Etichetă: Economic

Daniel Băluță: Taxa de dezvoltare urbană a fost revocată!”. Cetățenii din Sectorul 4, sprijin financiar de 600 de lei pentru achiziția de carburanți

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat miercuri, pe pagina sa de Facebook, că taxa de dezvoltare urbană a fost revocată. Cetățenii vor beneficia de un sprijin financiar de 600 de lei pentru achiziția de carburanți. Ambele măsuri au fost adoptate în ședința Consiliului Local și vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2026. Daniel Băluță a explicat că aceste decizii vin ca răspuns la contextul dificil cu care se confruntă România, afectată de scumpiri și creșteri rapide ale prețurilor. „Cert este că oamenii au nevoie de ajutor! România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar solidaritatea nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate. În acest context, deciziile adoptate astăzi în Consiliul Local al Sectorului 4 nu sunt întâmplătoare, ci măsuri ferme și necesare pentru sprijinirea oamenilor în fața scumpirilor accelerate care afectează nivelul de trai.”, a scris edilul. Băluță a mai precizat că va detalia procedura și condițiile de acordare a acestui sprijin financiar într-o conferință de presă programată pentru luni, 30 martie. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi este un semnal clar, și anume acela că noi nu așteptăm, ci acționăm. Sunt convins că, dacă rămânem uniți, putem să depășim și acest moment dificil, așa cum am demonstrat de fiecare dată.”, a anunțat acesta.

Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți

Creșterea prețurilor la carburanți a declanșat în Bulgaria un mecanism automat de sprijin, prin care statul acordă compensații lunare persoanelor cu venituri reduse, imediat ce sunt depășite anumite praguri stabilite. Între timp, în România, Guvernul Bolojan a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare.  Pentru a treia zi consecutiv, prețul motorinei în Bulgaria s-a menținut peste pragul de 1,60 euro pe litru. Potrivit Novinite, autoritățile bulgare au activat imediat schema de compensare destinată gospodăriilor vulnerabile. Măsura face parte dintr-un mecanism stabilit anterior de guvernul bulgar, care se declanșează automat atunci când prețurile carburanților depășesc acest prag pentru mai multe zile consecutive. Cum funcționează schema de ajutor și cine beneficiază Schema prevede acordarea unui ajutor lunar de 20 de euro, în luna în care este îndeplinit criterul de declanșare a asistenței. Acest criteriu este ca prețul unui litru de benzină A95 sau de motorină să rămână la sau peste 1,60 euro timp de trei zile consecutive. Agenția Națională de Venituri din Bulgaria a început să publice pe site-ul său un tabel care prezintă prețurile pe litru de benzină și motorină, informațiile fiind valabile începând cu 20 martie. Sursa foto: ziarulromanesc.de Persoanele eligibile pentru compensație sunt cele al căror venit brut lunar mediu este mai mic sau egal cu 652,41 euro pentru 2025 sau dublul pragului de sărăcie pentru 2025,  sau ale căror venit brut lunar mediu pentru 2024 este mai mic sau egal cu 537,88 euro, sau dublul pragului de sărăcie pentru 2024. De asemenea, o condiție importantă este ca persoana să dețină un autovehicul pe numele său sau să utilizeze un vehicul în baza unui contract de leasing. Programul este valabil până la 30 iunie, iar autoritățile monitorizează zilnic evoluția prețurilor și verifică, pe baza bonurilor fiscale, achizițiile reale de carburant, inclusiv prețurile efectiv plătite după eventualele reduceri. Cererea de carburant scade în Bulgaria Costul motorinei a ajuns la o medie de 1,61 euro/litru și a depășit pragul considerat critic de autorități. Un proprietar de benzinării din Ruse a dat drept exemplu state europene precum Spania și Italia, unde sunt folosite rezervele de combustibil și au fost reduse accizele, măsuri care au încetinit creșterea prețurilor, fără a opri însă scumpirile. „Prețul a rămas stabil din 20 martie”. Ajutorul guvernamental nu va compensa integral scumpirile. Un plin de 100 de euro ajunge acum la aproximativ 140 de euro”, a transmis unul dintre proprietarii de benzinării din Ruse, pentru sursa citată. Guvernul Bolojan a amânat adoptarea crizei de urgență În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Guvernul a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare. Noua variantă prevede că producătorii de combustibili nu mai au adaosul comercial plafonat, iar măsura se va aplica doar distribuitorilor. În plus, amenzile pentru benzinăriile care încalcă noile reguli au fost reduse de la 10%, la 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Guvernul Bolojan a modificat OUG privind criza carburanților. Care este noua formă a Ordonanței și când va fi adoptată

Operatorul Șantierului Naval Mangalia deschide falimentul, după ce planul de reorganizare a eșuat. Damen Shipyard: Nu putem susține planul propus, care ne generează prejudicii substanțiale

Damen Shipyard, nu a aprobat planul de reorganizare al Șantierului Naval Mangalia și urmează să fie deschisă procedura de faliment, anunță Blocul Național Sindical. Olandezii susțin că nu pot susține planul de reorganizare, care generează companiei prejudicii substanțiale, prin faptul că exclude rambursarea investițiilor semnificative și a împrumuturilor acordate de Damen Holding șantierului. Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, că Damen Shipyards, compania care deține o parte din Șantierul Naval Mangalia va deschide procedura de faliment. Firma olandeză a reacționat imediat și a transmis, într-un comunicat de presă, că își reafirmă angajamentul de a sprijini viitorul șantierului naval Mangalia, ca parte a unui plan echilibrat și corect. „Damen Holding a realizat o analiză detaliată a planului de reorganizare propus de administratorul judiciar al companiei care operează șantierul naval Mangalia. Această evaluare atentă arată că planul propus exclude în totalitate rambursarea investițiilor semnificative și a împrumuturilor acordate de Damen Holding șantierului, atât în prezent, cât și în viitor, ceea ce creează un dezechilibru major și generează prejudicii substanțiale pentru Damen”, susține compania olandeză. În cadrul aceluiași comunicat se precizează că  „Damen nu va lua decizii care să afecteze interesele sale legitime sau pe cele ale angajaților, partenerilor și celorlalte părți implicate”. „Deși compania rămâne angajată să sprijine viitorul și posibila continuare a activității șantierului naval Mangalia, ținând cont și de situația angajaților acestuia, un astfel de sprijin poate fi oferit doar într-un cadru echitabil, care să reflecte pe deplin contribuțiile tuturor părților implicate. Din păcate, în forma actuală, planul de reorganizare nu îndeplinește aceste criterii, motiv pentru care Damen nu îl poate susține. Cu toate acestea, compania noastră rămâne deschisă dialogului și este disponibilă să colaboreze cu toate părțile interesate pentru a identifica și analiza soluții alternative. Obiectivul nostru este să sprijinim un viitor durabil și sustenabil pentru șantierul naval Mangalia, într-un mod corect pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru Damen, care a realizat investiții semnificative de-a lungul anilor”, se mai arată în comunicat. Sute de anajați ai Șantierului Naval nu și-au primit salariile Reamintim că angajații de la Șantierul Naval Mangalia nu și-au primit drepturile salariale de peste 3 luni și au protestat zilnic, în ultima perioadă. De asemenea, au existat perioade în care majoritatea angajaților nu au avut nimic de lucru și mai multe luni în care nu a existat nicio navă la reparat. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video La Șantierul Naval Mangalia, acționar majoritar este statul român, care deține 51% din companie. Restul de 49% aparține companiei Damen Shipyards care a intrat în insolvență în 2024. La începutul acestei luni, administratorul judiciar al companiei, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) transmitea că Damen Shipyards Mangalia a intrat în cursa pentru un investitor strategic, iar un plan de reorganizare a fost depus către judecătorul-sindic. Mai mulți jucători internaționali erau interesați de șantier, printre care producătorii de armament, MSC și Rheinmetall. RECOMANDAREA AUTORULUI:  A doua zi de proteste la Șantierul Naval Mangalia. Sute de angajați strigă „Hoții!” și amenință că vor protesta zilnic pentru salariile restante Cel mai mare șantier naval din România, scos la licitație. Cei mai mari producători de armament se află pe lista companiilor interesate

Viktor Orban anunță că Ungaria suspendă livrările de gaze către Ucraina

„Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina și vom stoca gazul rămas acasă”, a anunțat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare . Prim-ministrul maghiar a anunțat că va face o propunere în acest sens în ședința de guvern de astăzi.  Viktor Orbán a reamintit că operarea conductei petroliere Barátság este blocată de Ucraina timp de treizeci de zile: „Până acum ne-am apărat cu succes împotriva șantajului ucrainean, datorită prețurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici prețuri la benzinării, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră și a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei” „Atâta timp cât Ucraina nu furnizează petrol, nu va primi gaze din Ungaria – a subliniat prim-ministrul, evidențiind: din moment ce Ucraina atacă și conducta de gaz sudică care aprovizionează Ungaria, trebuie să facem rezerve, așa că umplem rezervoarele de gaze maghiare în loc de cele ucrainene. „Vom proteja securitatea energetică a Ungariei, vom menține prețul protejat la benzină și prețul redus la gaze!” – a afirmat el.

Se dezbate legalizarea prostituției în România. Câte țări din Europa au prostituția legalizată

În Parlamentul României, a fost dezbătut din nou, un proiect de lege care propune legalizarea și reglementarea serviciilor sexuale contra cost. Inițiativa legislativă a primit marți un nou Aviz Negativ, dar este urmărită în continuare scoaterea fenomenului din economia subterană și fiscalizarea sa. Prostituția ar putea deveni o sursă de venit pentru bugetul României, la fel ca în cazul altor țări europene, dar Parlamentul respinge din nou ideea legalizării. Astfel, țara noastră nu reușește să fiscalizeze o industrie care oricum alimentează economia subterană. În România, prostituția a fost incriminată după venirea regimului comunist și a fost dezincriminată abia după anul 2000. Potrivit Codului Penal din 2014, prostituția a devenit contravenție în loc de infracțiune și sancționată cu amendă. Proiectul propus de deputatul PNL, Ion Iordache, nu este prima astfel de inițiativă din ultimii ani. O altă tentativă de legalizare a serviciilor de natură sexuală a fost respinsă de Parlamentul României în 2011, inițiatorul de la acel moment fiind Silviu Prigoană. Chiar dacă a declanțat opoziții de fiecare dată, în special din partea bisericii Ortodoxe Române, legea prostituției, așa cum a mai fost denumită, are ca scop instituirea unui cadru juridic în care serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate care ar urma să plătească taxe, impozite și contribuții sociale. Mai mult decât atât, spațiile ar trebui să păstreze distanța față de școli, biserici și parcuri, iar controalele medicale periodice, inclusiv pentru bolile cu transmitere sexuală ale lucrătorilor, ar deveni și ele obligatorii. „Instituirea unui cadru juridic care reglementează desfășurarea activităților de natură sexuală ar urmări în principal: protejarea sănătăţii fizice şi psihice, a integrităţii şi a demnităţii persoanelor care desfăşoară activităţi de natură sexuală; prevenirea şi combaterea exploatării sexuale, a abuzului, a constrângerii şi a traficului de persoane în legătură cu aceste activităţi; asigurarea exercitării activităţilor de natură sexuală în condiţii de legalitate şi asigurarea unui cadru fiscal transparent pentru veniturile obținute din activităţile reglementate prin prezenta lege”. Ce încasări ar avea bugetul României dacă prostituția ar fi legală În România, fenomenul există, chiar dacă este practicat „la negru” și alimentează economia subterană. De altfel, în Nota de fundamentare a proiectului de lege, veniturile la buget din impozitarea prostituției sunt estimate la aproximativ 150 de milioane de lei anual. Aceste venituri ar proveni din taxarea activității autorizate și ar contribui la bugetul de stat fără să genereze cheltuieli majore suplimentare însă, lipsa legalizării nu aduce niciun leu la bugetul statului. Dacă aruncăm o privire spre restul statelor Europene, este clar că nu există un model unic. Unele state au ales să legalizeze, să reglementeze prostituția și să o trateze ca pe o activitate economică. În țări precum Germania, Olanda sau Austria, există bordeluri autorizate, controale medicale și obligații fiscale. Aici, ideea de bază este simplă: dacă fenomenul există oricum, este mai mai sigur să fie adus în legalitate, monitorizat și fiscalizat. În aceste state, autoritățile susțin că reglementarea ajută la reducerea criminalității și la protejarea lucrătorilor sexuali. La polul opus se află modelul nordic, adoptat de țări precum Suedia sau Franța. În aceste state prostituția nu este incriminată pentru cei care o practică, dar este pedepsită pentru clienți. Logica acestui sistem este de a reduce cererea și, implicit, fenomenul. În tot acest timp, România rămâne un simplu spectator în fața abuzurilor. Cu câți bani contribuie prostituția la bugetele altor state europene Germania se remarcă drept cea mai mare piață legală din lume, cu venituri estimate la aproximativ 16 miliarde de euro anual. Din aceste venituri, gradul de fiscalizare este de aproximativ 5%, astfel că statul obține aproximativ 200-500 de milioane de euro pe an din această industrie. În plus, legalizarea completă și infrastructura dezvoltată, inclusiv bordelurile de mari dimensiuni, au transformat industria într-un adevărat sector economic. În Olanda, unde prostituția este legală și reglementată, veniturile directe sunt estimate la aproximativ 840 de milioane de euro pe an. În cazul acestui stat, gradul de fiscalizare este cuprins între 10 și 15%, astfel că bugetul de stat se îmbogățește cu câteva sute de milioane de euro. Cele mai recente date arată că bugetul de stat al Olandei a încasat aproximativ 100 milioane de euro din activitățile sexuale. În cazul altor state europene, precum Austria și Belgia, deși prostituția este legală, nu există cifre oficiale, iar o parte semnificativă din câștiguri rămâne „neobservată”. Astfel, experiența europeană demonstrează că inudstria nu poate fi „albită” complet, dar arată că o parte din banii obținuți pot fi aduși în fiscalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Sănătății nu ar vota legalizarea prostituției: „Înainte de toate, ar trebui să protejăm minorii exploatați sexual” Nou aviz negativ la Legea Prostituţiei. Proiectul iniţiat de liberalul Ion Iordache are deja cinci comisii împotrivă Partidul lui Marine Le Pen vrea să redeschidă bordelurile din Franța, pe modelul de la 1946. Cum ar fi schimbată legea prostituției

Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în februarie 2026, cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 668,718 miliarde lei. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele au crescut cu 6,7% (-2,4% în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR).  BNR anunță că depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6% în totatul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și au depășit 458,781 miliarde lei. De asemenea, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,4% față de luna ianuarie, până la 270,218 miliarde lei și cu 6,7% (-2,4% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Și depozitele în lei ale altor sectoare au crescut cu 1% față de luna anterioară până la aproape 188,563 miliarde lei, iar raportat la februarie 2025 au înregistrat un avans de 1,7% (-7% în termeni reali). Sursa: Banca Națională a României Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, care reprezintă 31,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna ianuarie și au ajuns până la nivelul de 209,936 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie a anului anterior, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). De asemenea, depozitele în valută ale gospodăriilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate față de luna precedentă și au consemnat o creștere marginală de doar 0,02%, până la 142,726 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator a fost de 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 449,017 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în februarie 2026 cu 0,6% faţă de ianuarie 2026, până la nivelul de 449,017 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,3% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei (-5,2% în termeni reali) şi cu 14,2% a componentei în valută exprimată în lei (11,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Sursa: Banca Națională a României RECOMANDAREA AUTORULUI: În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme. Depozitele în lei au crescut în decembrie 2025 până la 266,626 miliarde lei Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”

Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor

Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024

Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google),  Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a  pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris  Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Leul se ține pe picioare în lupta cu dolarul și euro. Care sunt cotațiile de ultimă oră ale BNR

Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Cifrele arată că moneda națională se ține pe picioare în lupta cu dolarul american și cu moneda europeană, dar și în raport cu francul elvețian.  Leul românesc a câștigat aproape patru bani în raport cu dolarul american, astfel că moneda americană a ajuns să fie cotată la 4,3982 lei, cel mai scăzut nivel înregistrat din 11 martie 2026 și până în prezent. Valoarea leului a crescut și în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,0962 lei, în scădere cu 0,27 bani (-0,05%) față de cotația precedentă, de 5,0989 lei. De asemenea, moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,5818 lei, în coborâre cu 1,03 bani (-0,18%), față de 5,5921 lei, cotația anterioară. Singura pierdere înregistrată de moneda națională a fost în raport cu lira sterlină, care a fost cotată la 5,8929 lei, în creștere cu 0,0067 bani. De asemenea, preţul pentru un gram de aur a crescut cu 16,9 lei, astfel că acesta a ajuns să fie cotat la 626,1841 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”