Etichetă: Economic

Sebastian Burduja, despre jalonul 121 din PNRR: Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene

Aproximativ un sfert din persoanele ajunse în funcții de conducere prin încălcarea obligațiilor privind guvernanța corportivă din jalonul 121 din PNRR au fost revocare, a anunțat, joi, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la întrebările presei, în brifiengul de la finalul ședintei de Guvern. Sumele aferente acestui jalos sunt suspendate pentru moment, România având la dispoziție câteva luni pentru a remedia situația. Sebastian Burduja a detaliat stadiul demersurilor de la nivelul companiilor în care Ministerul Energiei este acționar pentru respectarea prevederilor privind guvernanța corporativă, jalon important pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR, în completarea declarațiilor de acum o săptămână. „Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene cum că n-au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiect, recent a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari și o mare victorie, 80 de megawați investiți a Fondului Româno-Cazac – de asemenea, urmează Oil Terminal și câteva companii listate pe care nu o să ne nominalizez încă, pentru că nu vreau să influențez evoluțiile de pe piața de capital”, a anunțat ministrul Energiei în briefingul de la finalul ședinței de Guvern. Demnitarul a subliniat că, dacă e cazul, instituția va merge în instanță pentru a apăra interesele statului și a nu pierde niciun euro alocat acestui jalon. „Toți cei care și-au adiționat contractele de mandat cu prevederile ordonanței de urgență care le dădea dreptul la primi acele șase salarii vor primi acele șase salarii. Dacă au refuzat această adiționare, dar până acum n-am avut un asemenea caz din cunoștințele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic și o să ne vedem în instanță dacă este cazul și o să ne apărăm interesul statului român, pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a comisiei, poate vor fi mai puțini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a subliniat încă o dată că România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. „Dar interpretare a comisiei pe jalonul 121 a identificat o serie de spețe și atunci am fost nevoiți să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și, ulterior, declanșarea procedurilor pe 109, ceea ce într-un interval de șase luni de zile este rezonabil. Timpul este scurt, dar, totuși, ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a declarat membrul Guvernului. Potrivit lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au plecat deja din funcțiile vizate. „N-am o cifră exactă, dar gândiți-vă: dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, nu au plecat mai mult de trei-patru persoane, deci trei-patru companii, probabil până în 15 persoane până acum și urmează și restul spețelor să fie adresate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene minime legale între momentul convocării adunării generale a acționarilor și momentul în care poate avea loc adunarea generală acționarilor, undeva la 30, 30 și ceva de zile. De aceea, la cele nelistate lucrurile au mers mult mai repede. La cele listate așteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situație și vom da drumul la noile selecții”, a spus ministrul. Un exemplu de companie listată este Hidroelectrica, deținută în proporție de peste 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, care a anunțat miercuri acționarii pe site-ul propriu și pe al Bursei de Valori București (BVB), că principalul acționar a propus introducerea acestor puncte – revocarea unor membrii ai Consiliului de Supraveghere din cauze neimputabile și alegerea unora provizorii – pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor din data de 10 aprilie 2025. „Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei și subliniez asta pentru că vom avea o decizie și acolo vom avea un număr final și undeva la un sfert cred că au fost deja revocați”, potrivit ministrului. Stadiul cererii de plată nr. 3 Declarațiile vin și în contextul în care Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, după cum au anunțat, joi, oficialii MIPE. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro) mai rămân în analiz, a arătat MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, unde au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18

Două scheme de sprijin, adoptate de Guvern. Sebastian Burduja: Pe termen mediu, România va avea PREȚURI foarte competitive la energia electrică

Marii consumatori de energie vor fi ajutați pentru acoperirea facturilor prin două scheme de sprijin adoptate, joi, de Executiv. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat prevederile celor două ordonanțe adoptate, și în actualul context geostrategic. „Cele două ordonanțe pe care le-am adoptat azi în Guvern sunt o formă de sprijin exact pentru subvenționarea energiei electrice sau, mă rog, a facturilor cu utilitățile pentru acești consumatori energointensivi. Ei sunt eligibili și, pe de o parte, sunt exceptați de la plata unei mari părți din certificatele verzi, pe de altă parte, prin cealaltă schemă de ajutor de stat, primesc pur și simplu o sumă de la Ministerul Energiei”, a detaliat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern. „Ca urmare a ordonanței de azi și în baza solicitărilor lor, noi putem să le plătim de două ori pe an, ceea ce le asigură lor o lichiditate mai mare. Chiar și Liberty Galați ne-a solicitat acest lucru și cele două sunt o formă de sprijin. Acum, sigur, pe termen mediu, aș spune, România va avea prețuri foarte competitive la energia electrică. Prețurile depind de capacitatea proprie de producție. Vă spuneam că avem în lucru proiecte prin care practic dublăm puterea instalată din România, deci, cu cât crește oferta, cu atât prețul ar trebui să scadă”, a spus ministrul Energiei. Demnitarul a detaliat și impactul deficiențelor la nivelul interconexiunilor din interiorul blocului comunitar, din centrul Europei, care ar trebui să asigure libera circulație a energiei între statele membre. „Austria-Slovacia nu sunt interconectate în piața energiei, nu există sârmă să treacă granița,  Austria-Ungaria, s-ar putea dubla foarte ușor, nu s-a făcut și așa mai departe. Acestea de asemenea vor contribui la reducerea prețurilor. Franța are un preț foarte bun, așa cum ați spus, produce foarte mult pe energie nucleară, pe combustibili nucleari. Din păcate, în regiunea noastră s-au întâmplat mai multe lucruri. Nu avem interconexiuni suficiente cu vestul, deci energia vest ieftină din vest nu ajunge întotdeauna până la noi, la bulgari și la greci. Apoi s-a creat un mare deficit de energie în urma războiului din Ucraina. Gândiți-vă că până acum câțiva ani, Ucraina era un mare exportator de energie ieftină către zona noastră, pentru că aveau și ei foarte multe centrale nuclearo-electrice, iar acum din net exportator către noi au devenit importator și trebuie noi, practic, pe anumite intervale orare să le exportăm, sigur, în condiții de piață. La fel cererea din Republica Moldova și cu o cerere mare și o ofertă mică, sigur că și prețul în cele mai multe zile este semnificativ”, a detaliat ministrul Energiei. Care e impactul în prețuri Sebastian Burduja a evitat să estimeze cuantumul impactului ordonanțelor adoptate pentru marii consumatori, subliniind că creșterea producției este principalul factor care poate determina scăderea prețurilor. „Prețurile la energie electrică variază. Se pot întâmpla multe. Asta răspund și când sunt întrebat legat de schema de compensare plafonare. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, se repornesc anumite grupuri de producție mari de acolo, cu siguranță prețurile în toată regiunea noastră vor scădea. Nu avem un glob de cristal. Sigur că orice măsură ajută, chiar dacă e vorba de câteva procente mai puține sau mai multe. Dar vă spuneam, pentru țara noastră, remediu este să crească pur și simplu capacitatea de producție. Lucrul ăsta, exact ca la autostrăzi, din păcate, nu se întâmplă de azi pe mâine. Proiectele energetice durează ani de zile, dar dacă avem șansa ca anul acesta să mai punem în funcțiune 2.500 de megawați, noi așa ne-am propus, va însemna practic dublarea recordului de anul trecut. Anul trecut am pus 1.200 de megawați în funcțiune cât în precedenții 8 ani la un loc. Dacă anul ăsta dublăm la 2.500, dacă o să avem o parte din Mintia – 1.050 de megawați, dacă o să avem Iernutul – încă 430, celelalte parcuri solare și eoliene în lucru, eu cred că vom avea chiar pe termen relativ scurt perspectiva unor prețuri mult mai bune și deci o industrie mai competitivă”, a conchis Sebastian Burduja. Ce prevăd ordonanțele adoptate Potrivit informării Guvernului, la finalul ședinței de la Palatul Victoria: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Companiile industriale mari consumatoare de energie din România vor putea accesa o schemă de ajutor de stat care să le ajute să își mențină competitivitatea, în contextul demersurilor naționale și europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu un buget de aproape 580 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2031, acest mecanism de susținere este în acord cu Planul european de acțiune pentru industria oțelului și a metalelor. Actul normativ adoptat de Guvern prevede instituirea unei scheme pentru acordarea unor ajutoare de stat sub forma exceptării parțiale de la plata obligațiilor de achiziție de certificate verzi, obligații impuse prin art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ajutorul de stat contribuie la combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, sprijinind beneficiarii în reducerea expunerii la acest risc, și este justificat din rațiuni de protecție a mediului, prevenind creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră prin transferul producției în afara Uniunii Europene. Măsura susține obiectivele de decarbonizare, vizând reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Totodată, asigură condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia. Ajutorul de stat instituit de schema de ajutor de stat este acordat sub forma reducerii procentuale de maximum 85%, respectiv 75% din costurile generate de achiziția de certificate verzi, în funcție de activitatea desfășurată și în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008 și Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Totuși, reducerile aplicate să nu

Ionuț Negoiță va lansa cel mai mare ANSAMBLU rezidențial din București. Acesta poate ajunge la peste 7.000 de apartamente

Ionuț Negoiță, fostul proprietar al echipei de fotbal Dinamo, va lansa cel mai mare ansamblu rezidențial din București în locul fostei platforme industriale Chimopar, din estul Capitalei. Acesta poate ajunge la peste 7.000 de apartamente. Investitorul imobiliar a primit deja două autorizații de construire pentru primele 4 blocuri ce vor fi ridicate într-o primă etapă pe circa 15.000 de metri pătrați din terenul cumpărat. Chiar și așa, dezvoltatorul a cerut recent reautorizarea, pentru a aduce unele modificări proiectului propus inițial. Peste 7.000 de apartamente în estul Capitalei În această fază, planul este dezvoltarea a 4 blocuri cu câte 3 subsoluri dedicate parcărilor subterane, parter și 11 etaje supraterane, care pot cuprinde peste 700 de apartamente, al căror cost de dezvoltare poate fi estimat la circa 50 de milioane de euro, potrivit calculelor Profit.ro. Pe întreaga fostă platformă Chimopar s-ar putea construi peste 7.000 de apartamente cu un cost actual de dezvoltare ce depășește 450 de milioane de euro. În acest context, proiectul poate deveni cel mai mare ansamblu rezidențial dezvoltat până acum în București. Terenul fostei fabrici Cesarom, în topul celor mai scumpe achiziții de pământ din 2024 În toamnă, Profit.ro a anunțat că antreprenorul Ionuț Negoiță a cumpărat de la grupul spaniol Roca, cel mai mare producător de obiecte sanitare din lume, terenul fostei fabrici Cesarom, din zona Preciziei a Bucureștiului, după ce s-a renunțat complet la producția din România. Tranzacția intră în topul celor mai scumpe achiziții de terenuri din 2024. Marile proiecte ale familiei Negoiță sunt amplasate în jurul zonei comerciale Pallady, care cuprinde magazinele Leroy Merlin, Kaufland, Metro, Auchan, Jumbo, XXXL Lutz și IKEA, o zonă cu care s-a familiarizat în ultimii 8 ani și unde a dezvoltat peste 5.700 de apartamente din cele 11.000 câte a livrat în total pe piața bucureșteană. Frații Ionuț și Robert Negoiță au mai dezvoltat proiecte rezidențiale și în Sectorul 4, în Pipera și Popești-Leordeni. Ionuț Negoiță mai gestionează acum alte 3 șantiere, în paralel. Are HILS Sunrise cu 704 apartamente, care se construiește pe terenuri cumpărate de la IKEA, faza întâi din HILS Republica, cu 370 de apartamente, în locul fostelor fabrici Republica și Tubinox, și prima etapă a HILS Titanium, cu 496 de apartamente, care se ridică în locul unei foste fabrici de cărămidă, arată datele Profit.ro. CITEȘTE ȘI: Casa cu 3 dormitoare care pare normală, dar ascunde un secret! Proprietatea se vinde la un preț de peste 200.000 de euro One United Properties a achiziționat un teren de peste 44.000 de metri pătrați de la Adriean Videanu, în zona Cotroceni, unde va construi cele mai înalte turnuri rezidențiale din București / Tranzacția se ridică la 35 de milioane de euro Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

Süddeutsche Zeitung: Taxele pe importurile auto impuse de Trump blochează UE /Se conturează riscul unui conflict comercial cu Statele Unite

Taxele impuse de Statele Unite asupra importurilor de mașini amplifică șocul în Europa, iar reducerea spațiului de negociere riscă să genereze un conflict comercial cu Administrația Donald Trump, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. Maros Sefcovic, comisarul UE pentru Afaceri Comerciale, a efectuat acum câteva zile o vizită la Washington, pentru discuții între parteneri. Într-un mesaj postat pe platforma X, a evocat ”discuții intense” cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, cu emisarul special Jamieson Greer și cu Kevin Hassett, consilierul pentru Afaceri Economice al președintelui Donald Trump. ”Ne așteaptă o muncă intensă”, a subliniat Sefcovic, pledând pentru un acord corect, în locul taxelor comerciale. Însă, miercuri seară, președintele Donald Trump a anunțat tarife comerciale de 25% asupra tuturor importurilor de autovehicule. ”Vom trage la răspundere țările care fac afaceri în țara noastră și care ne iau locurile de muncă, bunăstarea și multe alte lucruri”, a afirmat președintele Statelor Unite. În Europa, afirmațiile lui Donald Trump au generat îngrijorare profundă, la nivelul companiilor, guvernelor și oficialilor de la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat regret pentru decizia Administrației Donald Trump. Taxele pe importurile de autovehicule sunt doar un pas intermediar, care apare după aplicarea altor tarife. Analistul Brad Setser, de la Consiliul pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations), se așteaptă ca prețurile autovehiculelor să devină ”prohibitive”. ”Dacă noile tarife se adaugă taxelor de 20% existente deja, produsele importate vor avea prețuri cu 45% mai mari, cu efect direct asupra clienților din Statele Unite”, afirmă analistul. ”Iar europenii vor avea o problemă urgentă. Industria auto germană a exportat în ultimul an foarte mult în Statele Unite. Companiile germane vor trebui să se aștepte la cel mai grav scenariu, întrucât comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, nu a venit cu ești bune de la Washington. În contextul noilor presiuni comerciale, nu prea mai există spațiu de negocieri”, constată publicația Süddeutsche Zeitung, întrebându-se dacă nu trebuie tratat cu seriozitate riscul unui conflict comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE amenință SUA cu măsuri de retorsiune MASIVE din cauza taxelor vamale /Reprezentant german: „Nu este deloc în interesul economiei americane” Emmanuel Macron: Franța și Marea Britanie trimit experți militari în UCRAINA pentru pregătirea unei misiuni de garantare a păcii Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

CNAIR: A început transportul primelor grinzi pentru execuția viaductului de la Boița de pe șantierul Secțiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești!

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că a început transportul primelor grinzi pentru execuția viaductului de la Boița de pe șantierul Secțiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești. În noaptea de 27 spre 28 martie, primele grinzi au fost transportate în șantier, au precizat reprezentanții CNAIR. „A început transportul primelor grinzi pentru execuția viaductului de la Boița de pe șantierul Secțiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești! Primele grinzi, care au fost executate în propria fabrică de prefabricate a asocierii turce Mapa – Cengiz, au fost transportate azi-noapte în șantier. Acestea sunt folosite la construcția viaductului Boița care a ajuns la un stadiu fizic de execuție de 32,2%. Transporturile de grinzi se vor efectua și în zilele următoare pe perioada nopții, astfel încât traficul rutier să nu fie perturbat în timpul zilei”, au mai transmis reprezentanții CNAIR. „Vor fi executate 48 de poduri, pasaje și viaducte” Potrivit CNAIR, pe șantierul Secțiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești vor fi executate 48 de poduri, pasaje și viaducte. „Pentru toate structurile de pe secțiunea 2 (Boița – Cornetu) vor fi produse 1059 de grinzi de beton cu lungimi cuprinse între 32.3 m și 40 m. Pe șantierul Secțiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești vor fi executate 48 de poduri, pasaje și viaducte. Antreprenor: Asocierea Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS; Lungime: 31,33 km; Durată contract: 68 de luni (18 luni proiectare, 50 de luni execuție); Valoarea contract: 4,250 miliarde de lei, fără TVA; Sursă de finanțare: Programul Transport (PT); Termen deschidere: 2028”, au ai specificat reprezentanții CNAIR. Citește și: MOBILIZARE uriașă pe șantierul autostrăzii Transilvania (A3) / 354 de muncitori și 126 de utilaje execută lucrări la terasamante UMB va construi nodul rutier de la Românași (A3) / Cristian Pistol: Termenul de finalizare este de 10 luni S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele

Bloomberg: Vladimir Putin testează cât se poate îndepărta Trump de Europa în materie de sancțiuni

Administrația de la Moscova are o strategie deliberată de a testa cât de mult va accepta președintele SUA, Donald Trump, să exercite presiuni asupra Europei pentru relaxarea sancțiunilor, comentează grupul media Bloomberg. Rusia solicită reconectarea uneia dintre cele mai mari bănci la sistemul internațional SWIFT drept condiție pentru acceptarea armistițiului cu Ucraina în zona Mării Negre. Moscova a ales Banca Agricolă a Rusiei pentru a vedea dacă Donald Trump va accepta ideea și dacă va putea ralia Uniunea Europeană, afirmă oficiali guvernamentali ruși, sub protecția anonimatului. Uniunea Europeană are jurisdicție asupra sistemului de tranzacții bancare SWIFT, care are sediul central în Belgia. ”Vladimir Putin verifică în ce măsură Donald Trump poate merge împotriva Europei în materie de relaxare a sancțiunilor”, notează grupul media Bloomberg. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, verifică ce este posibil să realizeze prin colaborarea cu Donald Trump, iar eventualul succes cu sistemul SWIFT ar putea conduce la relaxarea etapizată a regimului sancțiunilor. În schimb, coaliția liderilor europeni a exclus posibilitatea relaxării sancțiunilor impuse Rusiei. Premierul britanic, Keir Starmer, a afirmat că au fost discutate chiar modalități de intensificare a sancțiunilor, pentru a exercita “presiuni suplimentare” asupra Rusiei și a o forța să negocieze. Moscova testează opțiunile de colaborare cu Trump După negocierile din Arabia Saudită, Statele Unite au anunțat principiile unui armistițiu între Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, după acordul de evitare a atacurilor asupra infrastructurii. Ucraina anunțat imediat că va respecta armistițiul în zona Mării Negre, dar Kremlinul a cerut anularea anumitor sancțiuni și facilitarea exporturilor ruse de produse agricole. ”Acordul va intra în vigoare după îndeplinirea unor condiții”, a transmis Președinția Rusiei. Printre condițiile Moscovei se numără anularea sancțiunilor care vizează Banca Agricolă a Rusiei. ”Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor de produse agricole ruse și de fertilizatori pe piețele mondiale”, a subliniat Kremlinul. “Acesta este un test pentru Trump. Moscova vrea să vadă cum face față Trump angajamentelor”, afirmă Pavel Danilin, un analist politic care colaborează cu oficiali de la Kremlin. Abordarea pare a fi confirmată de un fost oficial din cadrul Ministerului rus de Externe. ”Actuala Administrație a SUA este interesată să dialogheze cu noi, să găsim abordări comune și soluții. Ulterior, Europa va reveni la simțul comun, la un fel de realism”, afirmă Grigori Karasin, fost adjunct al ministrului rus de Externe. Însă Uniunea Europeană a respins ferm ideea relaxării sancțiunilor impuse Rusiei, subliniind că, în pofida negocierilor Moscovei cu Washingtonul, armata rusă trebuie să se retragă în totalitate din Ucraina. Foto: Profimedia Citește și: Rusia și Turcia doresc o cooperare durabilă pentru soluționarea CONFLICTELOR regionale/ Putin insistă asupra „securității navigației” în Marea Neagră Vicepreședintele Vance: Statele Unite sunt interesate de GROENLANDA /„Vom purta discuții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Regele Danemarcei respinge presiunile SUA: Dragostea și atașamentul pentru Groenlanda rămân intacte /Trump: Avem nevoie de acest teritoriu

Regele Frederik al Danemarcei a respins, vineri, presiunile Statelor Unite în sensul obținerii controlului asupra Groenlandei, iar noul lider al teritoriului autonom danez a lansat un apel la unitate, în contextul vizitei vicepreședintelui american James David Vance și al afirmațiilor președintelui Donald Trump, care a reiterat argumentele strategice. ”Trăim într-o realitate modificată. Nu trebuie să existe niciun dubiu că dragostea mea pentru Groenlanda și atașamentul meu față de locuitorii Groenlandei sunt intacte”, a afirmat regele Frederik al Danemarcei, conform agenției Reuters. La rândul său, Jens-Frederik Nielsen, noul premier al Groenlandei, a lansat un apel la unitate politică pentru respingerea presiunilor Washingtonului. ”Într-o perioadă în care suntem supuși presiunilor, trebuie să rămânem uniți. Este foarte important să depășim disensiunile, este singurul mod de a face față presiunilor extrem de mari venite din exterior”, a afirmat Jens-Frederik Nielsen, citat de agenția Reuters și de site-ul Politico.eu. Liderii principalelor partide politice din Groenlanda au format vineri un guvern de coaliție. Președintele american, Donald Trump, a declarat vineri că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru ”asigurarea păcii întregii lumi”. ”Foarte important, avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea internațională. Trebuie să obținem Groenlanda. Se pune întrebarea: ne putem descurca fără Groenlanda? Nu putem”, a afirmat Trump, citat de agenția Reuters. Vance acuză Europa că neglijează apărarea și vrea controlul asupra Groenlandei Statele Unite ”nu au altă opțiune” decât obținerea controlului asupra Groenlandei, a afirmat vineri seară, în cursul unei vizite pe teritoriul danez, vicepreședintele american James David Vance, acuzând Danemarca și țările europene că nu fac investiții suficiente în apărare și că au permis activități periculoase ale Rusiei și Chinei. ”Acest teritoriu, Groenlanda, contează în mod real pentru securitatea Statelor Unite, este extrem de vulnerabil în acest moment, iar dacă locuitorii Groenlandei vor să fie parteneri cu Statele Unite, iar eu cred că, în final, vor fi parteneri cu Statele Unite, le putem oferi mult mai multă siguranță, le putem oferi mult mai multă protecție și cred că va fi mult mai bine și din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie să se întâmple”, a afirmat Vance, în cursul vizitei în Baza militară americană Pituffik, situată în Groenlanda. Foto: Profimedia Citește și: Trump solicită Curții Supreme să ridice INTERDICȚIA deportării imigranților, în virtutea legii inamicilor străini Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Sebastian Burduja: Neptun Deep forează. România, cel mai mare producător de gaze din UE

Prima sondă forează și a trecut de 1.000 de metri, a declarat vineri ministrul Energiei Sebastian Burduja, referindu-se la proiectul Neptun Deep, citat de Mediafax. Ministrul Energiei a spus vineri că România a urcat pe pe primul loc în UE în ceea ce privește producția de gaz, evident în urma ieșirii Marii Britanii din acord. Altfel, cele mai mari resurse de gaze sunt în Marea Nordului, împărțite de Norvegia și UK, excentrice UE, și Olanda. Burduja a anunțat la începutul săptămânii că a început forajul în blocul Neptun Deep, în largul Mării Negre, la 160 km de țărm. „România anul trecut a marcat o premieră: a devenit numărul 1 la producția de gaz din UE, am bătut Olanda, eram pe locul doi, am trecut pe locul 1. (…) Suntem pe locul întâi și vă dați seama că, la finalul anului următor, cînd vom avea și Neptun Deep vom fi de departe numărul 1 și vom avea acest mare atu în mânecă”, a spus Burduja la Antena3 CNN. Potrivit ministrului, forajul a început duminică, 23 martie 2025, la ora 13.00. Burduja susține că, de acolo, în 2027 sau poate chiar mai curând, va fi scos gaz pentru România și pentru întreaga regiune. Zăcământul de gaze Neptun Deep, cu zece sonde, este situat în platoul continental din Marea Neagră al României, la 160 de kilometri de ţărm. Se întinde pe o suprafață de 7500 de kilometri pătrați, cu adâncimi cuprinse între 100-1000 de metri, și se estimează că ar conține 100 de miliarde de metri cubi de gaz. Citiți și: FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România, țara din UE cu cea mai mică dependență de gazele importate / Ce urmează Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Vance acuză Europa că neglijează apărarea și vrea controlul asupra Groenlandei /Contează pentru securitatea SUA, nu avem altă opțiune

Statele Unite ”nu au altă opțiune” decât obținerea controlului asupra Groenlandei, a afirmat vineri seară, în cursul unei vizite pe teritoriul danez, vicepreședintele american James David Vance, acuzând Danemarca și țările europene că nu fac investiții suficiente în apărare și că au permis activități periculoase ale Rusiei și Chinei. ”Acest teritoriu, Groenlanda, contează în mod real pentru securitatea Statelor Unite, este extrem de vulnerabil în acest moment, iar dacă locuitorii Groenlandei vor să fie parteneri cu Statele Unite, iar eu cred că, în final, vor fi parteneri cu Statele Unite, le putem oferi mult mai multă siguranță, le putem oferi mult mai multă protecție și cred că va fi mult mai bine și din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie să se întâmple. Iar motivul pentru care trebuie să se întâmple, nu-mi place să spun, este pentru că prietenii noștri din Danemarca nu și-au făcut treaba de a ține în siguranță această zonă. Pur și simplu, nu au făcut acest lucru”, a afirmat James David Vance în cursul vizitei în Baza militară americană Pituffik, situată în Groenlanda. Vance: Statele Unite nu pot accepta zone nesigure în Atlanticul de Nord Vicepreședintele James David Vance a argumentat că Statele Unite nu au cum să permită vulnerabilități de securitate în zona Atlanticului de Nord. ”Este foarte simplu. Pentru toți prietenii noștri din presa americană care atacă Administrația deoarece arată ce este evident, care este varianta alternativă? Să renunțăm la zona Atlanticului de Nord? Să renunțăm la zona Arctică? Să le oferim Chinei, Rusiei și altor regimuri care nu au cele mai bune intenții față de cetățenii americani? Nu avem nicio altă opțiune, trebuie să asumăm o poziție semnificativă în Groenlanda, pentru a ține în siguranță oamenii de aici și pentru a ne ține țara în siguranță”, a continuat Vance, potrivit postului Fox News. “Mesajul nostru pentru Danemarca este foarte simplu: nu ați făcut o treabă foarte bună pentru locuitorii Groenlandei. Ați investit insuficient în Groenlanda și în arhitectura de securitate. Aceste lucruri trebuie să se schimbe”, a subliniat Vance, citat de agenția The Associates Press. ”Vreau să vorbesc despre interacțiuni, despre ceea ce a făcut Danemarca, uneori în parteneriat cu noi, dar să fim onești: ceea ce nu a reușit să facă Danemarca în ultimii 20 de ani, știm că, din nefericire, acest loc, această bază militară, zona mai extinsă, sunt mai puțin sigure decât erau acum 30-40 de ani, pentru că unii dintre aliații noștri nu au menținut pasul. În contextul în care China și Rusia au devenit tot mai interesate de Groenlanda, de această bază, de activitățile curajoșilor americani de aici, noi știm că foarte adesea aliații noștri din Europa nu au ținut pasul. Nu au ținut pasul în materie de cheltuieli pentru apărare, iar Danemarca nu a ținut pasul în alocarea resurselor necesare pentru întreținerea acestei baze, a trupelor noastre și, în opinia mea, pentru a menține în siguranță locuitorii Groenlandei de o serie de incursiuni foarte agresive ale Rusiei, Chinei și ale altor națiuni”, a insistat Vance. Anterior, la începutul vizitei, Vance a afirmat că Statele Unite sunt ”interesate de Groenlanda”. ”Avem anumite interese privind Groenlanda din partea Administrației Donald Trump, vom purta discuții. Administrația Donald Trump, președintele SUA este interesat în mod real de securitatea în zona arctică. Este o mare problemă și se va amplifica în deceniile următoare”, a argumentat vicepreședintele SUA. Președintele Donald Trump a reiterat, miercuri, că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul danez Groenlanda, argumentând că are o importanță strategică și este esențial pentru asigurarea apărării. ”Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră internațională. Avem nevoie de ea și trebuie să o obținem. Este necesară pentru poziția noastră defensivă, chiar și pentru cea ofensivă, este ceva de care avem nevoie, mai ales în actualul context mondial. Va trebui să obținem Groenlanda, îmi pare rău să prezint problema în acest fel, dar va trebui să o obținem”, a afirmat Trump. Anterior, Trump a afirmat că Groenlanda este un teritoriu important din punct de vedere strategic și probabil va face parte din ”viitorul” Statelor Unite. Danemarca a denunțat în mai multe rânduri ”presiunile” Administrației Donald Trump în sensul obținerii controlului asupra Groenlandei. Foto: Profimedia Video: Fox News Citește și: Trump solicită Curții Supreme să ridice INTERDICȚIA deportării imigranților, în virtutea legii inamicilor străini Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Analiză | Economistul Cristian Socol: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici și sociali

Economistul Cristian Socol a analizat cum ar fi arătat România dacă s-ar fi aflat în afara Uniunii Europene (UE) și precintă 10 indicatori economici și sociali relevanți. „Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale, publicate de MEDIAFAX. Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populației României să îmbrățișeze astfel de abordări. De altfel, în ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) și 70% dintre români consideră că țara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calității de membru UE. Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări și priorități pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievați se declară Foarte optimiști / Mai degrabă optimiști cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE). „Principalele 10 beneficii enumerate de respondenți sunt: UE aduce noi oportunități de muncă pentru români; UE contribuie la menținerea păcii și întărirea securității; UE îmbunătățește standardul de viață al românilor; apartenența la UE îmbunătățește cooperarea între România și alte țări europene; UE contribuie la creșterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democrația din România; UE îmbunătățește cooperarea României cu țările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influență importantă în deciziile luate la nivelul UE”, notează economistul Cristian Socol. „Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică” Este adevărat, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în acest club aduc și câteva dezavantaje/costuri: o concurență mai puternică pentru firmele românești; migrația forței de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât și mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar și normelor UE; pierderea parțială a suveranității, unele decizii/competențe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creșterea prețurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea piețelor și alinierea la prețurile europene conducând la scumpiri”. „Totuși, beneficile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente. Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei față de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic. Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia și în fața Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE. Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile. Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerț, investiții și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE.  Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei față de situația din prezent (3662 lei față de 5328 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei față de cel din prezent (2784 lei față de 4050 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) față de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în situația nonaderare). România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus față de situația din prezent. În interiorul UE, România a reușit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, față de situația existentă în România în afara UE. Postderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro). România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate. România a reușit să reducă decalajele regionale față de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est și Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE). Regiunea București-Ilfov era la nivelul mediei