Consiliul de securitate al ONU a început. Reuniunea are loc la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați
UPDATE: Kayoko Gotoh, despre riscul extinderii efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei Kayoko Gotoh, director pentru Europa, Asia Centrală și Americi în cadrul Departamentelor ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii și pentru Operațiuni de Pace. „Vinerea trecută, un incident periculos a concretizat avertismentele pe care le-am formulat în repetate rânduri cu privire la posibilitatea extinderii efectelor războiului dincolo de granițele sale” (…) În noaptea de 28 spre 29 mai, a precizat aceasta, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe cu zece etaje din municipiul Galați, în estul României, rănind doi locatari, o femeie și un copil. Deși nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă înarmată de la începutul războiului, în 2022, a fost pentru prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime. Incidentul survine pe fondul unei „tendințe îngrijorătoare”, caracterizată prin incursiuni ale dronelor în spațiile aeriene și în apele teritoriale ale statelor care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Federația Rusă, precum și al unei escaladări puternice a ostilităților atât din partea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene. Totodată, a spus ea, riscul unor erori de calcul militar este deosebit de periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv a Centralei Nucleare de la Zaporojie, unde, potrivit informațiilor disponibile, o dronă a lovit o clădire a turbinelor la 30 mai. „În contextul tensiunilor crescute, toate părțile implicate au responsabilitatea de a acționa cu prudență și de a se abține de la orice acțiune care ar putea destabiliza și mai mult situația”, a subliniat aceasta, avertizând că „această traiectorie periculoasă de escaladare și intensificare […] riscă să scape de sub control”. UPDATE: Regatul Unit condamnă încălcarea suveranității NATO și a României „Rusia poartă toată responsabilitatea pentru escaladarea conflictului și încălcarea suveranității României. Solicităm încetarea imediată a focului. Regatul Unit este solidar cu România și NATO. Ne-am angajat să apărăm fiecare cm al teritoriului NATO, Stăm umăr la umăr pentru Ucraina și România”, a declarat reprezentantul Regatului Unit. UPDATE: Grecia denunță Rusia Reprezentanta Greciei a denunțat escaladarea războiului Rusiei și incursiunile cu drone rusești pe teritoriile Poloniei, Estoniei și României. „Grecia condamnă încălcarea spațiului aerian al României și ne exprimăm toate gândurile către persoanele rănite pentru recuperare rapidă. Toate încălcările spațiului aerian constituie violarea dreptului internațional și este inacceptabil”. UPDATE: Franța își exprimă solidaritatea față de România: „Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate care apare pe lista „neagră” „Franța va juca un rol în descurajarea Rusiei și își exprimă solidaritatea față de România”, a declarat reprezentantul Franței la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate. „Este pentru prima oară când un membru al Consiliului de Securitate apare pe lista neagră a violențelor sexuale pe timp de război”, a adăugat oficialul, care la rândul său a solicitat armistițiu imediat în Ucraina. „Franța va rămâne un aliat al României”, a încheiat acesta. UPDATE: Reprezentanta Letoniei: „Vremea imperiilor, colonialismului și sferelor de influență s-a încheiat. Rusia, ca membră a Consiliului de Securitate,a devenit o amenințare” Reprezentanta Letoniei a denunțat Rusia pentru amenințarea integrității teritoriale și încălcarea dreptului internațional după ce o dronă rusească a provocat doi răniți în Galați. „Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, a ajuns în postura de amenințare la adresa păcii”. UPDATE: Kayoko Gotoh face prezentarea Kayoko Gotoh, directoarea pentru Europa, Asia Centrală și cele două Americi din cadrul Departamentelor pentru Afaceri Politice și de Consolidare a Păcii și Operațiuni de Pace, urmează să susțină o scurtă prezentare. Inițial, trebuia să facă prezentarea Antonio Guterres, secretarul general al ONU. Oana Țoiu: „Pentru prima oară avem răniți în rândul cetățenilor României. Comportamentul Rusiei este inacceptabil” „O dronă rusească cu explozibil a încălcat dreptul internațional după ce a violat spațiul aerian al României. S-a prăbușit și explodat deasupra unui bloc de locuințe din Galați.”, a declarat ministra demisă a Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu. „Pentru prima oară, avem răniți printre cetățeni români. Am raportat pagube semnificative. Este consecința directă a agresiunii ruse din Ucraina. Acest comportament este inacceptabil și trebuie să înceteze. Solicităm armistițiu imediat”, a declarat ministra. O reuniunea de urgență în cadrul Consiliului de securitate al ONU a început la solicitarea României, fiind purtate discuții despre amenințările Rusiei la adresa securității internaționale în urma celui mai grav incident petrecut în spațiul NATO de la începerea războiului ruso-ucrainean. Reamintim că în noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc din Galați. În urma incidentului, două persoane au fost rănite. Statul român l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța, iar NATO și UE au denunțat Rusia pentru „nesăbuință” O dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, 29 mai. Foto: Viata-libera.ro La solicitarea României, Consiliul organizează o sesiune de informare în cadrul punctului de pe ordinea de zi „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale”. Reuniunea de urgență are loc înainte de cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale ONU, programată pentru 3 iunie să desfășoare alegeri pentru alegerea membrilor non-permanenți prin rotație ai Consiliului de Securitate. Ambasadorul României la ONU: „Intruziunea dronei – încălcări grave ale Cartei ONU” Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite, Cornel Feruță, a anunțat că România a solicitat reuniunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU. „Imediat după incidentul cu drona rusească care a explodat asupra blocului de locuințe din Galați, România a inițiat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează rolul Consiliului în situațiile care amenință menținerea păcii și securității internaționale”, a declarat Feruță. Ambasadorul a adăugat că pătrunderea dronei rusești și detonarea acesteia pe acoperișul unui bloc din Galați, într-o zonă dens populată, care a dus la rănirea a două persoane, a încălcat Carta ONU și dreptul internațional. „Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea cetățenilor români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni, 1 iunie 2026, la ora 15:00, ora New York-ului, într-o
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Economia Republicii Moldova va crește, dar cu un cost. Anca Dragu avertizează asupra inflației: Rămâne o provocare majoră
Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o creștere de aproximativ 2% în 2026, însă inflația va continua să reprezinte o provocare majoră, pe fondul scumpirilor la energie și petrol. Estimările au fost prezentate de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului financiar și bancar. Republica Moldova continuă procesul de integrare financiară europeană Anca Dragu a transmis că Republica Moldova face pași importanți în modernizarea sistemului financiar, prin integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro, dezvoltarea sistemului MIA Plăți Instant și alinierea la standardele europene de supraveghere și reglementare. „Republica Moldova demonstrează că stabilitatea financiară, reformele și integrarea europeană produc rezultate concrete pentru cetățeni, companii și economie. Pentru Banca Națională a Moldovei, prioritatea rămâne consolidarea unui sector financiar sigur, modern și conectat la arhitectura europeană, prin alinierea la standardele, practicile și legislația Uniunii Europene. În acest parcurs, cooperarea cu instituțiile din România și dialogul profesional regional au un rol important în consolidarea poziției Republicii Moldova în spațiul financiar european”, a subliniat Dragu. Inflația ar putea ajunge la peste 8% în 2026 Șefa BNM a avertizat că inflația medie ar putea urca anul viitor la aproximativ 8,1%, semnificativ peste estimările inițiale, în contextul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la resursele energetice. Potrivit acesteia, Banca Națională a Moldovei redusese treptat rata de politică monetară până la 5% în vara anului 2025, însă evoluțiile externe au schimbat perspectivele economice. Anca Dragu a explicat că accelerarea inflației în lunile martie și aprilie a determinat banca centrală să reacționeze prin majorarea ratei de politică monetară la 6,5%. „Începerea noului şoc în ceea ce priveşte preţurile la energie şi la petrol ne găseşte în coridorul de ţintire a inflaţiei, cu o rată de politică monetară de 5%. Din păcate, vedem în martie şi în aprilie că inflaţia accelerează din această presiune externă, cum spuneaţi, factori pe care nu prea avem cum să îi controlăm, astfel încât inflaţia în aprilie ajunge la 6,7%, ceea ce conduce şi la o majorare a ratei de politică monetară. În prezent, după ultima decizie de politică monetară, această rată de bază în economie este la 6,5%. Cele mai recente estimări arată că media ratei inflaţiei pentru 2026 ar putea fi undeva la puţin peste 8%, respectiv 8,1%, o creştere semnificativă faţă de prognoza iniţială, înainte de conflictul din Iran, de aproximativ 4,7%”, a afirmat Anca Dragu.
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile. Acuzații la adresa Consilierei ministrului Economiei, fostă condamnată penal
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din decembrie 2025, notează G4Media. Sindicaliștii acuză că responsabilă pentru această situație ar fi chiar Adriana Miron, secretarul general din Ministerul Economie. Amintim că Adriana Miron a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar șeful ei, ministrul Economiei, Irineu Darău, este acuzat, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un dosar de trafic de influență. Deși actualii guvernanți spun sectorul de Apărare reprezintă focusul principal și invocă, în acest sens, programul SAFE, împrumuturi de miliarde și contracte externe, lipsite de transparență publică, realitate este una complet diferită. Aproape 1200 de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din luna decembrie. Motivul ar fi o Hotărâre de Guvern, care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Vinovată pentru această situație ar fi Adriana Miron, consiliera la ministerul Economiei, care ar bloca proiectul de hotărâre, deoarece că ar vrea să schimbe procedura, susțin sindicaliștii. De cealaltă parte, Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura. La Arsenal Reșița 24 de angajați din 30 nu au fost plătiți deloc în 2026 Arsenal Reșița, una dintre cele mai mari fabrici de armament din România, în anii ’90, este în pragul colapsului. Din mii de angajați au mai rîmas doar 30, iar 24 dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, adică din luna decembrie. „Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media. Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026. „Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria. „Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el. Cauza acestui blocaj ar fi la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu. Legea specială pentru angajații din Apărare, ignorată de Ministerul Economiei Legea specială pentru angajații din Apărare include, totuși, o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm. În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată. Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei. Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Economiei, Irineu Darău Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el. „Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile este ministrul, care a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el. A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu. „Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el. Sindicaliștii din Apărare, acuzații la adresa consilierei lui Darău: „A blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale” Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă. „Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el. În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”. Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!” La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”. Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu. Ministerul Economiei, la mâna unor șefi vizați de dosare penale Secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a fost condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Irineu Darau USR Ministrul interimar așl Economiei – dosar penal in rem, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat de presiuni pentru facilitarea unor contracte cu dedicație între compania germană Schwartz și statul român. Contract de miliarde între MApN și Rheinmetall – compania de armament, implicată în scandaluri de corupție Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a anunțat vineri noapte că a
Scădere de prețuri în sectorul uleiului de măsline, dar costurile rămân ridicate. Producătorii trag un semnal de alarmă
Producătorii de ulei de măsline din Spania, cel mai mare producător la nivel mondial, avertizează asupra presiunilor tot mai mari din piață, în contextul în care prețurile au început să scadă, iar costurile de producție rămân ridicate. Scăderi de preț pe piață, în ciuda unei producții consistente În Spania, fermierii și organizațiile agricole se declară îngrijorați de evoluția recentă a prețurilor la origine, pe fondul așteptărilor privind costuri mai mari la combustibil și îngrășăminte în următoarea campanie, potrivit EFE, citată de Mediafax. Datele de piață arată o ușoară tendință de scădere: uleiul extravirgin se situează în jur de 4 euro pe litru, uleiul virgin la aproximativ 3,3 euro, iar uleiul lampant la circa 2,1 euro. În paralel, producția totală este estimată la 1,29 milioane de tone, ușor sub nivelurile anticipate inițial. Stocurile se ridică la peste 860.000 de tone, în timp ce exporturile depășesc 570.000 de tone, iar consumul intern rămâne de peste 300.000 de tone. În acest context, organizația COAG semnalează o scădere de aproape 7% a prețului uleiului extravirgin în doar câteva săptămâni, în ciuda unei recolte mai slabe și a costurilor în creștere. Industria spune că piața rămâne stabilă Unele organizații estimează pierderi de peste un miliard de euro pentru producători de la începutul campaniei. Procesatorii consideră că piața rămâne echilibrată, chiar dacă traversează o perioadă de încetinire. Aceștia susțin că nivelul stocurilor și al producției nu indică o criză, însă admit că evoluția costurilor din agricultură rămâne un factor de risc pentru perioada următoare.
Șantierul naval Damen Mangalia a fost scos la vânzare
Șantierul naval Damen Mangalia a fost scos oficial la vânzare, vineri, de lichidatorul judiciar al societății. Prețul de pornire al licitației este de 184,04 milioane de euro, fără TVA, sumă egală cu valoarea de piață stabilită prin evaluare. Șantierul se află într-o situație dramatică, peste 1.000 de angajați primind deja deciziile de concediere colectivă. Sindicaliștii avertizează că există riscul să se piardă definitiv una dintre cele mai importante platforme industriale din România. Prima ședință de licitație competitivă cu preț în urcare va avea loc pe 29 iunie, la ora 13:00. Termenul limită de înscriere este 26 iunie. Vânzarea vizează un singur pachet de active imobile și mobile Vânzarea vizează un singur pachet de active imobile și mobile, destinate asigurării continuării activității șantierului. Din pachet sunt excluse creanțele și participațiile, arată anunțul publicat pe CITR SPRL Filiala Constanța, în calitate de lichidator judiciar al Damen Shipyards Mangalia SA. Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire, fără TVA. Pe 28 aprilie, Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment a societății Damen Shipyards Mangalia S.A.. Astfel s-a marcat trecerea oficială în etapa de lichidare a activelor companiei. Potrivit deciziei instanței, lichidator judiciar a fost desemnat CITR S.P.R.L., una dintre cele mai mari companii din România de insolvență și restructurare. Anterior a avut rolul de administrator judiciar. Entitatea va prelua integral atribuțiile de administrare ale societății și va gestiona procedura de valorificare a activelor pentru acoperirea datoriilor către creditori. Statul deține 51% din acțiuni, iar olandezii de la Damen 49% Povestea Damen este una complicată. Compania are o structură de acționariat mixtă: statul român (prin Șantierul Naval 2 Mai S.A.) deține 51% din acțiuni, iar grupul olandez Damen Shipyards Group deținea 49%. În anul 2023, grupul Damen a anunţat că a emis notificarea de reziliere a acordului de asociere încheiat în 2018 între Damen Holding BV şi statul român. S-a motivat că „prin adoptarea Legii nr. 187/2023, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi Damen în ceea ce priveşte Şantierul Mangalia”. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video Ulterior, Damen Holding a cerut insolvenţa Damen Shipyards Mangalia, Tribunalul Constanţa deschizând, pe 19 iunie 2024, procedura respectivă. În anul 2018, Damen a investit la Şantierul Naval Mangalia, achiziţionând pachetul majoritar de acţiuni de la Daewoo, acceptând apoi să cesioneze statului român 2% din acţiuni pentru ca acesta să devină acţionar majoritar, cu 51%, cu condiţia ca partenerul olandez să aibă controlului operaţional şi managerial al şantierului. Concedieri colective la Damen La începutul lunii, Damen anunța declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. AUTORUL RECOMANDĂ Cum poate fi salvat Șantierul Naval Mangalia, cel mai mare al Damen din Europa. Miruță: Statul român, în istoria sa recentă, și-a autosabotat acest șantier Austeritatea lui Bolojan, flagelul care zdruncină economia României. Analist economic: Restructurarea este cuvântul de ordine/Firmele cad ca muștele
Victorie de etapă pentru Cristian Pistol și CNAIR împotriva lui Miruță. Cele 5 proiecte de infrastructură care făceau obiectul ordinului de ministru rămân la CNAIR
Curtea de Apel București a admis cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Radu Miruță privind transferul a cinci proiecte de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Sursa: Ministerul Justiției/Portalul Instanțelor de Judecată CNAIR a înregistrat procesul împotriva Ministerului Transporturilor la Curtea de Apel București în cursul zilei de marți, 19 mai, după cum arată portalul instanțelor de judecată, având ca oibect „suspendare executare act administrativ Ordin 475/2026”, pe care trebuia să-l pună în aplicare până cel târziu miercuri, 20 mai. Ordinul lui Miruță, cinci proiecte în centrul disputei Pe 5 mai a fost emis Ordinul 475/2026 al Ministrulu Transporturilor, Radu Miruță, semnat de secretarul de stat responsabil cu infrastructura rutieră, Horațiu Cosma, care a dispus ca în termen de 15 zile, adică până la data de 20 mai, CNAIR să întocmească protocoalele de predare a 5 proiecte – DEx Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, varianta ocolitoare Techirghiol și podul Giurgiu – Ruse II. Ordinul a fost dat în baza OUG 55/2016, ce prevede transferarea etapizată în termen de 3 ani a tuturor proiectelor din portofoliul CNAIR către CNIR, companie anume înființată să le preia și să le implementeze. Ministrul „nu i-a consultat în prealabil” pe cei de la CNAIR Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, împreună cu 5 directori adjuncți au înregistrat la Ministerul Transporturilor o plângere prealabilă prin care cereau revocarea Ordinului de Ministru. Cristian Pistol În motivarea plângerii prealabile, cei 6 directori ai CNAIR au acuzat că Ministerul a emis ordinul respectiv „fără consultarea prealabilă” a companiei, că termenul de încheiere a protocoalelor de predare a proiectelor către CNAIR este „imposibil de respectat”, că CNIR are mai puțini angajați decât CNAIR și, prin urmare, ar putea să apară riscul de blocare a proiectelor. „În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiție ordinul” În reacție, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a acuzat conducerea CNAIR că blochează transferul către CNIR a cinci mari proiecte de infrastructură estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, deși termenul legal pentru predare a expirat. „Astăzi se împlineşte termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte la CNIR. În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiţie ordinul de ministru de transfer al proiectelor. Această tentativă de tergiversare nu suspendă obligaţia legală de a-l pune în executare”, a scris Horaţiu Cosma pe Facebook. Oficialul susține că refuzul directorului general al CNAIR de a pune în aplicare ordinul de ministru va produce „întârzieri artificiale, gratuite și perfect evitabile” și a avertizat că România riscă să piardă unele fonduri europene din PNRR. Horațiu Cosma a acuzat CNAIR de întârzieri de ani de zile Secretarul de stat a prezentat și situația actuală a proiectelor care urmează să fie transferată către CNIR. Potrivit lui Cosma, licitațiile pentru Alternativa Techirghiol și pentru studiul de fezabilitate al celui de-al doilea pod peste Dunăre de Giurgiu întârzie de aproximativ doi ani. De asemenea, pentru sectorul Făgăraș-Brașov nu au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar pentru Autostrada București-Alexandria studiul este întârziat deja cu doi ani. „La drumul expres Arad – Oradea situaţia este şi mai absurdă: există constructori gata să intre în şantier mâine, însă după ce în bugetul naţional pe anul 2026 CNAIR a cerut zero lei pentru proiect, tot directorul Pistol a dat ordinul de începere a lucrărilor tocmai în aprilie 2027”, a mai spus Horațiu Cosma. Cum a reacţionat Cristian Pistol la declaraţiile secretarului de stat „Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. „Faptele sunt următoarele: în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică.” Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR. Inflația va sări pragul 10% în iulie
Banca Națională a României avertizează. Inflația va continua să crească în următoarele luni, urmând să depășească pragul de 10% la jumătatea anului. România resimte și ea puternic efectele consolidării bugetare, ale scumpirilor din energie și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate. Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai. În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile. Evoluţia inflaţiei În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată de rata anuală a inflaţiei în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, În condiţiile în care impactul scumpirii pronunţate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice şi ale decelerării uşoare a inflaţiei de bază, se precizează în document. Datele recent publicate relevă mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflaţiei în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterilor semnificative de dinamică înregistrate de preţurile gazelor naturale şi combustibililor, precum şi de preţurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, dar şi sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, se arată în documentul care poate fi citit integral aici. Recomandarea autorului: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan
Experții din cadrul Parchetelor contestă nouă lege a salarizării. Invocă diminuarea veniturilor și „riscuri juridice semnificative”
Sindicatul liber Uniunea Naţională a Specialiştilor din Ministerul Public susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este vulnerabil din punct de vedere constituţional, legal şi de politică publică. Instituția menționează că proiectul prezintă „riscuri juridice semnificative”, cum ar fi: mecanisme de calcul neclare, riscul diminuării veniturilor și lipsa previzibilității salariale. Modificările prevăzute în noul proiect de lege al salarizării trebuie ar trebui adoptate doar în urma unui dialog cu reprezentanții angajaților, menționează sindicaliștii într-un comunicat emis joi 28 mai. Instituția mai subliniază că discuțiile dintre Guvern și sindicaliști nu înlocuiește acordul explicit asupra legii salarizării. „Transparenţa este o condiție a legitimității actului normativ: Echitatea şi predictibilitatea sunt principii care trebuie să guverneze orice reformă salarială”, se arară în comunicatul Uniunii Naţionale a Specialiştilor din Ministerul Public. „Conform Constituţiei României şi legislației naţionale în materie de dialog social, orice modificare a regimului salarial în sectorul public trebuie adoptată în urma unui dialog real şi transparent cu reprezentanții salariaților. Guvernul a anunţat consultări cu sindicatele privind legea salarizării bugetare, însă esenţa este ca aceste consultări să fie substanțiale, nu de formă”, mai scrie în document. Riscul scăderii veniturilor, inclusiv la promovare Sindincaliștii atrag atenția asupra posibilității diminuării veniturilor, în special în ipoteza promovării în grad sau în funcţie. Sindicatul susţine că proiectul afectează previzibilitatea salarială, considerată un element esenţial pentru siguranţa juridică a raporturilor de muncă în sectorul public. Problema invocată de specialiştii din parchete se leagă de mecanismul numit în proiect „diferenţă salarială tranzitorie”. Acesta este conceput ca o protecţie temporară pentru angajaţii care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu calculat după noua grilă mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Proiectul prevede însă că această diferenţă nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii şi poate înceta în cazul promovării sau încadrării pe altă funcţie. În aceste condiţii, sindicaliştii susţin că proiectul nu poate fi considerat acceptabil în forma actuală, întrucât ar putea afecta drepturile salariale şi recunoaşterea vechimii în funcţie. Noua lege a salarizării schimbă formula de calcul pentru bugetari Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, vizează înlocuirea Legii-cadru nr. 153/2017 şi reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit proiectului, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienţi de salarizare, înmulţiţi cu o valoare de referinţă. Documentul prevede 12 grade salariale, cu coeficienţi între 1 şi 8. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Documente oficiale. Cum a schimbat ministrul demis Pîslaru, din Guvernul demis Bolojan, legea salarizării și grilele de salarii care au scandalizat o țară întreagă CSM lansează al şaselea apel către Guvern pentru adoptarea unor măsuri care să evite colapsul justiţiei România, blocată de proteste. Legea salarizării scoate în stradă asistenții medicali, angajații ANAF și ai Trezoreriei fac grevă spontană