Sergio Ermotti, șeful grupului UBS AG, cel bine plătit bancher din Europa
Sergio Ermotti, șeful grupului bancar elveţian UBS AG, a fost anul trecut cel mai bine plătit director general în rândul celor mai mari bănci din Europa continentală, în timp ce şeful UniCredit SpA, Andrea Orcel, a obţinut cea mai mare creştere a veniturilor, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. Conform calculelor Bloomberg, compensaţia totală a lui Ermotti în 2024 s-a situat la 14,9 milioane franci elveţieni (15,6 milioane de euro), mult peste nivelul mediu al veniturilor directorilor generali de la cele mai mari 10 bănci din regiune. Orcel nu a fost mult în urmă, cu 13,2 milioane de euro, datorită unei creşteri de 32% a remuneraţiei, cel mai semnificativ avans în rândul omologilor săi. Sergio Ermotti a fost unul din cei mai bine plătiţi directori de bancă din Europa în 2023, când a câştigat 14,4 milioane de franci pentru cele nouă luni pe care le-a petrecut cu supervizarea integrării Credit Suisse, pe care UBS a preluat-o recent. Anul trecut, multe bănci din Europa au raportat profituri semnificative, pe fondul ratelor mai ridicate ale dobânzilor, ceea ce le-a permis să majoreze recompensele acordate investitorilor. Cotaţiile acţiunilor au crescut semnificativ, iar ritmul a accelerat în primul trimestru din 2025. Ermotti şi Orcel, criticați de investitori Ermotti şi Orcel au fost criticaţi de investitori din cauza remuneraţiei lor. UBS şi UniCredit au argumentat că sunt justificate compensaţiile, citând performanţele realizate de bănci şi concurenţa acerbă pentru talente. „Această ajustare este necesară pentru a stimula pe termen lung angajamentul directorului general pe o piaţă competitivă”, se arată în comunicatul UniCredit privind remuneraţia acordată lui Orcel, după criticile frmei ISS. Cea mai mare parte a plăţilor de care beneficiază Ermotti şi Orcel sunt legate de planuri de stimulare pe termen lung, ceea ce înseamnă că nu vor primi banii în acest moment. Valoarea finală a remuneraţiilor de poate modifica, în funcţie de evoluţia cotaţiilor acţiunilor. Cea mai mare parte a majorării plăţilor către bancheri a avut loc la diviziile de investiţii bancare, care au raportat rezultate solide în 2024. Şefii Credit Agricole, Philippe Brassac, şi ING Groep, Steven van Rijswijk, sunt la limita inferioară în lista plăţilor de la cele mai mari 10 bănci din Europa. Citiți și: Fuziunea UniCredit-Alpha Bank România a fost PARAFATĂ Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Trump speră să reducă inflația, în pofida efectelor taxelor vamale /Casa Albă: Președintele face tot ce poate pentru a reduce costurile de trai
Administrația SUA a dat asigurări, marți seară, că președintele Donald Trump este preocupat de situația economică, subliniind că, în pofida aplicării tarifelor comerciale, Washingtonul încearcă reducerea costurilor de trai. Întrebat despre riscurile majorărilor de prețuri din cauza tarifelor comerciale aplicate de președintele Trump, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a dat asigurări că Administrația SUA depune eforturi intense pentru diminuarea inflației. ”Președintele face tot ce poate și, la nivelul întregii Administrații, facem tot ce putem pentru a reduce costurile de trai în această țară. Este vorba de o inflație alimentată de cheltuielile nechibzuite făcute de precedenta Administrație, de reglementările împovărătoare pe care se concentrează să le reducă zilnic”, a afirmat Karoline Leavitt, într-o conferință de presă. ”Economisim banii contribuabililor, ceea ce într-un final va conduce la scăderea inflației, dezlănțuim forța industriei energetice, ceea ce va conduce, de asemenea, la scăderea prețurilor. Cu referire la esența întrebării dv., întrucât acest lucru este foarte important pentru cetățenii americani, trebuie să aveți încredere în ceea ce a făcut președintele în primul mandat. A folosit eficient taxele comerciale, dar a și redus inflația, care atinsese 1,4% la încheierea mandatului său, și se concentrează pe acest lucru acum. Este trist că fosta Administrație ne-a lăsat în această situație urâtă”, a subliniat Karoline Leavitt. Președintele Donald Trump a aplicat taxe vamale împotriva Canadei, Mexicului, Chinei și Uniunii Europene. Miercuri, Trump va anunța tarife vamale generale pe bază de reciprocitate, în efortul de protejare a economiei americane. Deciziile sale au atras măsuri de retorsiune, iar valorile burselor fluctuează. Analiștii economici avertizează că economia SUA ar putea încetini, iar inflația ar putea crește. Uniunea Europeană a semnalat că este deschisă negocierilor comerciale cu SUA, dar este pregătită să aplice măsuri ferme de retorsiune față de tarifele vamale impuse de președintele Trump. ”Tarifele sunt taxe care vor fi suportate de oameni, sunt taxe pentru americani, pentru alimente și medicamente. Tarifele vor alimenta inflația, este exact opusul a ceea ce vrem noi să realizăm. Fabricile americane vor plăti mai mult pentru piesele produse în Europa, cu impact asupra locurilor de muncă. Vor crea un monstru birocratic al noilor proceduri vamale. Iar, în acest moment, nu are nimeni nevoie de așa ceva, nici în Statele Unite, nici în Europa”, a declarat marți Ursula von der Leyen. ”Noi suntem deschiși negocierilor. Vom aborda aceste negocieri de pe o poziție de forță. Iar această forță se bazează și pe disponibilitatea noastră de a aplica măsuri ferme de retorsiune. În al doilea rând, vom continua diversificarea comerțului cu alți parteneri. Vom consolida și piața comunitară, care este baza integrării și valorilor europene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: LiveNOWFOX Citește și: VIDEO Liderul opoziției din Franța denunță situația din ROMÂNIA, în contextul condamnării lui Marine Le Pen/ „Există suspiciuni emise de adversari” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: Gradul de absorbție a fondurilor de coeziune al României e 9,7%, mai mare decât media UE
Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, susține că România a atins un grad de absorbție a fondurilor de coeziune de 9,7%, mai mare decât media din Uniunea Europeană. „O știre care nu există, pentru că lucrurile bune nu se comunică: România, 9,7%, media UE fiind de 8,6%, azi. Ca sumă nominală, România atinge 3 miliarde euro absorbite din coeziune, după ce, anul trecut, guvernul Ciolacu I, primise în conturi 2,4 miliarde euro, atingând un grad de absorbție de 7,3% (tot peste media UE care era de 6,6%)”, scrie marți, pe Facebook, Adrian Câciu. El arată că România are contracte în valoare totală de peste 30 miliarde de euro și că banii intrați reprezintă aproape 10%. „Apropos, sper să nu treceți prea ușor peste faptul că media UE este de doar 8,6% la al patrulea an de implementare a noului exercitiu, 2021-2027”, transmite el. Conform deputatului PSD, România este pe locul 10 ca procent de absorbție, dar este pe locul 3 în UE ca suma nominală atrasă. Citiți și: Investiții din fonduri europene de peste 1,7 miliarde de euro în SĂNĂTATE. Marcel Boloș: „Peste 200 de milioane de euro în oncologie” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Financial Times: Trump a promis ziua eliberării, prin aplicarea taxelor comerciale /Americanii nu sunt atât de siguri
Președintele Donald Trump folosește taxele vamale în efortul de a proteja economia Statelor Unite, dar măsurile impuse partenerilor comerciali generează preocupări în rândul cetățenilor americani, confruntați cu majorări de prețuri, și scepticismul colaboratorilor apropiați ai liderului de la Casa Albă, comentează cotidianul Financial Times. ”Președintele Donald Trump a vorbit de «Ziua Eliberării» – când comerțul mondial va începe să se reechilibreze și Statele Unite nu vor mai fi tratate urât de partenerii comerciali. Dar cei mai mulți cetățeni americani privesc cu îngrijorare la ziua de 2 aprilie, când Trump va impune taxe foarte mari asupra importurilor din țări partenere sau adversare”, notează cotidianul Financial Times. Taxele masive impuse de Trump vor aduce protecționismul american la niveluri care nu au mai fost văzute de la încheierea celui de-al II-lea Război Mondial. Tarifele comerciale au fost precedate de vânzări masive pe piețele de capital, de scăderea încrederii consumatorilor și de semnale de alarmă în sondajele de opinie legate de percepțiile asupra politicilor economice. “Cred că există un nivel enorm de anxietate”, afirmă Douglas Holtz-Eakin, fost oficial la Casa Albă în mandatul președintelui George W. Bush și fondator al Forumului American de Acțiune (American Action Forum), un institut politic de dreapta de la Washington. Activitățile economice și consumul ar putea încetini Douglas Holtz-Eakin avertizează că ”există riscul real al recesiunii” în Statele Unite. “Totul este o mare prostie la nivelul politicilor macroeconomice. Când începi să generezi efecte internaționale, globale, devine foarte ușor să fii preocupat”, a subliniat Holtz-Eakin. Administrația Trump a anunțat “tarife pe bază de reciprocitate” în relația cu toate țările, dar Canada, Mexicul, Uniunea Europeană, China, India și alte state urmează să anunțe măsuri de retorsiune. Separat, Trump a anunțat taxe vamale de 25% asupra importurilor de autovehicule și pregătește măsuri similare în cazul produselor farmaceutice. Președintele a declarat că nu îl interesează dacă vor crește prețurile. ”Puțin îmi pasă că vor crește prețurile, pentru că lumea va începe să cumpere mașini americane”, a afirmat președintele SUA. ”Însă cota de încredere în materie de politici economice a scăzut la 48%, iar 52% dintre cetățeni dezaprobă măsurile, ceea ce reflectă scepticismul publicului asupra unei teme-cheie care l-a propulsat spre victorie în scrutinul din 2024”, subliniază cotidianul Financial Times. Primarii republicani din Rochester Hills (Michigan) și Columbia (Carolina de Sud) li s-au alăturat omologilor din Canada și Mexic și au avertizat asupra impactului taxelor. “Escaladarea tarifelor vamale crește costurile pentru companii, pentru angajați și pentru consumatori în America de Nord. Aceste taxe se repercutează asupra costurilor de trai, afectează conturile bancare, periclitează rețelele de aprovizionare, locurile de muncă și activitățile firmelor. Comunitățile noastre vor resimți primele impactul”, au subliniat primarii. În noul context, ”pariul lui Trump pe aplicarea tarifelor vamale reprezintă un spectacol de forță pe plan internațional și un factor de câștig politic la nivel intern. Dar, dacă publicul va începe să comenteze, politicienii democrați vor profita de ocazie”, concluzionează cotidianul Financial Times. Foto: Profimedia Citește și: China, Japonia și Coreea de Sud vor răspunde la TARIFELE lui Donald Trump/ Cele trei state asiatice își doresc consolidarea relațiilor comerciale VIDEO | Marine Le Pen contestă vehement ”decizia politică” de eliminare din cursa prezidențială în FRANȚA /„Statul de drept a fost încălcat” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
China, Japonia și Coreea de Sud vor răspunde la tarifele lui Donald Trump/ Cele trei state asiatice își doresc consolidarea relațiilor comerciale
China, Japonia și Coreea de Sud au ajuns la un acord pentru a răspunde la tarifele impuse de președintele SUA, Donald Trump, conform unui anunț de pe rețelele de socializare, făcut de un cont afiliat radiodifuzorului chinez de stat CCTV. Cele trei state asiatice au purtat primul dialog economic în cinci ani, duminică, încercând să faciliteze comerțul regional, în contextul în care acestea încearcă să se opună tarifelor impuse de Administrația Trump. Japonia și Coreea de Sud încearcă să importe semiconductori și materii brute din China. Statul chinez este interesat de achiziționarea cipurilor din Japonia și Coreea de Sud, conform unei postări de pe platforma Weibo. Toate cele trei state au ajuns la un acord pentru intensificarea relației comerciale, printr-un dialog privind controlul exporturilor. În cadrul întâlnirii, miniștrii Comerțului din cele trei țări au acceptat o ”cooperare apropiată pentru un dialog eficient, la nivel înalt”, cu privire la un acord pentru realizarea comerțului liber. Miniștrii s-au întâlnit înaintea anunțului lui Donald Trump, programat miercuri, în legătură cu impunerea tarifelor, conform agenției de presă Reuters. Beijingul, Seulul și Tokyo sunt mari parteneri comerciali ai SUA, deși au existat conflicte între state, în privința unor chestiuni precum disputele teritoriale. China își dorește îmbunătățirea relațiilor comerciale cu Europa China încearcă să își consolideze relațiile comerciale cu statele europene, în contextul amenințării impuse de Trump. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a discutat, joi, cu omologul său chinez, Wang Yi, în vederea îmbunătățirii relațiilor comerciale dintre cele două state, cu ocazia vizitei sale la Beijing. Jean-Noël Barrot s-a întâlnit cu ministrul Wang Yi, care a declarat la o conferință de presă că ambele țări ar trebui ”să aleagă multilateralismul, nu unilateralismul, și să urmărească beneficiile mutuale și câștigurile, în detrimentul izolării”. ”Așa cum toți știm, lumea nu se află, în acest moment, într-un stadiu de pace, iar instabilitatea și incertitudinea cresc. În calitate de mari țări responsabile, China și Franța ar trebui să își consolideze cooperarea. Prin parteneriatul nostru, ar trebui să oferim mai multă certitudine relațiilor bilaterale din lume”, a declarat Li Qiang. Foto: Profimedia Citește și: Liderul opoziției din Franța face apel la PROTESTE pașnice după excluderea lui Marine Le Pen din cursa prezidențială VIDEO Premierul Poloniei anunță un nou acord cu SUA, în domeniul APĂRĂRII/ „Cooperarea este întotdeauna mai bună decât confruntarea” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Haosul urbanismului și lanțul slăbiciunilor în emiterea avizelor au înmulțit litigiile în construcții. Avocat: În România s-a construit mult și prost
V-ați gândit vreodată câte probleme juridice pot exista în domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice? Câte litigii pot fi generate de contractele realizate în aceste domenii și ajung pe masa judecătorilor în România sau în străinătate? Toți ne întrebăm de ce unii constructori nu respectă termenele, de ce anumite lucrări au vicii ascunse, greu de depistat la finalizarea lor, de ce multe proiecte legate de infrastructură nu respectă termenele sau punerea lor în execuție durează ani de-a rândul și ajung chiar la reziliere. Unul dintre avocații specializați în dreptul construcțiilor este Eugen Sârbu, care a reprezentat cu succes, în cei zece ani de experiență, o serie de companii și clienți importanți din România și în fața Curților de arbitraj din diverse jurisdicții, precum Elveția, Anglia, Austria, Spania, Franța. Fiind specializări juridice rar dezbătute în spațiul public, iar problematica la zi necesită o abordare mai profundă, avocatul Eugen Sârbu a oferit detalii importante legate de aceste litigii care privesc domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice, într-un interviu la Gândul Exclusiv. Avocatul Eugen Sârbu dezvăluie cauzele majore care generează toate aceste probleme litigioase, dar și ce se întâmplă cu deșeurile din construcții și care va fi soluția în viitor. De ce ne lovim, zi de zi, de construcții ridicate anapoda care produc o supraaglomerare a traficului imposibil de controlat, de proceduri de avizare greoaie acolo unde nu este cazul, de lucrări de apă-canal făcute de mântuială, de ce am ajuns să trăim într-o Capitală dezvoltată haotic din punct de vedere arhitectural, care sunt implicațiile politice în aceste domenii ? Care sunt soluțiile și cât de mult ține rezolvarea acestor probleme litigioase de simplificarea legislației? Răspunsurile specialistului sunt extrem de importante pentru că devoalează partea nevăzută a acestor cauze litigioase care ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul legiuitorului. Lanțul slăbiciunilor creat de întârzierea avizelor și necesitatea apariției Codului Urbanismului Urbanismul modern este o disciplină complexă, care presupune integrarea unor concepte de sustenabilitate bine gândite. Schimbările demografice au și ele un puternic impact asupra dezvoltării urbane, iar infrastructura urbană influențează calitatea vieții cetățenilor, ceea ce aduce în discuție teme precum cultura socială în construcții și etica profesională în arhitectura unui oraș. “Într-adevăr, în România s-a construit mult, s-a construit prost, s-a creat o densitate foarte mare în marile orașe și probleme au apărut, litigii sunt destule și probabil că vor mai fi… Sperăm că lucrurile se vor și îmbunătăți pe parcurs. Marea majoritate a problemelor au privit acest haos al urbanismului, probleme referitoare la autorizațiile de construire, la emiterea cu întârziere a avizelor, pe urmă la conformarea constructorilor la solicitările din aceste avize, ceea ce a creat, în lanț cumva, niște probleme pentru că întârzierea avizării duce mai departe la întârzieri în proiectare, mai departe duce la întârzierea întregului proiect. Între timp s-au tot modificat prevederi legislative, pentru că noi avem și această manie de a face legi fără număr. Acum există un proiect în Parlament care se pare că va intra în vigoare destul de curând, al unui Cod al urbanismului care să aducă laolaltă toată legislația aceasta din domeniul construcțiilor, pentru că legislația este extrem de stufoasă, avem legi principale, secundare, terțiare și așa mai departe, normative privind rețetele de construire a prețurilor, norme privind devizele și cred că e un lucru bun că toată această legislație se aduce laolaltă într-un Cod al urbanismului. Acum, să vedem și cum va funcționa el”, a spus Eugen Sârbu, care timp de 10 ani a lucrat și ca avocat specializat în proiecte de infrastructură, de căi ferate, autostrăzi, inclusiv, proiecte de instalații. “În Finlanda, Codul obligațiilor are opt pagini” Este de notorietate faptul că România a devenit o “fabrică de legi” pe bandă rulantă, reglementări, norme, modificări, amendamente și abrogări care fac ca și numărul litigiilor în aceste domenii ce țin de dezvoltarea urbană să crească, iar instanțele să caute soluțiile cele mai corecte într-un hățis toxic legislativ. Cu ce diferă sistemele juridice din alte țări de România, în vasta materie a litigiilor? „În România, sistemul nostru normativ, legile, funcționează pe modelul francez și avem codificări nenumărate în toate domeniile. Din experiența mea în arbitrajul internațional, unde am lucrat pe legislație străină, pe legislația anglo-saxonă, pe legislație nordică, am putut să observ cât de bine funcționează aceste sisteme și cât de bine funcționează piața în sistemele astea pe o legislație foarte suplă, foarte restrânsă, dar care are niște principii clare, niște principii care se aplică constant de zeci, chiar și sute de ani, dacă vorbim de sistemul anglo-saxon, și în care toată lumea înțelege ce are de făcut. Vă dau un exemplu – Codul obligațiilor în Finlanda are opt pagini. Este foarte suplu, trasează niște principii generale pentru oamenii care fac business pe teritoriul acelei țări. Toată lumea l-a înțeles, toată lumea a înțeles acele principii și știe cum să se comporte când apar probleme. Îi este mai ușor și judecătorului, iar acest tip de legislație merge în mână în mână cu aplicarea precedentului. Adică s-a dat o decizie pe o anumită situație, aceea rămâne Constituția pentru astfel de situații. În toate situațiile următoare se va aplica unitar aceeași prevedere legală, se va da aceeași dezlegare și atunci oamenii din piață știu ce au de făcut, știu la ce să se conformeze. În opinia mea, da, avem o bubă pe domeniul ăsta, pentru că oamenii sunt obligați să cunoască legea. (…) Au fost nenumărate situații în care s-a apelat la noi ca specialiști în procesul acesta legislativ. Am oferit opinii și ce a ieșit într-un final era destul de diferit. În zona asta politică există cumva o hărnicie să facem legi cât mai multe și dacă nu facem, măcar să le modificăm pe alea. Și de multe ori le modificăm pe alea care funcționează”, a explicat avocatul. În zona achizițiilor, ”au fost unele decizii ale Curții Constituționale care mai mult au încurcat decât au descurcat” Întrebat dacă judecata Curții Constituționale a adus un suflu pozitiv în problematica litigiilor din domeniul achiziților publice, avocatul Eugen Sârbu confirmă că au existat decizii care mai mult au încurcat
Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro
Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE. Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3. De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară. Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv: Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro. Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează: În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie; Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024; Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme. România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar. „România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România. Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
În ce domenii se câștigă salarii mai mari de 10.000 de lei pe lună. Am tras ca măgarul la căruță, eu centram, eu dădeam cu capul
Platforma OLX a realizat un index al locurilor de muncă, iar rezultatele arată că angajații din IT câștigă cel mai bine în România. În acest domeniu, salariul mediu net lunar trece de 11.500 de lei, adică de peste două ori mai mult decât media la nivel național. În schimb, în industria confecțiilor sunt cele mai mici lefuri – doar 3.000 de lei pe lună. Job-uri de peste 10.000 de lei pe lună Pe un grup deschis pe platforma de socializare Reddit s-a născut o discuție despre românii care câștigă 10.000 de lei pe lună. Cineva a lansat o întrebare, iar de aici sute de comentarii au fost postate – „O întrebare pentru persoanele care câștigă în jur de 10000 lei în România: ce joburi aveți? Și câtă experiență / vechime aveți în domeniul în care profesați?”. Mulți au răspuns imediat, iar unii utilizatori au arătat și cât le-a luat să ajungă un asemenea salariu. „10 ani xp, marketing, servicii, nu produse. Am schimbat compania în februarie și am sărit de la 8.500 lei la 10.500 lei, urmând ca din mai să urc la 11.700 lei + bonusuri. Am băgat 3 ani de presă înainte de marketing și asta m-a ajutat. Apoi am învățat PPC, am citit câteva cărți de marketing… și am avut o poziție, timp de 4 ani, în care am tras ca măgarul la căruță (eu centram, eu dădeam cu capul). A fost greu, dar am învățat cam totul (inclusiv organizare de evenimente offline, cursuri online/webinarii, aspecte legale). Nu cred că e neapărat noroc. Networking-ul ajută mult”, a comentat cineva pe Reddit. O altă persoană a răspuns scurt, explicând că în fiecare lună câștigă peste 10.000 de lei net, fără bonusuri, lucrând pe zona de suport administrativ și tehnic la un studio de videochat. „Merge tot mai prost” Altcineva, utilizatorul Due-Geologist2678, a scris că din tâmplărie face bani frumoși, dar nu cum câștiga înainte: „Tâmplărie PvC, 3-4 zile pe săptămână, în regim propriu. Fac undeva în jur de 10-12.000 lei lunile astea de iarnă. Vara și toamna dublu. Merge tot mai prost. Acum 2-3 ani, când făceam sub 20-25.000 lei lunar, eram trist, acum nu mai prea pot ajunge la sumele astea nici vara. Să mai precizez că mai am 2 băieți angajați alături de care lucrez cot la cot, pe care îi plătesc cu aproximativ 7-8.000 lei lunar. Oricum, vremurile bune s-au dus. În 2019-2020 aveam luni cu profit cât fac acum în jumătate de an”. Un alt utilizator de pe Reddit a povestit că lucrează la o bancă și are bonuri de masă, bonusuri trimestriale și anuale, mașină de serviciu și un salariu de „aproape” 10.000 de lei pe lună. Aceste venituri apar, însă, după o experiență de 15 ani, a completat respectivul. În fine, o persoană cu 8 ani experiență în domeniu spune că primește 10.000 de lei lunar în marketing, plus bonus anual 1-2 salarii, în funcție de rezultate. Pe deasupra, compania i-a oferit și acțiuni de câteva zeci de mii de euro. CITEȘTE ȘI: Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu Inteligența Artificială amenință piața muncii, dar de aceste job-uri nu se poate atinge. În ce PROFESII oamenii rămân indispensabili Clasamentul salariilor din România. Orașul care conduce în topul veniturilor medii și ce preconizează specialiștii că se va întâmpla în 2025 Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele