Etichetă: Economic

Purtătorul de cuvânt al BNR anunță dacă există posibilitatea unui nou record al cursului euro-leu

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a anunțat că, în perioada următoare, cursul leu-euro ar putea avea varianții în ambele direcții, acesta a explicat că perioada de instabilitate se simte pe piețe și că până când nu vom avea răspunsuri clare în ceea ce privește stabilitatea politică-financiară a țării, tensiunile pot continua. Dan Suciu: ”Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe” „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnalişti dacă există posibilitatea să se ajungă la un curs ridicat, de 6 lei pentru un euro, Suciu nu a dorit să ofere un răspuns clar. „Noi nu avansăm cifre, nici niveluri. Trebuie să găsim un optim pentru situaţia dată, ţinând cont de toate resursele pe care le avem şi de toate constrângerile în care operăm, cele legate de, cum spuneam, găsirea unui răspuns la întrebarea legată de guvernare şi de stabilitatea financiară. Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe, aşa că suntem cu toţii, până la urmă, în aceeaşi barcă în care ne dorim un curs cât mai rezonabil”, a explicat Dan Suciu. Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Miercuri, 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua precedentă.

Ultima şansă de salvare pentru TAROM

Planul de restructurare al TAROM, ce include şi un ajutor de stat, este ultima şansă pentru companie. Legal, statul nu mai poate să dea bani pentru redresarea acesteia, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Într-o intervenție publică, șeful Consiliului Concurenței a arătat că, deși planul de restructurare al companiei aeriene etalon a României a fost aprobat de Comisia Europeană, statul nu mai are fonduri pentru ajutoare de stat în acest sens. Ajutorul de stat nu mai poate fi acordat „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. În aceeași intervenție, oficialul a reamintit că TAROM nu a mai înregistrat profit din anul 2008. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, evident că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a afirmat Chiriţoiu pentru Agerpres. Sursă Foto – Facebook Închiderea companiei ar fi un caz extrem În opinia acestuia, închiderea companiei e un caz extrem, deşi au fost cazuri când s-a întâmplat acest lucru. Cea mai bună soluție ar fi atragerea unui investitor, un partener comercial. „Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”, a mai subliniat acesta. Compania TAROM se află în proces de implementare a unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acesta include termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul lui 2026. Planul de restructurare include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro, care presupune ştergere de datorii şi injecţie de capital. Printre condiţiile impuse de Comisia Europeană se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave şi scăderea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurenţiale.

Performanța Bolojan. România și Germania, singurele state europene unde consumul scade

Doar România și Germania sunt singurele state din UE în care a scăzut consumul. Conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană și cu 1,2% în zona euro, în martie, comparativ cu perioada similară din 2025. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în martie, comparativ cu perioada similară din 2025, s-a înregistrat în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%), conform Profit.ro. Băutura și tutunul pe plus, combustbilii pe minus În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 1%, cele de produse non-alimentare cu 3,1%, în timp ce vânzările de combustibili auto au scăzut cu 0,1%. Singurele scăderi au fost în România (minus 2,3%) și Germania (minus 2%), scrie Agerpres. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro, după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro. Asta după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,1%, cele de combustibili auto cu 0,8%, iar cele de produse non-alimentare au crescut cu 1%. În martie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în rândul statelor membre s-a înregistrat în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%). Singurele scăderi au fost în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele cu minus 0,1%). România a înregistrat un avans de 2,6% în martie, după o creștere de 0,5% în februarie. Conform datelor publicate de INS, în România, în martie 2026 vs martie 2025, volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a micșorat cu 2,3%. Aceasta ca urmare a rezultatelor din vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,4%). La polul opus se situează comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule cu o creștere de 4,1%. Conform statisticii oficiale, de la o lună la alta (martie vs februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a majorat atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%), conform aceleași surse. Recomandarea autorului: INS: consumul s-a prăbușit pentru a opta lună consecutiv, în timpul Guvernului Bolojan

Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră

Compania Rheinmetall, partenera României în programul SAFE, colaborează cu startup-ul olandez Destinus, pentru a produce „arme de atac la mare adâncime”, transmite publicația Financial Times, citat de Mediafax. Rheinmetall începe producția de arme „de atac la mare adâncime” pentru Germania și alte națiuni încă din acest an. Inițiativa are loc în contextul în care Europa se grăbește să-și consolideze flota de apărare, ca parte a planurilor de descurajare a Rusiei, anunță Financial Times. Grupul german de armament a declarat că, alături de startup-ul olandez, va începe producția la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2027. Noua colaborare dintre Rheinmetall și olandezii de la Destinus are drept scop producerea de rachete de croazieră, precum și artilerie balistică cu rachete, a anunțat compania la publicarea rezultatelor trimestriale joi. Rheinmetall a fost în centrul unui dosar de corupție în Grecia În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un dosar de corupție legat de atribuirea unor contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit oficiali greci pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană în valoare de 150 de milioane de euro. România a atribuit 6 miliarde de euro companiei Rheinmetall, prin contractul SAFE, sub guvernul lui Ilie Bolojan. Citiți mai multe AICI. Olandezii au dezvoltat o armă de mare precizie Destinus, fondată în 2021, a anunțat luna trecută că a finalizat cu succes un zbor de testare al noului său sistem de lovire la mare adâncime, Ruta Block 2. Cu o rază de acțiune declarată de 700 km sau mai mult, racheta are o rază de acțiune semnificativ mai scurtă decât arme precum rachetele de croazieră Tomahawk, terestre și navale. SUA a anulat planul ce permitea Europei să atace ținte din Rusia Președintele american Donald Trump a anulat vineri planul din mandatul lui Biden, ce permitea Europei posibilitatea de a ataca ținte din interiorul Rusiei. Această schimbare a determinat Berlinul și alte capitale europene să accelereze proiectele de dezvoltare a propriilor capacități militare performante. Destinus furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei și a fost inclusă luna trecută de Ministerul Apărării din Rusia pe o listă de posibile ținte datorită rolului său în furnizarea de arme Kievului. Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții George Simion acuză partidele din coaliție de „jaf” în programul SAFE și critică direcția contractelor de înarmare Ion Cristoiu: De ce vrea Ilie Bolojan Guvern minoritar? Pentru ca împreună cu gașca USR-istă să dea cît mai multe tunuri în genul Rheinmetall

Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană

Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Potrivit Băncii Naționale Române, miercuri 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua de ieri. Moneda națională s-a devalorizat în raport cu euro, la o zi după ce Guvernul Bolojan a fost demis. BNR a anunțat miercuri, 6 mai, un curs de 5.2688 de lei pentru un euro, un nou record pentru moneda europeană. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR Bursa de Valori București a crescut după demiterea lui Bolojan Imediat după demiterea lui Ilie Bolojan, Bursa de la București  a înregistrat o creștere. Cursul leului a avut o ușoară depreciere. În ziua moțiunii, moneda europeană a depăşit pragul de 5,23 lei, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET s-a apreciat marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile au crescut la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se aflau Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), potrivit Ziarului Financiar. Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Cu o zi înainte de moțiunea de cenzură leul își continuă deprecierea. La cât este cotată azi moneda națională de BNR Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România

Flagelul care zdruncină economia României

De la începutul anului, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și-au făcut simțite efectele și mai mult ca anul trecut. Din luna februarie, România a intrat oficial în recesiune tehnică. Marile companii, inclusiv cele internaționale, dar mai ales cele mici și mijlocii suferă și se închid sau concediază oameni pe bandă rulantă. Dincolo de rata șomajului, care a atins valori alarmante, mai grav este faptul că inclusiv retailul, unul din motoarele economiei, este grav afectat, arată analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția că viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, trebuie să ia măsuri urgente de redresare economică. Ca efect al crizei economice, piața muncii este blocată, fiind marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie. Companiile au devenit extrem de prudente în procesele de recrutare. De la începutul anului, în jur de 13.000 de companii, în special microîntreprinderi, au fost lichidate, o cifră-record, care plasează România într-o campioană a Europei alături de Bulgaria. Rata șomajului a urcat la 6,1% în martie, o valoare mai mare decât în 2025. Companiile concediază pe bandă rulantă și au devenit extrem de prudente la angajare, avertizează specialiștii de resurse umane. Industria auto, altădată bijuteria industriei României, suferă teribil Multe dintre ele, inclusiv multinaționale sau reprezentanțe în România ale giganților big tech (Amazon, Endava, dar și unicornul UIPath), recurg la restructurări colective. Pe listă se află nume sonore, inclusiv giganții auto Dacia Renault sau Continental. Dacia Renault Groupe. Foto: Dacia Renault Cel mai vizibil impact al recesiunii se resimte în industria auto, dar și în lanțurile de aprovizionare sau în retail. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați. O cifră uriașă, ținând cont că măsurile lovesc în întregi regiuni, cum este județul Argeș, în cazul gigantului francez. Criza este provocată de faptul că Grupul Renault, care deține producătorul auto de la Mioveni, a decis să mute producția mai multor modele noi în afara României. Afectate sunt și lanțurile de furnizare incluse în acest circuit. Astfel, Oamenii de la Azomureș așteaptă cu disperare ca statul să le salveze Un caz deosebit de alarmant este combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România a recurs la opriri succesive de producție, din cauza costurilor ridicate la energie. Astfel, s-a decis trimiterea în șomaj tehnic a unui mare număr semnificativ de angajați și colaboratori. Se avansează inclusiv cifre de mii de oameni în risc de concediere colectivă. Mii de oameni sunt în pericol de concediere la combinatul Azomureș Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă. Managementul unității industriale deținute de elvețieni speră ca Guvernul, indiferent de cine va fi condus acesta după demiterea lui Ilie Bolojan, să găsească o soluție pentru toți acești angajați din județul Mureș. Practic, sindicatele speră ca statul să se asigure că producția de îngrășăminte va continua în România. De concedieri este afectată și CE Oltenia. Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), cărora le-au încetat contractele de muncă pe perioadă determinată la începutul lunii trecute, s-au prezentat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru depunerea dosarelor de șomaj. Este oficial. Șantierul naval Mangalia concediază 1.000 de angajați O situație disperată este și la Șantierul Naval Mangalia, cu acționariat olandez. Deși au așteptat cu sufletul la gură ca statul să găsească o soluție, miercuri a venit confirmarea dureroasă. Damen Shipyards Mangalia S.A a anunțat declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Totuși, așa cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, șantierul ar putea fi salvat de o eventuală colaborare cu gigantul german de Rheinmetall AG, inclus în programul SAFE cu o sumă de aproape 6 miliarde de euro. Adrian Negrescu: E un blocaj financiar înfiorător, în care multe firme cad ca muștele Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul de ce tabloul real este chiar mai sumbru decât o arată datele oficiale. Foarte mulți români au rămas, rămân și vor rămâne fără locurile de muncă. Deja mulți au terminat perioada de ajutor de șomaj și nu mai beneficiază decât probabil de ajutoare sociale. Cred că la nivelul ajutoarelor sociale vedem cu adevărat care este dimensiunea sărăciei, a lipsei de joburi în România, în momentul de față. Mi-e teamă că această rată a șomajului este doar o fotografie de moment. Perspectivele nu arată deloc bine, pe fondul accelerării recesiunii tehnice în care ne aflăm. E probabil că din ce în ce mai multe companii, mai ales companii mici, micro-întreprinderi, IMM-uri să închidă porțile, în condițiile accentuării blocajului financiar, a problemelor din ce în ce mai ample cu plata facturilor, cu încasarea banilor de la clienți, de la partenerii de afaceri. E un blocaj financiar înfiorător, în care din păcate multe firme cad ca muștele, ca într-un joc de domino de pe urma scăderii vânzărilor, care e cea mai mare problemă, a declarat Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. Tot mai multe companii, mari sau mici, trec pe modul de avarie Din păcate, concedierile vor continua și nu e exclus ca în următoarele luni să vedem companii, mari sau mici, că dau oameni afară. Putem spune că restructurarea este cuvântul de ordine în momentul de față. Sunt din ce în ce mai multe companii care își reduc afacerile, își reduc gama de produse, schemele de personal în tentativa de a rămâne cât de cât în piață și de a fi cât de cât relevante din perspectiva

Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat

Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat. Riscurile sunt uriașe. E bine sau nu să solicităm chitanță după ce scoatem bani de la bancomat? Potrivit eleconomista.es, riscurile sunt mari. Chiar dacă banii cash sunt folosiți tot mai rar, clienții băncilor au nevoie des de numerar. ATM rămâne o necesitate și nu ne putem dezice de acest aparat deja „veteran”. Să nu uităm însă că orice loc unde sunt bani atrage și răufăcători. Bancomatele sunt deseori vizate de „curioși”. O simplă foaie de hârtie îți poate face probleme. O bancă sugerează să cerem chitanță doar când avem neapărat nevoie, nu de fiecare dată când mergem la ATM. Riscăm ca aceste chitanțe să fie folosite în scopuri frauduloase, deoarece conțin informații sensibile. Așadar, chiar și dacă scoateți chitanță de la bancomat, nu o aruncați la gunoi sau o puteți distruge înainte să vă debarasați de ea. Alte sfaturi pentru a retrage bani în siguranță de la ATM – Verificați integritatea bancomatului: înainte să introduceți cardul, trebuie să vă asigurați că aparatul nu pare compromis în niciun fel – Acoperiți tastatura: folosiți o mână să acoperiți tastatura, când formați codul PIN, chiar dacă ATM-urile dispun de acel „paravan” de protecție împotriva privirilor curioase. – Nu cereți ajutor la străini: Nu acceptați ajutorul nimănui, în timpul tranzacției. Oricine pare prietenos poate fi un potențial infractor. Cereți, în schimb, ajutorul personalului bancar. – Dacă ATM-ul „înghite” cardul, anunțați imediat banca! – Dacă ATM-ul returnează cardul, dar nu și banii din cont, alertați, de asemenea, instituția bancară! Autorul recomandă:

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, publică Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Compensații în fucnție de vechime Conform Contractului Colectiv de Muncă, angajații vor beneficia de compensații financiare în funcție de vechimea în muncă, astfel: până la 5 ani vechime – 2 salarii medii brute 6–10 ani – 3 salarii 11–15 ani – 5 salarii 16–20 ani – 7 salarii peste 21 ani – 9 salarii medii brute Societatea Damen Shipyards Mangalia va colabora cu autoritățile competente – Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța – pentru sprijinirea salariaților și aplicarea măsurilor legale de protecție socială, conform acelorași surse. Rheinmetall şi MSC, pot prelua afacerea Companiile Rheinmetall şi MSC au anunţat printr-un comunicat comun, că sunt interesate să investească împreună, în România, prin preluarea Şantierului Naval Mangalia, şi precizând că un astfel de demers ar deschide ”perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. Recomandarea autorului: Cel mai mare șantier naval din România, scos la licitație. Cei mai mari producători de armament se află pe lista companiilor interesate

Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE

Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare.  Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură

Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș

Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Romgaz și Azomureș au bătut palma Acordul de principiu reflectă înțelegerea comercială la care au ajuns părțile asupra principalelor elemente ale tranzacției, inclusiv asupra structurii acesteia, a prețului și a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției”, a anunțat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la București, conform Agerpres. Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație al companiei pentru semnarea contractului aferent tranzacției vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Azomureș este singurul producător de îngrășăminte chimice care mai funcționează în România. Atunci când este pornit la capacitate maximă, este cel mai mare consumator de gaze din țară. Romgaz deține 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep. Producția de gaze va începe în anul 2027. Romgaz anunțase încă de anul trecut că analizează posibilitatea preluării Azomureș. Acest combinat și-a redus sau oprit în repetate rânduri activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale. Recomandarea autorului: “Salvatorul” Bolojan continuă “să salveze” deşi a fost demis. Premierul anunţă: „Salvăm industria naţională de îngrăşăminte chimice”