru conformare în anul 2025, data limită pentru conformarea la cerințele legislative fiind 30 septembrie 2026. Acest deficit este estimat la un preț de 87,26 euro/certificat; curs euro la data de 31.12.2025 de 5,0985 lei/euro. Prețul de 87,26 euro/certificat reprezintă prețul de pe piața EEX EUA Future la 30.12.2025. În alte cheltuieli de exploatare este cuprinsă și valoarea de 2.057.771.217 lei, din care 17.097.408 lei, reprezintă certificatele de CO2 achiziționate pentru anul 2025, precum şi valoarea de 2.040.673.809 lei reprezentând provizion constituit pentru deficitul de certificate de CO2 la data de 31.12.2025. Contravaloarea cheltuielilor cu certificatele de CO2 pentru anul 2025 și a provizioanelor constituite pentru deficitul de certificate de CO2 la 31.12.2025, în sumă de 2.057.771.217 lei, reprezinta 59,22 % din cifra de afaceri”, se arată în raportul administratorilor. Trebuie spus că CEO mai avea de încasat până la finalul anului 2025 diferența de ajutor de stat pentru restructurare sub formă de grant în valoare de 425,8 mil lei, sumă care nu a mai fost primită. Datoriile au crescut cu un miliard de lei De asemenea, cheltuielile cu amortizarea și deprecierea activelor s-au dublat, ajungând la 601,3 milioane de lei. În paralel, veniturile din activitățile secundare s-au diminuat drastic. Un exemplu sunt încasările din vânzarea cărbunelui care au scăzut de la 184,7 milioane de lei în 2024 la numai 105,7 milioane de lei în 2025, pe fondul reducerii activității miniere. Bilanțul semnat de managementul CEO relevă o deteriorare gravă a solvabilității companiei. Totalul datoriilor CEO a crescut cu peste un miliard de lei, ajungând la finele lui 2025 la suma de 3,78 miliarde de lei, față de 2,73 miliarde de lei în 2024. Ca o consecință directă a pierderilor acumulate, activele nete (capitalurile proprii ale societății) s-au diminuat semnificativ, de la 5,21 miliarde de lei în 2024, la 4,10 miliarde de lei la 31 decembrie 2025. Situațiile financiare care atestă colapsul economic al CEO au fost aprobate și asumate direct de către Dan Iulius Plăveți, în calitate de președinte al Directoratului, și de Constantin Cosmin Trufelea, membru al Directoratului. Recomandarea autorului: Condițiile în care CE Oltenia ar putea angaja 100 de oameni. Ce spun sindicatele despre planul de restructurare