Etichetă: Economic

Expertul în Energie Dumitru Chisăliță spune cât se poate reduce acciza și TVA-ul la combustibil în România

Expertul în energie Dumitru Chisălița, președintele Asociației Energie Inteligentă, a făcut o analiză cu privire la modul în care Guvernul ar putea reduce accizele într-o manieră eficientă, astfel încât să nu afecteze celelalte sectoare, cum ar fi agricultura, sau cheltuielile cu pensii și salarii. Dumitru Chisăliță menționează că Guvernul trebuie să cântărească foarte bine cât se poate reduce din valoarea accizelor și când a anume se poate face această reducere, astfel încât să nu destabilizeze economia. „Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei”, transmite Dumitru Chisăliță. Expertul în Energie Dumitru Chisăliță spune cât se poate reduce acciza și TVA la combustibil în România „Obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza fără să pună în pericol pensiile, salariile” Expertul în Energie atrage atenția asupra realității fiscale din România și subliniază faptul că accizele la carburanți sunt taxate cu un TVA de 21% și reprezintă o sursă de venit la buget. „În practică, întrebarea corectă nu este „se reduce sau nu se reduce?”, ci care este combinația optimă între reducere fiscală, protejarea sectoarelor sensibile și menținerea echilibrului bugetar? Obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza sau TVA la combustibil, astfel încât efectul pozitiv asupra agriculturii și economiei să fie maxim, iar costul pentru buget să rămână suportabil, fără să pună în pericol pensiile, salariile și celelalte cheltuieli publice obligatorii”, mai adaugă Chisăliță. „Aceste creșteri sunt ținta principală care trebuie atacată și restituită consumatorilor” Șeful Asociației Energie Inteligentă subliniază că soluția pentru o reducere eficientă a accizelor nu este o tăiere majoră a TVA-ului la combustibil pentru prețul la pompă, ci o scădere țintită, pe un o anumită perioadă de timp, doar când prețul sau costurile de producție depășesc anumite praguri. De asemenea, Chisăliță menționează că Guvernul ar trebui să aibă în vedere în ceea ce privește tăierile încasările din TVA pe produse energetice care sunt mai mari decât anul trecut. „Veniturile din accize sunt foarte importante pentru buget, iar în primele două luni din 2026 încasările din TVA și taxe pe produse energetice au crescut față de anul anterior. Aceste creșteri sunt ținta principală care trebuie atacată și restituită consumatorilor”, a mai menționat expertul. „Pentru 2026, accizele sunt de aproximativ 3.059,80 lei/1.000 litri la benzina fără plumb și 2.804,29 lei/1.000 litri la motorină. În plus, teoretic, România nu poate coborî accizele standard sub minimele UE: 359 euro (1.827 lei) / 1.000 litri la benzină fără plumb și 330 euro (1.679 lei) / 1.000 litri la motorină. Asta înseamnă, foarte practic, că sunt doar trei instrumente reale și eficiente, la îndemâna Guvernului pentru a reduce imediat prețul: 1. TVA general la toată pompa 2. acciză generală la toată pompa 3. scheme țintite de rambursare/compensare pentru sectoarele sensibile și grupurile vulnerabile”, mai afirmă Chisăliță. Care este cea mai eficientă metodă pentru reducerea accizelor Expertul a explicat de ce rambursările țintite sunt soluție cea mai adecvată pentru reducerea accizelor. „Aici este, de fapt, „unde”-ul corect. Nu la toată pompa, ci: agricultură, transport de marfă, transport public de personae și eventual anumite activități productive cu intensitate mare de combustibil”, a precizat Chisăliță. „Avantajul este să se ia presiunea exact din zonele unde combustibilul intră în costul hranei, logisticii și producției, fără să se subvenționeze masiv și consumul recreativ sau traficul urban neproductiv. România deja are infrastructură administrativă pentru asta prin APIA și ARR”, a mai adăugat acesta. Sectorul în care se pot face reduceri Președintele Asociației Energia Inteligentă explică faptul că unul dintre domeniile unde se pot face anumite reduceri este transportul de marfă și transportul public. Acesta afirmă că motorina se transmite în prețul logisticii, apoi în inflația bunurilor. România are deja schema ARR cu 65/85 bani pe litru, deci modelul există și poate fi calibrat. În ceea ce privește cuantumul reducerii la acciză, Dumitru Chisăliță argumentează că o „reducere țintită” ar implica o scădere considerabilă, mult mai eficientă decât prin metoda reducerii TVA-ului sau reducerea accizei la nivel general. Expertul propune o abordare „prudentă” în ceea ce privește reducerea accizelor De asemenea, Dumitru Chisăliță propune un scenariu „prudent” , adică reducerea accizei, cu menținerea TVA-ului de 21%. „Scenariul prudent – peste 10,5 lei/l • TVA la 21%; • acciza general menținută; • accelerare rambursări pentru agricultură și transport; • acciză redusă cu 20 bani/l doar pentru sectoarele eligibile; • durată: 3 luni, cu reînnoire doar dacă indicatorii rămân răi”, a mai explicat Chisăliță. FOTO: Mediafax, Facebook, Envato Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” BNR avertizează: Reducerea taxelor la carburanți „aruncă benzină pe deficitul bugetar” Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

E uluitor cât costă pufuleții și ciocolățica Rom pe un aeroport românesc

Pufuleții aproape că au ajuns produse de lux pe un aeroport din țara noastră. O pungă cu aceste gustări ajunge la un preț incredibil la terminalul plecări de pe Aeroportul Internațional Timișoara. Produse banale și foarte ieftine în magazine au ajuns să fie speculate la maximum de către comercianții de pe Aeroportul Internațional Timișoara. Practic, pe Aeroportul „Traian Vuia”  pe o pungă cu pufuleți se plătește de trei ori mai mult decât într-un supermarket obișnuit. Punga de 85 de grame costă 7,5 lei, sau 1,5 euro, așa cum se poate vedea în imaginile surprinse de reporterii Gândul. De asemenea, o ciocolățică Rom, cea mai mică din acest sortiment, costă 8,5 lei pe Aeroportul Internațional Timișoara. Și pe Aeroportul din București prețurile sunt exagerate. Dacă îți este foame și vrei să mănânci o pizza trebuie să te pregătești să bagi mâna adânc în buzunar. O singură felie a ajuns să coste și 58 de lei, adică mai mult decât o pizza întreagă într-o pizzerie din Centrul Vechi al Capitalei Cât costă să mănânci în aeroport la Madrid sau la Roma În aeroporturile din Madrid, meniurile sunt semnificativ mai prietenoase cu bugetul călătorilor. Un meniu complet, care include un sandwich, o băutură și un snack, costă în jur de 100 de lei, cu 30–40% mai puțin decât la București. De exemplu, meniul Brunch Premium Bellota, cu bocadillo, băutură și chipsuri, costă 118 lei, iar Meniu Ensalada, cu salată, băutură răcoritoare și un desert ușor, doar 89 de lei. Sandvișurile individuale sunt și ele considerabil mai ieftine. Pentru un Bocadillo de paleta iberica y queso de oveja vei scoate din buzunar aproximativ 53 de lei. Pentru un Bocadillo Savoureux, doar 26 de lei. O sticlă de apă Font Vella se vinde cu 11 lei, iar una Evian, cu 23 de lei. Mai ieftin decât la aeroportul din Otopeni este chiar și în Aeroportul Fiumicino din Roma. Aici, un traditional Club Sandwich cu piept de pui, bacon, salată și maioneză costă 75 de lei. O sticlă de apă Acqua microfiltrata (0,75 l) este 14 lei.

Romgaz anunță că amână furnizarea de gaze pentru populație. Motivul? Nu are cantități disponibile. Când ar urma să înceapă

Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, era pregătit tehnic să înceapă livrarea către populație din această primăvară. În urma schimbărilor legislative, Romgaz a anunțat „nu mai dispune de cantități disponibile pentru comercializare către populație până la 31 martie 2027”. Compania Romgaz estimează că va putea face primele livrări către consumatorii casnici de la 1 aprilie anul viitor. Schimbările legislative, care intră în vigoare de luna viitoare, după ce actuala schemă de plafonare expiră, îi obligă pe producătorii interni de gaze, inclusiv pe Romgaz, să își vândă o parte semnificativă din producție către furnizori și producători de energie termică la prețul reglementat de 110 lei/MWh. Romgaz estimează că va putea lansa primele oferte pentru consumatorii casnici la finele acestui an, ca ulterior să fie încheiate și contractele. Recomandarea autorului: Axa Evaziunii. Iranul, ajutat de Rusia și China prin lanțuri de aprovizionare. „Sunt în afara razei de acțiune a restricțiilor economice occidentale” Dian Popescu, expert în energie, ne spune dacă intrăm în recesiune: „Suntem din rău în mai rău. Nu există nicio previziune că ne va fi bine” Nazare anunță că reducerea prețului la carburanți se va face prin „accizare dinamică”: România acționează responsabil, cu măsuri țintite și temporare

INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025

Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în luna ianuarie 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%.  Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, ca sere brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%. „În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%”, arată datele INS.  Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, s-au înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri, -47,9%, comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații, -35,6%, comerțul cu ridicata nespecializat, -28,4%, activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, -24,9%, comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, -23,5%, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, -23,3%, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, -12,8% și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse, -12,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Sursa: Institutul Național de Statistică Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat, -15,2%, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, -8,4%, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului, -7,0%, comerţul cu ridicata specializat al altor produse, -3,4% și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri, -2,0%. Creșteri au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, +22,0%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, +0,9% și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, +0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere

Trump devine primul președinte american în exercițiu cu propria semnătură pe bancnote, a anunțat Trezoreria SUA

Trump bate încă un record în istoria Statelor Unite. Departamentul Trezoreriei a anunțat joi că noile bancnote de 100 de dolari care vor fi tipărite în iunie 2026 vor purta semnătura lui Donald Trump. Este pentru prima oară când bancnotele SUA vor purta semnătura unui președinte american în exercițiu. Semnătura va fi extinsă și în alte denominațiuni. Biroul de Gravură și Imprimare al SUA este răspunzător pentru producția de bancnote. Monetăria SUA se ocupă de baterea monedei. Trump: de la monedă de aur la bancnotele cu semnătura sa Decizia a venit după ce la începutul lunii martie, o comisie federală pentru arte a aprobat crearea unei monede comemorative din aur de 24 de carate. Purtând imaginea lui Trump, va celebra cea de-a 250-a aniversare a SUA. În mod tradițional, bancnotele americane poartă doar semnăturile secretarului Trezoreriei SUA și al trezorierului. Ce spune șeful Trezoreriei al SUA Potrivit Associated Press, și semnătura șefului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va apărea pe noile bancnote. Bessent a declarat recent: „Nu există o cale mai puternică de a recunoaște realizările istorice în măreața noastră țară decât dolarii SUA purtând numele lui Trump”. Michael Bordo, directorul Centrului Monetar și de Istorie Financiară de la Rutgers, a declarat: „Nu știu dacă cumva el a încălcat vreo linie roșie legal din monent ce secretarul Trezoreriei are autoritatea de a decide semnătura cui apare pe bancnote”. În 1862, Congresul a autorizat ca secretarul Trezoreriei să proiecteze și să tipărească bancnotele, cunoscute ca „dolarii verzi” în acei ani. Trump redenunește instituții și nave de luptă Trump a redenumit recent Institutul pentru Pace din SUA, clădirea de arte performative a Centrului Kennedy și nouă clasă de nave de luptă după numele său. Opozanții democrați și activiștii continuă să-l critice pe președinte, în timp ce americanii de rând se confruntă cu scumpiri în magazinele alimentare și stațiile de benzinărie. Războiul cu Iran, declanșat din 28 februarie 2026, a cauzat scumpiri masive la petrol și gaz. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Donald Trump: „Totul merge extrem de bine în Iran. Armele rușilor și ale chinezilor au fost inutile împotriva noastră”

Linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost reparată integral, după avariile provocate de atacurile Rusiei

Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral, după avariile în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Energiei din Republica Moldova pe pagina de Facebook. „Vești importante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova! Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral după avariile provocate de atacurile Federaţiei Ruse cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei”, se arată în anunțul făcut de minister. Potrivit comunicatului, lucrările au fost finalizate de către partea ucraineană și, astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. „Lucrările au fost finalizate cu succes astăzi de către partea ucraineană, iar linia a fost testată sub tensiune, confirmând funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate. Astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică”, mai precizează Ministerul Energiei din Republica Moldova. Cu toate acestea, instituția subliniază că repunerea în funcțiune a liniei electrice nu anulează apelurile autorităților de a folosi raţional energia. „Totuşi, reparaţia şi repunerea în funcţiune a liniei nu înseamnă că apelurile noastre de a folosi raţional energia şi-au pierdut actualitatea. Vă îndemnăm în continuare să nu irosim energia, pentru că asta înseamnă facturi mai mari şi presiune suplimentară asupra sistemului energetic naţional”, se mai arată în mesajul transmis de minister. Stare de urgență în sectorul energetic în Republica Moldova În această săptămână, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 martie 2026. Decizia a fost luată după ce principala linie electrică de alimentare a Republicii Moldova, linia Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Această linie electrică reprezintă o legătură esențială prin care Republica Moldova importă energie din România, linie care traversează sudul Ucrainei.

De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz.  Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe  riscă să ajungă în  pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula  von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”.  Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei.  Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile

Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție. Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile. În ce îți investești banii când peste tot e criză? În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți. Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%. Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție” Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război. Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters. Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți. Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără: vânzarea imediată, după scăderi bruște; mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”; ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur” Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează

Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până săptămâna viitoare

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat o serie de măsuri menite să reducă prețurile combustibililor, pe fondul creșterii costurilor cu energia, în urma conflictului din Iran, conform Reuters. În contrast, premierul Ilie Bolojan susține că nu poate să scadă TVA pentru că ar declanșa o procedură de infringement.  Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, a decis să scadă TVA-ul la combustibil de la 23% la 8% și va reduce accizele la nivelul minim permis conform reglementărilor Uniunii Europene. Astfel, prețurile ar urma să scadă cu aproximativ 1,2 zloți (0,28 euro) pe litru la toate tipurile de combustibil, a declarat Donald Tusk la o conferință de presă. Oficialul a adăugat că Guvernul va introduce prețuri maxime la combustibil pe litru, care va fi stabilit zilnic de Ministrul Energiei. Tusk: Vom monitoriza situația și vom lua măsuri De asemenea, Tusk a informat că Executivul polonez ar putea impune o taxă excepțională pe porfiturile companiilor petroliere. După anunțul premierului, acțiunile rafinăriei de stat Orlen au scăzut cu peste 6%, iar acesta a declarat că Polonia va acționa dacă va fi necesar pentru a opri șoferii străini să profite de pe urma reducerilor de prețuri și va analiza sistemul din Slovacia, în care mașinile înmatriculate în afara țării plătesc mai mult decât cele locale la benzinării. „Nu vom ezita să folosim astfel de instrumente dacă va fi necesar. Vom monitoriza situaţia în aceste zile şi dacă va fi necesar vom lua măsuri”, a afirmat Donald Tusk. De asemenea, ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, a anunţat că decizia Poloniei de a scădea TVA la combustibil ar urma să coste 900 milioane zloţi, 210 milioane eruo, pe lună, iar costurile reducerii accizelor sunt estimate la 700 milioane zloţi pe lună. Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare În paralel, premierul României a anunțat într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. Ilie Bolojan a spus că „foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Premierul Ilie Bolojan „Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta, atât din punct de vedere al duratei în care s-ar aplica această schemă – pentru că, din păcate, nu avem o predictibilitate vizavi de durata războiului din Iran”, a declarat Ilie Bolojan.  RECOMANDAREA AUTORULUI:  Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare: „Este cea mai facilă soluție”

Criza carburanților ar putea fi amplificată de ordonanța lui Bolojan

Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care limitează marja comercială a benzinei şi motorinei, cu scopul de a tempera efectele creșterii explozive a prețului la pompă. Decidenții speră ca astfel să limiteze efectele crizei energetice declanșate de războiul din Orientul Mijlociu. Însă, un rol important în ecuație îl are limitarea exporturilor, măsură inclusă în noua ordonanță de urgență. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, aceasta ar putea efectul advers celui sperat, dacă și alte țări care exportă carburant în România intră în criză. De joi, în Romania a fost decretată oficial stare de urgență energetică. Ordonanța condiţionează exportul de combustibili de obţinerea unei autorizaţii. Măsuri dure aplicate exportului de motorină și țiței Pentru a asigura necesarul intern de consum, exportul de motorină și țiței se va efectua doar după obținerea acordului ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerului de resort. Mai exact, pe durata situației de criză încheierea și/sau executarea contractelor de export și/sau de livrare intracomunitară de motorină si țiței se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei, se arată în OUG. Obținerea unui acord prealabil pentru realizarea exporturilor/vânzărilor intracomunitare de motorină si țiței este determinată de existența unui dezechilibru structural la nivelul pieței naționale a produselor petroliere, caracterizat printr-un excedent de benzină și un deficit de motorină. Această condiție va fi ulterior reglementată printr-o procedură de emitere a acordului respectiv prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și ministrului energiei. Exporturile realizate fără avizele necesare vor fi sancționate cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, precum și cu măsura complementară de confiscare a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. Între timp, s-a renunțat la aplicarea amenzii. Limitarea exporturilor, măsură inclusă în OUG adoptată joi, 26 martie, ar putea acționa în defavoarea scopului declarat al ordonanței. Ba chiar ar putea amplifica criza energetică pe plan local, avertizează specialiștii.  Negrescu: 46% din rezervele țării se află în străinătate Analistul economic Adrian Negrescu a realizat, în exclusivitate pentru Gândul, o analiză a efectelor acestei măsuri, ținând cont că, în prezent, aproape jumătate din rezervele României sunt depozitate în străinătate. ”Această OUG n-a umblat nici la efect, nici la cauză. S-a acționat tangențial pe ideea că luăm niște măsuri pe care să sperăm că le vom concretiza ulterior printr-o altă decizie. Eu cred că principala măsură pe care statul trebuia să o ia în această situație era să se asigure că avem stocuri suficiente de carburanți, de petrol, în așa fel încât să nu asistăm la o penurie, să nu avem probleme de aprovizionare pe piața românească.  Adrian Negrescu Limitarea exporturilor s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva României, să nu uităm că 46% din rezervele noastre se află în străinătate. Dacă și alte țări acționează în consecință cu măsuri, în sensul de a stopa exporturile către România, efectele pot fi catastrofale în cazul unei crize majore de carburanți. Vom avea o problemă de gestionat, din punctul meu de vedere, a rezervelor de care avem nevoie dacă acest război ia amploare și efectele lui economice se răsfrâng la un grad mult mai ridicat decât în prezent”. S-a renunțat la aberanta amendă de 10% din cifra de afaceri Gândiți-vă că, în formă inițială, statul inventase o amendă care se ridica până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce era aberant, era o chestie unică la nivel mondial. În lumea civilizată nu s-a auzit vreodată de o amendă de 10% din cifra de afaceri pentru o contravenție, atenție, în niciun caz pentru un caz de evaziune sau o faptă penală”, continuă analistul economic.  Context Măsurile adoptate de Guvern vizează declararea stării de criză pe piaţa petrolului şi/sau a produselor petroliere până la 30 iunie 2026 (cu posibilitatea prelungirii), limitarea marjei comerciale (între 1 aprilie şi 30 iunie, în cazul benzinei şi motorinei, marja comercială nu poate depăşi marja medie aplicată de respectivul operator economic în 2025), precum şi condiţionarea exportului de obţinerea unei autorizaţii. AUTORUL RECOMANDĂ: Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până „săptămâna viitoare”. Premierul român susține că nu poate să scadă TVA că ar declanșa o procedură de infringement