Etichetă: Economic

Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise

Lucrările mecanice din cadrul reviziei planificate a celor două rafinării operate de Rompetrol Rafinare, Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, au fost finalizate cu succes, au anunțat vineri oficialii companiei, conform Mediafax. În acest moment funcționează doar rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, în timp ce Petrotel, a rușilor de la Lukoil, este închisă în contextul sancțiunilor internaționale în vigoare.  Rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din țară, și Vega Poliești, vor reveni la capacitatea optimă în următoarele zile, a anunțat compania Rompetrol Rafinare. Aceștia mai spus că procesul este foarte important și va fi realizat etapizat cu respectarea tuturor normelor de siguranță și securitate în muncă. Astfel, odată cu această acestă redeschidere, numărul rafinăriilor în funcțiune în România va ajunge la trei din cele patru existente. Rafinăria Petrobrazi Petromidia și Vega au trecut cu succes de revizie Compania spune că revizia celor două rafinării a presupus un număr total de peste 700 de lucrări specifice de mentenanță, schimbarea de catalizatori în șase instalații principale, verificări la aproximativ 900 de echipamente, dar și inspecții și testări pentru aproape 1.200 de conducte. „Un alt obiectiv realizat cu succes în cadrul reviziei a fost recertificarea și prelungirea autorizațiilor de funcționare din partea autorităților competente – ISCIR și CNCIR. Apreciem suportul constant al autorităților, care au facilitat finalizarea lucrărilor în termenul estimat de companie”, au transmis oficialii companiei. Sursa foto: Facebook/ Rafinăria Vega – Rompetrol Lucrările au fost executate cu sprijinul a peste 2.500 de oameni – specialiști din cadrul companiei, ai contractorului general (Rominserv) și ai celor 45 de companii implicate, cu vastă experiență în domeniu. „Astfel, rafinăriile operate de Rompetrol Rafinare își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere, prin care vor contribui la stabilizarea pieței naționale, într-un context dificil, atât pentru producători, cât și pentru consumatori”, au transmis oficialii. Rafinăria Petromidia Năvodari RECOMANDAREA AUTORULUI:  Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația România va rămâne cu o singură rafinărie de benzină și motorină funcțională peste câteva zile. Ce se întâmplă cu celălalte două unități din țară

Guvernul va analiza noi măsuri pentru oprirea creșterii prețului la carburanți. Bolojan: Foarte probabil ne vom duce pe scăderea accizelor

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu pentru G4Media, despre situația de criză pe piața petrolului, adoptată în această săptămână. „Această primă măsură urmărește trei obiective. Pe de o parte, să putem interveni în așa fel încât dacă vom avea o criză de aprovizionare să ne putem limita exporturile de motorină și de țiței, să nu permitem creșterea adaosurilor față de media de anul trecut, să evităm prețurile speculative și să limităm componenta de biocombustibil, care crește prețul combustibilului. Aceasta e un prim pachet care declară starea de criză”, a explicat Bolojan pentru G4Media. Premierul a anunțat că săptămâna viitoare, luni, va avea loc o nouă întâlnire a grupului de lucru. „Luni dimineața vom avea o nouă întâlnire a grupului de lucru și ne propunem ca până la finalul zilei de luni să venim cu o a doua măsură care să însemne o intervenție pentru a reduce taxele care sunt stabilite pentru combustibili”, a completat premierul. Întrebat dacă înclină spre o scădere a accizei sau a TVA, Bolojan a explicat că „din punct de vedere al reducerii TVA, avem o componentă de infringement cu Uniunea Europeană. Dacă am aplica-o, ar însemna că ne creăm această problemă”. Soluția „foarte probabilă” În aceste condiții, el a afirmat că o soluție „foarte probabilă” este cea a scăderii accizei. „Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta (…)  Un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a explicat Bolojan în interviul pentru sursa citată. Premierul a punctat și faptul că situația va deveni mai dificilă dacă se va prelungi conflictul din Orientul Mijlociu. „Cu cât acest război va fi mai lung, cu cât va genera în continuare blocaje pe piața de transport global de combustibil, cu atât efectele nefavorabile asupra economiilor globale, inclusiv românești, vor fi mai mari”, a spus Bolojan. Prin ordonanța adoptată joi, Executivul a declarat stare de criză pe piața petrolului până la 30 iunie 2026, cu posibilitate de prelungire. În perioada 1 aprilie – 30 iunie, marja comercială la benzină și motorină nu poate depăși media fiecărui operator din 2025.

INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni

Managerii din comerțul cu amănuntul și servicii estimează pentru perioada martie – mai 2026 relativă stabilitate a activității economice, dar cu presiuni în creștere asupra prețurilor, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni. De asemenea, managerii din sectoarele de comerț cu amănuntul și construcții preconizează creșterea accentuată a prețurilor. Industrie și construcții: producție mai mare și stabilitate în rândul angajaților În industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfășurate în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. În același timp, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul construcțiilor se prognozează o tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% și o relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -1%. De asemenea, se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică Comerțul cu amănuntul: Stabilitatea cifrei de afaceri și prețuri mai mari În comerțul cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, cu un sold conjunctural de -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați, soldul conjunctural fiind de +2%. Creșterile de prețuri rămân o preocupare în acest sector. Potrivit INS, 53% dintre managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la majorări de prețuri, în timp ce doar 3% anticipează scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de -4%. Cu toate acestea, se anticipează că prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Managerii anticipează scăderi de activitate și creșteri de prețuri până în februarie 2026 INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025

BNR avertizează: Reducerea taxelor la carburanți aruncă benzină pe deficitul bugetar

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, avertizează că deficitul bugetar este principala vulnerabilitate a economiei României, iar orice măsură care îl crește riscă să agraveze situația. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că reducerea taxelor la carburanți ar agrava deficitul bugetar al României. Potrivit acestuia, carburantul este unul dintre domeniile unde o eventuașă reducere de taxe „ar face mai mult rău decât bine” economiei. „Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? A doua opțiune este singura rațională”, spune Eugen Rădulescu.  Scumpirea energiei va duce la reducerea creșterii economice Oficialul de la BNR recunoaște faptul că scumpirea energiei, pe fondul confilictului din Iran, are efecte în lanț în economie și avertizează că prețurile vor crește și vor încetini economia. Rădulescu mai spune că din cauza costurilor mai mari la combustibili, irigații și îngrășăminte, agricultura va fi printre cele mai afectate sectoare, ceea ce ar putea duce la producții mai mici și, implicit, la scumpirea alimentelor. „Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice. Lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult. De asemenea, din cauza problemelor de lichiditate, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției”. În aceste condiții, deși alte state reduc taxe sau acordă subvenții, România are un spațiu limitat de intervenție, mai spune consilierul BNR. „Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori!”. În plus, acesta recomandă utilizarea transportului în comun ca soluție temporară pentru reducerea costurilor. „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) asta dacă majorarea cu 50–100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”. În cazul în care prețurile la energie vor continua să crească la nivel mondial, guvernul ar putea interveni cu măsuri țintite pentru a sprijini sectoarele cele mai afectate, consideră Eugen Rădulescu. „Dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii

Frații Pavăl au preluat un gigant de bricolaj din Grecia și investesc 25 de milioane de euro în rebranding. Cum sunt prezentați de presa elenă

Frații Pavăl, proprietarii Dedeman, fac un pas decisiv în expansiunea europeană și schimbă complet strategia de pe piața din Grecia. După preluarea unui jucător important din retailul de bricolaj, Dragoș și Adrian Pavăl investesc 25 de milioane pentru rebranding, reorganizare și transformarea businessului după modelul care i-a consacrat în România.  Proprietarii Dedeman au semnat o decizie prin care compania Praktiker Hellas funcționează acum sub denumirea de Dedeman Hellas Singe-Member S.A. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 25 februarie 2026, în cadrul căreia au fost aprobate schimbarea denumirii, majorarea capitalului social și modificarea statutului, potrivit Capital.gr. Schimbarea denumirii este însoțită și de o majorare impresionantă de capital. Conform noului statut, Adunarea Generală a decis o majorare cu 25 de milioane de euro prin emiterea a 250.000 de acțiuni noi, cu o valoare nominală de 100 de euro fiecare. Prețul de subscriere a fost stabilit la 286 de euro pe acțiune, adică cu o primă semnificativă de capital, din care 46,5 milioane de euro vor fi transferate într-o rezervă specială. Astfel, capitalul social al companiei ajunge la 47,1 milioane de euro, divizat în 471.000 de acțiuni, față de 22,1 milioane la cât ajunsese după majorarea din noiembrie 2025. Integrare completă în modelul Pavăl Holdings În spatele evoluțiilor se află Pavăl Hoding, care controlează Dedeman și conduce strategia de extindere în Europa de Sud-Est, filiala din Grecia fiind complet integrată în cadrul organizatoric și operațional al grupului. Relevantă în acest sens este prevederea inclusă în statut, conform căreia conducerea din Grecia trebuie să colaboreze cu managerii desemnați de compania-mamă, pentru implementarea unor politici unitare. Dedeman vrea ca brandul Praktiker să fie retras treptat La nivel comercial, se preconizează că următorii doi ani vor fi de tranziție, dar decisivi. Brandul Praktiker, va fi retras treptat cu scopul de a fi înlocuit complet de Dedeman. Strategia prevede adoptarea modelului opreațional românesc, care se bazează pe integrarea pe verticală, pe dezvoltarea de magazine mari și prezența puternică a produselor de marcă proprie. „Brandul Praktiker, prezent cu 17 magazine în Grecia, va fi retras treptat, cu scopul de a fi înlocuit complet de Dedeman într-un orizont de timp relativ scurt”. De asemenea, planul include intervenții în rețeaua de magazine, prin realizarea unor lucrări de renovare, prin posibile relocări și examinarea unor noi puncte de vânzare. În același timp, accentul se pune pe consolidarea numărului de angajaţi, pentru a rezolva problemele de personal insuficient care au afectat imaginea companiei în anii anteriori. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Frații Pavăl continuă seria investițiilor strategice. În ce investesc proprietarii Dedeman 27 de milioane de euro Imperiul Dedeman se extinde. După preluarea Carrefour, frații Pavăl vizează acum o piață majoră din Europa

Investițiile pe 2026 au scazut la jumătate față de 2025

Investițiile din bugetul de stat au scăzut la jumătate în primele două luni din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă din 2025, arată primele date despre execuția bugetară. Practic, guvernul Bolojan a investit, din fonduri proprii, 3,3 miliarde de lei în perioada amintită, în vreme ce, în 2025, a investit 6,4 miliarde de lei. Este vorba de cheltuielile de capital, adică acel capitol unde statul trece costurile pe care le consideră investiții, din fonduri naționale. Investițiile din fonduri europene au rubrici separate. Însă nici acolo lucrurile nu sunt roz. De exemplu, investițiile din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au scăzut cu 57%, însă vorbim de componenta de împrumuturi. Pe de altă parte, investițiile din componenta de granturi din PNRR au crescut cu 129%. Aproape toate cheltuielile de stat au scăzut Deficitul bugetar al României este la mai puțin de jumătate în primele două luni din an, adică la 0,7% din PIB, față de 1,6% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Cea mai mare componentă a cheltuielilor statului a rămas asistența socială, unde au fost alocate aproximativ 43 de miliarde de lei în primele două luni din 2026. Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost foarte mic, de sub 1%. În continuare, asistența socială apasă cel mai mult asupra bugetului, fiind principalul capitol de cheltuieli al statului. În același timp, statul a redus cheltuielile cu personalul, adică salariile angajaților bugetari. Acestea au coborât la aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 3,5% sub nivelul din primele două luni din 2025. Și cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost mai mici. Statul a cheltuit aici aproximativ 14 miliarde de lei, în scădere cu 2% față de aceeași perioadă din 2025. Este vorba despre banii folosiți pentru funcționarea curentă a instituțiilor publice. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească și au trecut de 10 miliarde de lei în primele două luni din an. Față de aceeași perioadă din 2025, majorarea a fost de 2%. AUTORUL RECOMANDĂ:

Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat un atac dur la adresa premierului Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru criza socială și cea economică. Acesta a subliniat că România a început criza cu mult timp înainte de a începe războiul din Orientul Mijlociu.  Adrian Câciu a transmis, într-o postare pe pagina personală de Facebook, că România a intrat într-o criză severă și susține că inflația va urca spre 15-20%, iar deficitul bugetar va fi de aproximativ 7,5% din PIB. De asemenea, fostul ministru de Finanțe a publicat o serie de date publicate de Insitutul Național de Statistică care arată că „dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”. „În timp ce săgețile oligarhilor fac presiuni asupra lui Bolojan despre cum sa intervina pe piata combustibulului, România a intrat deja în criza severă! Inflația va urca spre 15-20%! Deficitul va fi în jur de 7,5% din PIB în lipsa unei rectificări negative! România este în recesiune! Pun, mai jos, datele INS din ianuarie 2026 privitoare la productia industriala, consum, cifra de afaceri privind serviciile prestate populatiei etc. În România criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Recesiune în toată regula, așa cum am anunțat! Dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.  În viziunea lui Câciu, bugetul României este construit greșit, pe o prognoză nerealistă și susține că un student de anul I la economie ar fi construit un buget pe indicatorii reali, „nu pe utopii”. Acesta mai subliniază bugetul devine un instrument care crește deficitul bugetar atunci când recesiunea și inflația sunt mari. În final, Adrian Câciu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că este responsabil pentru criza socială și economică. „Nu am spus degeaba că bugetul este construit greșit, pe o prognoză nerealistă! Deși, orice student la economie de anul I, făcând bugetul în martie, ar fi elaborat un buget pe indicatorii reali, din prezent, nu pe utopii! Unii spun, lasa ca bugetul va fi salvat de inflatie care va fi mare, undeva între 15 si 20%. Pentru ca un buget sa fie „salvat” de inflatie trebuie să nu ai recesiune! Cand ai si recesiune si inflatie mare, adica intri in regflatie, bugetul nu devine decât un instrument care creste deficitul! La cum arată șocul recesionist și, mai nou, șocul energetic și inflationist, greu sa faci deficit sub 7,5% din PIB, in lipsa unei rectificări! Criză sociala, criză economică! Cam asta a produs Bolojan și pricepuții de care a ascultat! E rău!”.  RECOMANDAREA AUTORULUI:  Adrian Câciu, după ce PSD și PNL au ajuns la un acord pe Buget: „Astăzi a înțeles și Bolojan că există bani pentru a sprijini persoanele vulnerabile” Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: „Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială”/„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026”

Motivul incredibil pentru care blocurile Elie Saab Towers, construite de afaceriștii care au otrăvit Popești-Leordeni cu dejecții, au rămas fără autorizație. Șantierul din zona de lux a Capitalei este părăsit

Celebrele blocuri „Elie Saab Towers” construite la Podul „Elvila”, chiar lângă Cartierul Francez, care au fost anunțate cu surle și trâmbițe de către dezvoltator, sunt acum lăsate de izbeliște, pentru că le trebuie altă autorizație. Surse administrative au dezvăluit pentru Gândul care este motivul uluitor pentru care Primăria Sectorului 1 i-a amendat pe investitori și le-a oprit autorizația de construcție. Afaceriștii Robertino Georgescu şi Dan Drăgulin au nevoie de alte avize pentru a continua lucrările. Blocurile dezvoltate de Metropolitan Residence, ai cărui proprietari sunt oamenii de afaceri Robertino Georgescu şi Dan Drăgulin, sunt și azi la faza de șantier. Gândul a aflat motivul pentru care dezvoltatorul a rămas fără autorizație. Surse din administrația Sectorului 1 au precizat în exclusivitate pentru Gândul că blocurile construite de Georgescu și Drăgulin nu respectă regimul de înălțime prevăzut în prima autorizație de construire. „Până nu va respecta măsurile prevăzute în procesul verbal, nu va primi nici autorizație și nici recepție” „Până nu va respecta măsurile prevăzute în procesul verbal, nu va primi nici autorizație și nici recepție”, spun sursele Gândul. Proiectul imobiliar este unul extrem de controversat și foarte „umflat”, care ar fi trebuit dezvoltat împreună cu grupul internațional de modă Haute Couture Elie Saab – deținut de celebrul designer de origine libaneză Elie Saab. Gândul a dezvăluit încă de la începutul acestui proiect că blocurile întâmpină probleme, așa cum se poate citi AICI. Blocurile lipite de Cartierul Francez, de pe „Daniel Danielopolu 90”, arată acum dezolant, șantierul fiind unul părăsit, așa cum Gândul a dezvăluit AICI. „Elie Saab Towers”, prețuri exorbitante Prețul de pornire al apartamentelor era în 2023 de 600.000 de euro și putea ajunge până la 15 milioane de euro în cazul unui penthouse. Elie Saab Jr. – CEO al Elie Saab Group – declara în timpul unui interviu, în luna octombrie a anului 2022, că va fi transpusă în realitate o nouă viziune a ceea ce înseamnă conceptul de viață de lux, la nivel imobiliar. Cunoscutul designer Elie Saab – etichetat drept „geniul precoce” al modei libaneze -, a devenit renumit prin prezentările de modă haute couture și a demarat acest proiect imobiliar din România alături de Metropolitan, compania ale cărei pârghii sunt ținute de Dan Drăgulin și Robertino Georgescu, fondatorii Metropolitan Developments.  Dezvoltatorul imobiliar Metropolitan, controlat de oamenii de afaceri Dan Drăgulin și Robertino Georgescu, a fost acuzat că a deversat dejecții în rețeaua de apă potabilă de la Popești-Leordeni, în anul 2011 Constructorii proiectului au solicitat concordat preventiv În noiembrie 2025, firma de proiectare deținută de dezvoltatorul Metropolitan Group, care construiește Elie Saab, a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv, așa cum Gândul a scris AICI. Cererea a fost însă respinsă de Tribunalul București. În prezent dosarul este în judecată la Curtea de Apel București. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Firma care construiește turnurile de lux Elie Saab, deținute de Metropolitan, a cerut intrarea în concordat preventiv

Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%

Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut în termeni nominali, în luna ianuarie 2026, atât față de luna decembrie 2025, cu 16,3%, cât și față de luna ianuarie 2025, cu 4,3%, arată datele publicate de Insitutul Național de Statistică (INS).  Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 16,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -19,0%, și în industria prelucrătoare, -16,2%, arată datele INS. De asemenea, pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria bunurilor de capital, -23,4%, industria bunurilor de uz curent, -21,6%, industria bunurilor intermediare, -9,4% și industria energetică, -3,4%. Singura industrie care a crescut a fost cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 6,0%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din ianuarie 2026 comparativ cu cea din 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 faţă de aceeași lună din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -12,8%, și în industria prelucrătoare, -4,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria energetică, -10,6%, industria bunurilor intermediare, -7,7%, industria bunurilor de uz curent, -4,7% și industria bunurilor de folosință îndelungată, -3,4%. Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală

După restructurări la CE Oltenia, Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă din Motru a fost debranșată de la sistemul energetic. Mai mulți angajați vor fi disponibilizați

O nouă centrală pe cărbune, Uzina de căldură și apă din Motru, a fost debranșată de la sistemul energetic, după ce și la Complexul Energetic Oltenia au fost anunțate restructurări de la 1 aprilie prin planul de restructurare, parte dintr-un obiectiv mai larg asumat de România de închidere a centralelor pe bază de cărbune, scrie economedia. Primarul municipiului Motru, Cosmin Morega, a anunțat că Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA) Motru, care produce pe bază de cărbune, a fost debranșată de la sistemul energetic. Edilul susține că a aflat abia acum câteva săptămâni, din greșeală, de decizie. Debranșarea Uzinei vine în contextul protestelor minerilor de la CE Oltenia, care se revoltă față de concedierile anunțate ca parte a planului de restructurare. Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă. Sursa foto: Impact în Gorj „Decizia s-a luat în urmă cu câțiva ani (…), când s-a aprobat acel PNRR cu trâmbițe și surle de către fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, și ‘părintele’ acelui PNRR, domnul Ghinea, unde la jalonul 114 se vorbește clar despre UATAA și despre închiderea acestei capacități. Astăzi, când vorbim, practic sunt efectele acelei decizii, decizie despre care, din păcate, într-un stat normal, am aflat abia în urmă cu câteva săptămâni, oarecum din greșeală, când la minister a apărut o înștiințare din partea Comisiei Europene, unde le spune clar, cu subiect și predicat, pentru simplul fapt că n-au închis mai multe centrale pe bază de cărbune care produc energie electrică, printre care Govora 3, 4, 5, Timișoara Sud, Drobeta și Motru, până la sfârșitul lunii martie să facă dovada efectivă, reală, cu documente, cu privire la debranșarea lor de la SEN, ridicarea licențelor unde este cazul și a altor avize, având în vedere că au informații că centralele în cauză ori s-au relicențiat, ori funcționează, ori n-au fost debranșate, ca atare, noi ca primărie nu am fost informați niciodată de această măsură luată în urmă cu câțiva ani de zile”, a transmis Cosmin Morega. Locuitorii din Motru au rămas fără căldură și apă caldă din luna februarie Peste 4.000 de apartamente din municipiul Motru, alături de școli, grădinițe și alte instituții publice, au rămas fără căldură și apă caldă încă din luna februarie, când uzina din Motru înregistra datorii de peste 8,5 milioane de lei. Cei aproximativ 3.000 de elevi din Motru au făcut școală în regim online din cauza acestei situații, iar apartamentele nu au beneficiat de apă caldă și căldură. „Am fost puși în situația în care, odată cu solicitarea subvențiilor către Guvern, nimeni să nu ne răspundă exact, corect, direct și să ne spună adevărul și nu am primit acea subvenție pe care o solicitam și o primeam în fiecare an și atunci cele 4.000 de apartamente, școlile, grădinițele, au fost condamnate să rămână fără căldură și apă caldă. (…) Am stat în sistem online mai multe săptămâni, grădinițele și creșa nu au putut funcționa, și, mai mult, cele 4.000 de apartamente să găsească variante de încălzire electrice”, a mai spus primarul municipiului Motru. De asemenea, primarul a mai anunțat că, dintre cei 130 de angajați ai UATAA Motru, peste 90 sunt în șomaj tehnic până la sfârșitul lunii martie. În acest moment, mai există aproximativ 40 de oameni care asigură continuitatea și siguranța instalațiilor. „Dureros este faptul că, în perioada următoare, vor trebuie să plece din şomaj tehnic în şomaj aceste 130 de persoane de la această unitate. Acum au rămas circa 40 pentru a asigura oarecum continuitatea şi siguranţa instalaţiilor şi să răspundă la diferitele adrese, solicitări din partea furnizărilor, având în vedere că au probleme cu privire la plata facturilor restante la păcură, la cărbune, energie electrică şi este clar că au diferite somaţii, procese pe rol”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un oraș întreg stă de două săptămâni fără apă caldă și căldură. Primarul ridică din umeri, Guvernul Bolojan ignoră problema Locuitorii din Motru au rămas fără căldură și apă caldă din cauza datoriilor mari. Furnizorul local de agent termic are de încasat de la asociațiile de proprietari 15 milioane de lei