Etichetă: Economic

Compania românească Citadina 98 țintește marile lucrări de infrastructură. Portofoliul de 145 de milioane de euro îi susține extinderea

Compania românească Citadina 98 vizează extindera către proiecte de anvergură precum autostrăzi, drumuri expres și lucrări feroviare, spune într-un interviu pentru Economedia, Dinu Constantin Mînzat, directorul general al companiei. Constructorul din Galați gestionează în prezent lucrări de aproximativ 145 de milioane de euro, cu un portofoliu dominat de proiecte publice de infrastructură, dar susținut și de contracte private pentru echilibrarea fluxurilor financiare.  În prezent, compania derulează mai multe șantiere, în special în județul Galați și în zona de est a țării, unde lucrările vizează atât modernizarea infrastructurii rutiere (inclusiv DN25), cât și proiecte urbane: transport public cu tramvaiul, modernizarea bulevardelor sau regenerarea urbană. Stadiile de execuție variază de la faze incipiente până la proiecte aproape finalizate, însă unele lucrări depind de asigurarea finanțării, în special prin programul „Anghel Saligny”. Pe lângă proiectele rutiere, compania a intrat și pe segmentul feroviar și are în execuție lucrări pentru redeschiderea circulației pe linia Galați – Bârlad, afectată de calamități naturale. De asemenea, Citadina 98 a depus oferte pentru loturi din drumul expres Suceava – Siret și susține că analizează constant oportunități în funcție de complexitatea de execuție. Pe termen mediu, compania vizează consolidarea poziției în infrastructura mare și diversificarea către noi segmente. Economedia: La ce valoare se ridică în prezent portofoliul total de lucrări al Citadina 98 și ce pondere reprezintă contractele publice vs. cele private? Ce domenii cuprinde portofoliul de lucrări? Dinu Constantin Mînzat: Portofoliul actual reflectă direcția strategică a companiei, fiind concentrat în principal pe lucrări de infrastructură rutieră, construcții hidrotehnice și rețele tehnico-edilitare. Din punct de vedere tehnic, aceste proiecte implică un grad ridicat de complexitate, întrucât presupun integrarea mai multor tipuri de lucrări — terasamente, structuri rutiere, sisteme de drenaj, sisteme de sprijiniri cu palplanse metalice si coloane forate din beton armat, structuri hidrotehnice tip cheu/estacada, lucrări de consolidare versanti, relocări de utilități — fiecare având particularități tehnologice și riscuri specifice. Din perspectivă operațională, provocarea majoră constă în coordonarea simultană a fluxurilor tehnologice, logistice și administrative. În infrastructură, execuția nu înseamnă doar punerea în operă a soluțiilor tehnice, ci un proces continuu de adaptare la condițiile reale din teren, la constrângerile de proiectare și la interdependențele instituționale. Portofoliul companiei este unul solid și diversificat, format preponderent din contracte publice, ceea ce este firesc având în vedere specificul lucrărilor de infrastructură. În același timp, avem și proiecte în zona privată, care ne ajută să menținem un echilibru sănătos al activității și al fluxurilor financiare. Strategia noastră este să menținem un mix echilibrat, astfel încât compania să nu fie dependentă de un singur segment de piață. Valoarea totala a portofoliului de lucrări aflate în derulare este de aproximativ 145 milioane euro. Economedia: Ce domenii majore acoperă portofoliul companiei – infrastructură rutieră, lucrări edilitare, poduri și pasaje, construcții civile, alte segmente?

The Economist avertizează că prețul ridicat al combustibilului va schimba harta competitivă a aviației

Conflictul din Orientul Mijlociu reamintește că regiunea nu este estențială doar pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze, ci și pentru pasagerii aerieni din întrega lume, scrie The Economist. Publicația avertizează că impactul asupra industriei aeriene globale ar putea persista mult după încheierea războiului.  Războiul din Orientul Mijlociu perturbă traficul aerian internațional, ridică prețurile combustibilului și schimbă harta competitivă a aviației. În ultimii 20 de ani, „super-conectorii” Golfului, companiile aeriene Emirates, Etihad și Qatar Airways, au ajutat pasagerii să călătorească între Europa, Asia și Africa. În contextul conflictului, zeci de mii dintre acești pasageri au rămas blocați în ultimele două săptămâni, iar eforturile de reluare a zborurilor au fost lente. Înainte de începerea conflictului, IATA, o organizație profesională, estima că regiunea va aduce 17% din profitul net de 41 miliarde dolari preconizat pentru industria globală a aviației în 2026. De asemenea, dezvoltarea Dubaiului ca destinație turistică și de afaceri înseamnă că aproximativ jumătate dintre pasagerii Emirates, al doilea cel mai mare transportator internațional din lume, au ca destinație finală orașul. După încheierea conflictului, pasagerii s-ar putea întoarce în aeroporturile din Golf atrași de reduceri considerabile, însă traficul turistic va fi greu de recuperat. Care sunt principalele piedici ale companiilor aeriene Alte companii aeriene care tranzitează zona trebuie să-și modifice rutele. Transportatorii europeni care zboară către sudul Asiei au fost nevoiți să evite spațiul aerian rus după începutul războiului din Ucraina în 2022, motiv pentru care tranzitarea Orientului Mijlociu devenise o alternativă populară. Acum, ocolirea unei noi zone de conflict crește timpul de zbor și consumul de combustibil. Impactul este sever pentru companiile aeriene deoarece prețul petrolului brut este în prezent în jur de 100 de dolari pe baril, comparativ cu aproximativ 70 de dolari înainte de izbucnirea confilictului. Diferența de preț dintre combustibilul pentru avioane și petrolul brut, cunoscută sub numele de „crack spread”, a crescut considerabil, mai ales pentru că 20% din combustibilul pentru avioanele din întreaga lume trece prin Strâmtoarea Ormuz. Cei mai afectați vor fi operatorii zborurilor low-cost deoarece combustibilul reprezintă aproape 35% din costuri, comparativ cu aproximativ 20% pentru companiile aeriene tradiționale. Ca răspuns la scumpirea combustibilului, unele companii încep să anuleze zboruri. Air New Zealand, de exemplu, va elimina aproximativ 1.100 de zoburi până la începutul lunii mai. De alftel, specialiștii de la Deutsche Banl avertizează că pierderile ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari dacă prețurile combustibilului rămân ridicate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grevă pe aeroportul Berlin Brandenburg. Toate zborurile suspendate pe 18 martie  Mai rău decât pe timpul pandemiei COVID. Mii de zboruri anulate și sute de mii de pasageri rămași blocați din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Prețurile carburanților din România ating noi maxime. Benzina s-a scumpit pentru a 10-a oară de la începutul războiului și a depășit pragul de 9 lei/l. Cât costă motorina

Prețurile carburanților continuă să crească în București, pe fondul instabilității generate de răboiul din Iran și al riscurilor din zona Strâmtorii Ormuz. Vineri, litrul de benzină standard a trecut de 9 lei/l, iar un litru de motorină a ajuns să coste peste 10 lei.  Este pentru prima dată, în istorie, când litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind mai scump cu aproximativ 70 de bani decât în criza energetică din 2022, atunci când costa aproximativ 8,30 lei/l. De asemenea, este a 10-a scumpire a benzinei, cu un total de aproximativ un leu, de când a început conflictul dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul s-a majorat astăzi pentru a 11-a oară în mai puțin de 3 săptămâni și a ajuns să coste peste 10 lei în unele benzinării. În stațiile Rompetrol, motorina premium a depășit 10 lei/l, ajungând la aproximativ 10,17 lei/l. În același timp, benzina premium a urcat până la 9,69 lei/l. Și celelalte sortimente au înregistrat creșteri: motorina standard a ajuns la 9.62 lei/l, iar prețul pentru un litru de benzină standard a urcat până la 8.98 lei. În stațiile OMW, motorina premium a ajuns la aproxmiativ 10,28 lei/l, în timp ce benzina premium a urcat până la 9,78 lei/l. În cazul sortimentelor clasice, motorina a ajuns la 9,73 lei/l, iar benzia a trecut peste pragul de 9 lei cu 0,07 lei. Mai multe guverne europene au început să pregăteacă intervenții pentru a tempera creșterea prețurilor la benzină și motorină pentru a-i proteja pe consumatori. De exemplu, Austria, Ungaria și Bulgaria discută și aplică reduceri de taxe, plafonări sau ajutoare financiare. În cazul României, autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera creșterea prețurilor. Printre variante se numără introducerea unei accize flexibile sau plafonarea adaosului comercial practicat de benzinării. Până acum, au fost implementate doar două măsuri de sprijin, destinate agricultorilor și transportatorilor, care beneficiază de un ajutor de 85 de bani pentru fiecare litru de combustibil. RECOMANDAREA AUTORULUI: Motorina sare de 10 lei/l în București: impactul războiului din Iran se amplifică de la o zi la alta De ce motorina este mult mai afectată decât benzina de războiul din Iran

O țară europeană reduce TVA-ul la combustibili pentru a tempera impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu

În paralel, Madridul intenționează să suspende acciza pe hidrocarburi, ceea ce ar putea determina o scădere imediată a prețului motorinei și benzinei între 0,30 și 0,40 euro pe litru. În plus, guvernul va elimina o taxă de 5% aplicată consumului de energie electrică, urmând ca aceste măsuri să fie anunțate oficial într-o conferință de presă programată pentru ora locală 11:00. Miniștrii spanioli au precizat că pachetul de măsuri va include sprijin pentru sectoarele economice cele mai vulnerabile, însă producția ridicată de energie regenerabilă a țării contribuie la reducerea expunerii economiei la fluctuațiile prețurilor petrolului. Această inițiativă se alătură măsurilor similare adoptate de alte state europene. Italia a redus accizele la combustibili, alocând aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul prețurilor până la 7 aprilie, iar Austria a anunțat reducerea temporară a taxelor pe benzină și motorină și limitarea câștigurilor comercianților cu amănuntul de carburanți, inclusiv OMV, pentru a proteja consumatorii. Cancelarul austriac Christian Stocker a subliniat că scopul acestor măsuri este de a controla inflația, de a stabiliza prețurile combustibililor și de a menține competitivitatea economiei. Legislația necesită aprobarea parlamentului și este estimată să fie valabilă până la sfârșitul anului, cu aplicarea imediată a reducerilor fiscale pentru consumatori. Reducerea TVA-ului și a accizelor la combustibili în Spania urmărește să atenueze povara economică asupra cetățenilor și să stabilizeze piața energetică, în contextul instabilității internaționale.

Nicușor Dan: Firmele din Uniunea Europeană vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene

Președintele Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește pentru introducerea unor reguli identice pentru companii în toate statele membre, dar și un plan de accelerare a producției: „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim”, spune Nicușor Dan, potrivit Mediafax. Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care va fi procesul de simplificare a legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan. Recomandările autorului:

O turbină donată de Norvegia nu a ajuns în Moldova. Transportatorii au avertizat că podurile peste Prut s-ar putea prăbuși din cauza greutății

Anul trecut, Norvegia a decis să doneze Republicii Moldova o turbină de gaz, potrivit publicației Piața Auto. Norvegienii au dorit să ajute Moldova în criză energetică provocată de Rusia care a încetat să mai furnizeze gaze pentru regiunea separatistă transnistreană. Concret, Norvegia a anunţat că poate dona o turbină de 125 MW, care urma să fie instalată la o centrală din Chişinău. Conform sursei citate, intenția nu s-a putut materializa deoarece turbina nu a putut fi transportată până în capitala Moldovei. Turbina care are peste 100 de tone nu a putut ajunge în Moldova din cauza podurilor peste Prut considerate prea slabe pentru a susține un asemenea transport agabaritic. Cei care au planificat călătoria au avut în vedere o soluție tehnică care presupune montarea unor construcții metalice peste pod. Astfel, construcția provizorie preia o mare parte din greutatea transportului. Nici soluția menționată nu a putut fi implementată deoarece podurile dintre România și Moldova sunt prea lungi pentru montarea construcțiilor metalice. Nu în cele din urmă a fost analizată varianta introducerii turbinei în Moldova prin portul Giurgiulești. Experții au renunțat deoarece portul de la Dunăre nu are macaralele necesare unei astfel de operațiuni. Ca urmare, turbina de gaz a rămas în Norvegia.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a atras atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile dezechilibre ale economiei românești, deficitul de balanță de plăți. Oficialul avertizează că necorectarea acestuia poate anula progresele recente în ceea ce privește credibilitatea României, accesul la finanțare externă și ratingul de țară.  În cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, Mugur Isărescu a analizat situația economică actuală a României. Acesta a avertizat asupra faptului că dacă nu corectăm deficitul bugetar, vom pierde tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile. „Atenție la deficitul acesta! Nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu îl corectăm, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe”, a declarat guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României a rememorat, cu ocazia acestei declarații, începutul activității de guvernator, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumută nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a spus mai spus Mugur Isărescu.  În finalul conferinței, Isărescu a transmis un mesaj de apreciere pentru academicianul Daniel Dăianu și pentru contribuția sa la dezbaterea economică, atât în plan intern, cât și internațional. „Acum, la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale. Să-i urăm succes! Îl felicit pentru lucrare, este excelentă după mine. Îl îndemn, ca și până acum, să continue. Este cunoscut nu numai în plan intern, ci și pe plan internațional”.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală

Ministerul Finanțelor nu s-a înțeles cu băncile. A respins toate ofertele la licitația de obligațiuni de stat prin care voia să atragă 600 mil. lei

Ministerul Finanțelor (MF) a respins, joi, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitației pentru o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitatea de 109 luni, prin care intenționa să atragă 600 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al prețului ofertat.  Potrivit datelor oficiale, băncile care au participal la licitație au transmis oferte în valoare totală de 320,5 milioane de lei. Din această sumă, 120,5 milioane de lei au reprezentat oferte necompetitive, iar 200 milioane de lei oferte competitive, toate depuse în nume și cont propriu. „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul Finanțelor. Ministerul Finanţelor a planificat, în luna martie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 8 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma totală de 8 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 300 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în luna februarie 2026, de 7,7 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Decizia de astăzi, de respingere a ofertelor, apare într-un context de volatilitate pe piața titlurilor de stat și de creștere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul tensiunilor de pe piețele internaționale generate de creșterea abruptă a prețului petrolului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”

Pregătiți-vă pentru un nou val de scumpiri! După ce a explodat prețul carburanților, urmează cel al pâinii. Alimentul de bază este așteptat să crească cu 10%

Veștile proaste continuă să îi lovească pe români. După explozia prețului carburanților, prețul pâinii și al produselor de panificație din România ar putea crește până la finalul acestei luni, cu până la 10%. Scumpirea vine pe fondul majorării prețului la carburanți și a lipsei de măsuri guvernamentale pentru protejarea industriei alimentare, spune președintele organizației patronale Rompan, Aurel Popescu.  „Se pare că da (să ne aşteptăm la scumpirea pâinii şi a produselor de panificaţie n.r.), pentru că, din păcate, Guvernul văd că nu s-a gândit la industria alimentară şi este foarte grav ceea ce se întâmplă. (…) Noi suntem cei care băgăm mâna în buzunarul cetăţeanului. Noi avem 15-20% ponderea cheltuielilor energetice în total preţ de cost şi atunci nu putem susţine treaba aceasta mult timp. Noi deja contabilizăm plusurile de costuri care au apărut şi foarte curând o să trebuiască să ieşim să facem ce trebuie, adică să ne punem de acord. Până la sfârşitul lunii, cred, maxim”, a precizat Aurel Popescu. Liderul patronatului din industria morăritului și panificației spune că scumpirea alimentului de bază este posibilă cu un procent de „o cifră”, însă mărirea ar putea fi și mai mare dacă se va ajunge ca litrul de motorină să se vândă cu prețuri în intervalul de 12-15 lei. „În momentul de față cred că este cu o cifră, dar dacă se preconizează ce se spune, că e 12 – 15 lei litrul de motorină, se schimbă datele problemei și nu vreau să arunc în aer nu știu ce”. „Este clar că trebuie redus preţul la pompă” De asemenea, Aurel Popescu spune că pentru a limita impactul asupra consumatorilor, Rompan a propus Guvernului mai multe măsuri, inclusiv reducerea accizelor și a TVA pentru combustibil, accesul industriei alimentare la energia la preț de producător și acordarea de scheme de sprijin similare celor destinate altor sectoare. „Este foarte simplu. Noi i-am propus Guvernului trei modalităţi: unu să reducă acciza şi taxa pe valoarea adăugată pentru combustibil şi se întâmpla la toată lumea şi era toată lumea cât de cât liniştită. A doua variantă, să fim cu furnizori care sunt şi producători de energie, cum este Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi de gaze, cum e Romgazul. Şi atunci, dacă am avea preţul de producător, poate reuşim să ţinem pe loc şi preţurile la alimente. Şi a treia variantă, este clar că trebuie redus preţul la pompă şi aşa cum se dau tichete pentru agricultori, cum se dau pentru transportatori, se pot da şi pentru industria alimentară”, a mai spus preşedintele Rompan. Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25% Austria anunță că reduce temporar taxele pe benzină și motorină. În România nu se poate. Cu cât estimează cancelarul austriac că vor scădea prețurile

Cum arată forțele militare ale României și pe ce loc se află Armata la nivel global. Punctele forte și punctele slabe ale Apărării

În contextul escaladării conflictului dintre Isarel-SUA și Iran, apare tot mai des întrebarea: Cât de capabile sunt forțele militare ale României în cazul unui posibil război la nivel global? Deși sunt voci sceptice care spun că România are o armată slabă și susțin că am fost acceptați în NATO datorită poziției noastre strategice, adevărul este că țara noastră nu este un stat peste care se poate trece cu vederea atunci când vine vorba despre forțele militare. În acest sens, Global Firepower a realizat un clasament al celor mai puternice armate din lume pentru anul 2026 și arată diferențe uriașe între marile puteri militare și statele cu capacități militare mai reduse.  Analiza prezintă o imagine detaliată a forțelor armate ale principalelor state și ia în calcul aspecte precum dimensiunea armatei, bugetele militare și echipamentele din dotare.  În 2026, România se află pe locul 52 în topul țărilor cu cele mai puternice armate din lume, din 145 de state cuprinse în clasamentul realizat de publicația specializată în apărare Global Firepower. Important de menționat este faptul că Global Firepower (GFP) nu este o sursă oficială, dar analizează indicele de putere militară (PowerIndex) pe baza a peste 60 de indicatori, inclusiv numărul de militari activi, diversitatea armamentului, resursele naturale, capacitatea logistică, infrastructrua strategică și oferă o perspectivă asupra capacităților militare convenționale ale statelor analizate. Deși a pierdut un loc în clasament, din punct de vedere militar, România rămâne lider regional, Ungaria fiind pe locul 57, Bulgaria pe locul 62, iar Serbia pe locul 63. Care este statul cu cea mai puternică forță militară Statele Unite, Rusia și China rămân printre cele mai puternice forțe militare ale lumii și continuă să domine clasamentul realizat de Global Firepower. În 2025, bugetul Apărării al SUA a depășit 830 de miliarde de dolari, cel mai mare din lume. Armata americană are aproximativ 1,3 milioane de militari activi, la care se adaugă încă 800.000 de rezerviști. Forțele aeriene și navale sunt printre cele mai dezvoltate din lume. Aviația militară a Statelor Unite dispune de aproximativ 1.800 de avioane de vânătoare, 900 de avioane de atac și aproximativ 1.000 de elicoptere de atac. În același timp, flota navală include 11 portavioane, 9 nave de desant portelicoptere, 83 de distrugătoare, 27 de corvete și 66 de submarine. Forțele Terestre americane au aproape 4.000 de tancuri, aproximativ 1.500 de piese de artilerie autopropulsate și aproximativ 1.700 de lansatoare multiple de rachete. Din anumite puncte de vedere, forțele militare ale României stau foarte bine, potrivit analizei GFP. De exemplu, la capitolul fregate, România are trei astfel de nave și se află pe poziția 16 din 145, iar la capitolul corvete pe 8 din 145, cu șapte astfel de nave aflate în serviciu activ. De asemenea, țara noastră ocupă locul 13 la artilerie tractată, locul 21 la sisteme MLRS (lansatoare multiple de rachete) și locul 23 la rețeaua feroviară. Sursa: Global Firepower Din punct de vedere financiar, România are un buget militar de aproximativ 10,23 mld. dolari, adică locul 34 din 145. De asemenea, la indicatorul privind paritatea puterii de cumpărare, țara noastră se află pe locul 35 la nivel global, cu o valoare estimată la aproximativ 774 mld. dolari. Sursa: Global Firepower De altfel, Armata României are aproximativ 75.000 de militari în serviciu, aproximativ 55.000 de rezerviști și aproximativ 15.000 de membri ai forțelor paramilitare. În plus, România deține arme și platforme capabile.  Forțele Aeriene române au în dotare aproximativ 32 de avioane de tip F-16 și 60 de elicoptere. Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale Forțele Terestre au aproximativ 250 de tancuri și aproximativ 240 de lansatoare multiple de rachete. Sursa foto: Mediafax De asemenea, Forțele Navale ale României au în dotare 3 fregate și 4 corvete. De asemenea, în România există un scut anti-rachetă (platformă Aegis Ashore) foarte performant, la Deveselu. Acesta are rolul de a intercepta rachetele balistice care vizează flancul estic al NATO. Care sunt punctele slabe ale Apărării În contrast, stăm foarte prost la 9 capitole, conform analizei Global Firepower. Forțele militare ale României nu dispun de avioane de atac la sol, submarine, distrugătoare și elicoptere de atac, motiv pentru care ocupăm poziția 145 din 145 posibile. De asemenea, analiza evidențiază faptul că nivelul datoriei externe este unul extrem de ridicat, aproximativ 145 mld. dolari, motiv pentru care țara noastră se situează pe locul 104 din 145. Indicatorul este important deoarece, pe termen lung, spațiul fiscal pentru investiții în domeniul apărării ar putea fi afectat. Ce investiții urmează să facă România în apărare Este important de precizat că România continuă programele de înarmare, inclusiv cu bani europeni prin programul SAFE. În total acesta costă 9,6 miliarde de euro, iar România va lua transportatoare blindate de personal 8×8 / Piranha 5, vedete de intervenție pentru scafandri, nave de patrulare maritimă, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de rachete Naval Strike Missile (NSM), armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO, mașini de luptă pentru infanterie pe șenile, sisteme de apărare antiaeriană, radare și sisteme de rachete sol-aer și muniții. Armata României continuă să se mențină la mijlocul clasamentului global și are anumite puncte forte din punct de vedere al infrastructurii logistice și al unor capabilități terestre și navale. Totuși, lipsa unor platforme militare moderne, precum avioanele de atac dedicate, rămâne una dintre principalele provocări pentru modernizarea forțelor armate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul anunț al Armatei Române despre războiul din Orientul Mijlociu: „Nu este o amenințare militară la adresa teritoriului național” România găzduiește cel mai mare exercițiu militar al Forțelor Terestre ale SUA din Europa. Când are loc și ce testează NATO