Etichetă: Economic

Atentat la siguranța energetică națională și regională? Avertisment pe piața petrolieră: Compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc / Explicații contradictorii de la Ministerul Energiei, Cancelaria premierului și Autoritatea Vamală

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei nu opresc „mașina de război” a lui Vladimir Putin, iar petrolul rusesc, de pe urma căruia Rusia câștigă miliarde, continuă să curgă. În acest scenariu, MOL Ungaria joacă un rol esențial, iar siguranța energetică regională este amenințată, pentru că țițeiul rusesc mult mai ieftin „lovește” în rafinăriile care procesează unul mai scump, non-rus, inclusiv cele din țara noastră fiind afectate drastic. Relația dintre Viktor Orban și Vladimir Putin este un privilegiată, iar legăturile premierului maghiar cu MOL Ungaria au ridicat, de mult timp, numeroase semne de întrebare. Potrivit surselor Gândul, „compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc, iar autoritățile de la București nu iau măsuri și par a se complace într-o stare de dolce far niente”. Mai grav, MOL Ungaria are „mână liberă” în ceea ce privește rafinarea țițeiului ieftin adus din Rusia și – deși ar trebui să acționeze numai pe piața din Ungaria – importă și vinde petrol de origine rusească în întreaga regiune MOL joacă tare, iar România este una dintre „țintele” urmărite pentru o expansiune care, într-un final, înseamnă distrugerea concurenței și un robinet deschis pentru petrolul rusesc mai ieftin, cel care alimentează bugetul de război al Rusiei. „Piața românească trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL” Semnalul de alarmă este unul îngrijorător, iar autoritățile din România ar fi trebuit deja să ia în considerare și să stopeze avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl obține prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, avertizează sursel Gândul. „Piața internă trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL, iar pașii concreți trebuie făcuți cu rapiditate”, insistă aceleași surse. Verificarea achizițiilor de motorină ale MOL România de la Grupul MOL din Ungaria, în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat, preponderent, țiței rusesc. Solicitarea de documente privind originea motorinei și prețurile de transfer. Sursele Gândul din piața petrolieră avertizează că „MOL crește sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța și construiește, extinde, închiriază și operează noi depozite petroliere în România. Motorina și benzina produse din petrol rusesc ieftin sunt aduse de MOL din Ungaria în România prin Terminalul Halmeu”. „Într-un final, prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc, MOL acaparează întreaga piață petrolieră”, atrag atenția aceleași surse. MOL Ungaria înregistrează profituri imense din rafinarea țițeiului rusesc primit prin conducta Drujba, iar aceste profituri ar fi investite în acapararea piețelor din jur. „Spre deosebire de restul țărilor UE, Ungaria și Slovacia profită de derogările privind procesarea de țiței rusesc furnizat de Lukoil, Rosneft și Gazprom (companii sancționate internațional), generând Grupului MOL profituri suplimentare de miliarde de euro anual, bani care sunt folosiți pentru expansiune regională și acapararea de piețe de desfacere”, avertizează sursele Gândul din piața petrolieră. Mai mult, guvernul ungar a profitat din plin de această situație, oprind peste 2 miliarde de euro prin suprataxarea MOL, bani care – avertizează aceleași surse – „susțin interesele clasei politice maghiare de destabilizare regională și păstrare a guvernului Orban la putere în Ungaria”. „Pionul otrăvit al influenței Rusiei asupra Europei este chiar Viktor Orban, iar profitul net al Gruoului MOL din perioada 2022-2025 depășește 10 miliarde de euro! MOL Grup este pe cale să semneze achiziția rafinăriei NIS Serbia de la Gazprom, dar a depus ofertă și pentru activele LUKOIL (inclusiv cele din România). Acesta este un plan pus la punct de Putin și Orban. Rusia va păstra dominația energetică regională prin MOL, iar compania va acapara rafinării, depozite, terminale petroliere și va periclita, astfel, siguranța energetică regională”, au dezvăluit sursele Gândul. 3 întrebări esențiale pentru autoritățile din România Pentru a avea un tablou de ansamblu al întregii situații, Gândul a transmis trei întrebări esențiale către Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României și Mihai Savin, președinte la Autoritatea Vamală Română (AVR). Având în vedere avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl are prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, ce acțiuni au întreprins autoritățile din Romania pentru a proteja piața internă de politicile expansioniste ale MOL? Au fost verificate achizițiile de motorină ale Mol Romania de la Grupul Mol – în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat preponderent țiței rusesc? Au fost cerute documente privind originea motorinei și prețurile de transfer? Cum permit autoritățile din România ca MOL să crească sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța, dar și să construiască, extindă, închirieze și opereze noi depozite petroliere în România, acaparând astfel – prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc – piața petrolieră? Ministerul Energiei: „MOL România nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” La solicitarea Gândul, Serviciul Comunicare, Relații Publice și Protocol – Direcția Relații Externe din cadrul Ministerului Energiei a transmis că „5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive)”. În același răspuns s-a precizat că MOL România „nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” și că „niciun fel de marfă (deci și produsele petroliere) nu poate intra în țară, indiferent de modalitate, fără acordul Autorității Vamale Române”. „În conformitate cu prevederile art. 3m din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, importurile de țiței au fost interzise începând cu data de 5 decembrie 2022, iar din data de 5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive). În conformitate cu prevederile alin. (8) al art. 3m, nu se pot exporta produse petroliere obținute din ţiţei importat pe baza unei derogări de la prevederile Regulamentului. În data de 18 iulie 2025, a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse ca urmare a războiului de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei, care a introdus interdicția la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe. Compania Oil

Trump amenință că va distruge cel mai mare câmp de gaze din lume

Președintele Donald Trump a amenințat că va „distruge” cel mai mare câmp de gaze din lume, South Pars din Iran, dacă israelienii continuă atacurile asupra Qatarului. Mesajul a fost trimis pe rețeaua de socializare Truth Social. „Israelul, din furia provocată de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a atacat violent o instalație importantă cunoscută sub numele de zăcământul gazier South Pars din Iran. O secțiune relativ mică a întregului a fost lovită. Statele Unite nu știau nimic despre acest atac anume, iar țara Qatar nu a fost implicată în niciun fel în el și nici nu avea nicio idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreunul dintre faptele pertinente referitoare la atacul South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o porțiune a instalației de gaze GNL a Qatarului”, a scris Trump pe propria rețea de socializare. Președintele american a mai scris că nu va ezita să dea ordinul privind atacul asupra câmpului de gaze. „Israelul nu vor mai lansa atacuri asupra acestui zăcământ South Pars extrem de important și valoros, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod imprudent să atace un stat nevinovat, în acest caz, Qatarul – caz în care Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer masiv întregul zăcământ gazier South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-au mai văzut până acum. Nu vreau să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”, a adăugat Donald Trump. Atacuri asupra instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu Un atac cu rachete al israelienilor a vizat câmpul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. În replică, armata din Iran a atacat infrastructura energetică din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Printre altele, Iranul a atacat cu rachete orașul industrial Ras Laffan, principalul centru energetic al Qatarului. Compania de stat QatarEnergy a anunțat că centrul a suferit daune extinse după atacuri.

Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în februarie 2026, în creștere față de 2,0% în ianuarie, arată datele publicate de Eurostat. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată aceleași date publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene.   Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Danemarca, 0,5%, Cipru, 0,9% și Cehia 1,0%. La polul opus, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România, 8,3%, Slovacia, 4,0% și Croația, 3,9%. Față de luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în 12. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a crescut până la 1,9% în februarie 2026, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană. Datele Eurostat mai arată că ce a mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor din România În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%. „Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) față de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS.  RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană

Sute de mineri au ieșit pe străzile din Târgu-Jiu în a treia zi de proteste. Protestatarii au adus în fața sediului CE Oltenia coroane funerare și candele

Peste 1.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au ieșit miercuri, pentru a treia zi la rând, pe străzile din Târgu-Jiu. Minerii protestează împotriva concedierilor pregătite de CE Oltenia și cer demiterea conducerii și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat. De asemenea, oamenii au venit cu coroane funerare pe care scria „Odihnă veșnică CEO” și le-au așezat în fața sediului.  Minerii și energeticienii continuă protestele de amploare și sunt nemulțumiți din cauza siguranței locurilor de muncă. Aproximativ 1.5000 de angajați, care au contracte de muncă pe perioadă determinată vor fi disponibilizați de la Complexul Energetic Oltenia în două etape, de la 1 aprilie și 1 mai. Aceștia se tem că în noul Contract Colectiv de Muncă nu vor fi incluse măsuri de protecție socială. Conducerea Complexului Energetic Oltenia a transmis că negocierile pentru noul contract vor începe după aprobarea bugetului, iar alte disponibilizări nu sunt programate pentru următorii trei ani. Răspunsul nu i-a liniștit însă pe mineri, care au pornit în marș pe străzile din Târgu-Jiu și au cerut demisia conducerii complexului energetic și a Guvernului. Minerii au venit la protest cu coroane funerare și candele pentru cei trei directori ai Complexului Energetic Oltenia, Plvaeti, Trufelea și Bălășoiu. Aceștia au scandat „Demisia” și „Jos Guvernul, jos, că e mincinos”. De asemenea, sindialiștii spun că „actualul directorat și-a pierdut toată legitimitatea” și solicită demiterea directoratului și a Consiliului de Supraveghere. Sursa Foto: Pandurul „Solicităm ferm menținerea salariaților tineri în companie și adoptarea unor măsuri echitabile, inclusiv activarea prevederilor legii pensionării aplicabile înainte de septembrie 2024 ca soluție pentru echilibrarea situației din CEO”, cer minerii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sute de mineri au mărșăluit pe străzile din Târgu-Jiu în a doua zi de proteste. Ce îi nemulțumește pe oameni Minerii au protestat în fața Guvernului. Muncitorii au reclamat probleme majore la Complexul Energetic Oltenia și au strigat „Demisia”

Scandal în Parlament privind legea bugetului: amendamentul PSD pentru ajutorul unic al pensionarilor a trecut în comisii cu voturile PSD, UDMR și PACE, dar nu a adunat suficiente voturi. AUR nu a votat. PSD se retrage de la dezbatere

Gabriela Horga (PNL) a explicat în comisie că un amendament este adoptat doar dacă primește voturile a jumătate plus unu din membrii prezenți, adică 26 de voturi. Cum amendamentul a obținut doar 23 de voturi „pentru”, el nu a fost aprobat, a precizat Horga. După vot, disputa s-a mutat pe aspectele procedurale. Conducerea comisiei analizează regulamentul pentru a stabili dacă abținerea AUR, care a decis să nu voteze, trebuie contabilizată ca voturi împotrivă sau ca neexprimate. Se cere în cor reluarea votului, într-un scandal de proporții care a izbucnit după rezultat. UPDATE Daniel Zamfir (PSD) a solicitat reluarea votului, însă Bogdan Huțucă a respins cererea. Cei mai vehemenți contestatari din rândul PSD sunt Zamfir și Marius Budăi, care critică procedura. Iulius Marian Firczak, deputat al minorității rutene și secretar al Comisiei pentru buget, a confirmat că numărul voturilor pentru amendament nu a fost suficient în raport cu prezența deputaților. UPDATE Amendamentul PSD pentru majorarea ajutoarelor sociale a primit aviz favorabil în comisie, chiar dacă partidul nu a mai beneficiat de voturile AUR, care a preferat să se abțină. Decizia finală va fi însă stabilită joi, în plen, atunci când vor fi votate toate amendamentele propuse de PSD în cadrul pachetului de solidaritate. 23 de parlamentari de la PSD, UDMR și PACE au votat „pentru”, unul s-a abținut, cei 8 membri AUR nu au votat, iar 19 au spus „împotrivă”. URMĂREȘTE AICI LIVE AUR, partidul care a sprijinit PSD în ultimele două zile pentru trecerea mai multor amendamente, nu a susținut modificările propuse pentru bugetul Ministerului Muncii. Amendamentul ar fi majorat bugetul ministerului cu 1,1 miliarde de lei și a fost principala sursă de dispute în coaliție în ultimele luni. Același amendament va fi readus în plen pentru o decizie finală privind includerea sa în buget. În timpul dezbaterilor, Bogdan Huțucă de la PNL, președintele ședinței comisiei, a precizat că nu va intra în conținutul măsurilor de sprijin. „Abordez problema bugetară. Din abordarea Ministerului Finanțelor înțelegem că veniturile au fost întinse la maximum posibil.” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că sumele alocate pentru asistența socială au crescut semnificativ în ultimii ani. „Este clar că aceste sume au crescut și că presiunea pe buget a devenit din ce în ce mai mare. Am asigurat 1,7 miliarde pentru aceste plăți deja. Înțelegem nevoia și am acoperit din suma cerută 1,7 miliarde. În momentul în care extragem această sumă de 1,1 miliarde din buget, trebuie să punem banii la loc. Se adaugă la deficit. Ca atare, nu susținem amendamentul”, a spus Nazare. UPDATE Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță o creștere semnificativă, cu 300 de milioane de lei, a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenției. Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.”, transmite ministrul. Știrea inițială Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe. Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe. Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile. Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață. În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.

Cât ai câștiga pentru job-ul tău, dacă te-ai muta în străinătate

Diferențele salariale dintre România și marile economii occidentale rămân semnificative, chiar și pentru același nivel de experiență. O analiză orientativă arată cât ar putea câștiga un român la început sau la un nivel mediu de carieră dacă ar alege să lucreze în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Diferențe uriașe de salarii între România și țările din Europa sau SUA De la IT și medicină până la meserii tehnice sau din servicii, veniturile cresc considerabil peste graniță. Însă nu lipsesc surprizele. Pentru funcția de Software Developer, în România salariul net este de aproximativ 2.000 de euro. În străinătate, veniturile cresc treptat: 2.500 de euro în Italia, 2.600 în Spania, 3.800 în Germania, 4.200 în Anglia și ajung până la 6.500 de euro în SUA. Un medic specialist câștigă în România în jur de 2.400 de euro net, însă diferențele sunt uriașe peste hotare. În Italia poate ajunge la 3.500 de euro, în Spania la 3.800, în Germania la 5.500, în Anglia la 6.000, iar în SUA poate atinge chiar 12.000 de euro lunar. 1.400 de euro penru un inginer civil în România În sistemul medical, și asistenții sunt mult mai bine plătiți în afară. Dacă în România salariul este de aproximativ 1.000 de euro, acesta crește la 1.800 de euro în Italia și până la 4.500 de euro în SUA. Diferențe importante apar și în domeniul tehnic. Un inginer civil pornește de la circa 1.400 de euro net în România, dar poate câștiga între 2.200 și 5.500 de euro în străinătate, în funcție de țară. În educație, un profesor de liceu câștigă aproximativ 900 de euro în România, însă veniturile pot urca la 3.200 de euro în Germania sau 3.800 de euro în SUA. Și în zona financiară, un contabil pleacă de la circa 1.100 de euro în România, dar poate ajunge la aproape 4.800 de euro în SUA sau peste 3.000 de euro în vestul Europei. Salariile din HoReCa pot ajunge la 3.500 de euro peste ocean În transporturi apar însă și situații mai nuanțate. De exemplu, un șofer de TIR poate câștiga aproximativ 1.200 de euro în România, dar ajunge la 2.400 în Italia și 4.500 în SUA. Totuși, există și cazuri în care diferențele nu sunt foarte mari sau chiar surprinzătoare: în Spania, salariul estimat este de aproximativ 2.200 de euro, sub unele oferte din alte țări. Meseriile tehnice precum electrician sau instalator aduc în România în jur de 1.000 de euro net, dar pot depăși 3.000 de euro în Anglia și 4.000 de euro în SUA. În sectorul HoReCa, diferențele sunt mai mici, dar tot vizibile. Un chelner câștigă aproximativ 700 de euro în România, comparativ cu 2.800 de euro în SUA. Un bucătar ajunge de la 900 de euro în România la circa 3.500 de euro peste ocean. Recomandarea autorului: Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie Accident cu șase mașini pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Un autoturism s-a răsturnat, iar o femeie a ajuns la spital. Cum s-a întâmplat totul

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, reluat parțial. Ce nave au voie să treacă și ce vapoare sunt blocate

Traficul maritim se reia prin Strâmtoarea Ormuz însă la un nivel mult mai scăzut în comparație cu perioada anterioară războiului din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC. Câteva nave au făcut traversarea, semnalând că Teheranul permite trecerea unor încărcături de petrol în curse negociate. Blocada a redus traficul maritim la minimum, doar 21 de petroliere tranzitând ruta de la începutul războiului pe 28 februarie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Înainte de conflict erau peste 100 de nave zilnic. Aproximativ 400 de nave au fost observate operând în Golful Oman, în timp ce altele așteptau lângă punctul de blocare. Ce nave au reușit să treacă prin strâmtoare Navele care au reușit să treacă prin strâmtoare au legături cu anumite țări și companii. Cele mai multe sunt nave legate de China. De asemenea, armatorii greci, conduși de Dynacom Tankers Management, cu sediul la Atena, au fost printre primii operatori importanți care au testat ruta. În cazul lor nu se știe dacă trecerea s-a făcut cu aprobarea iranienilor. Prin zonă au trecut și cel puțin două nave din India. Ministrul indian de externe a recunoscut negocierile cu Teheranul pe care le-a descris drept productive. Luni, un petrolier sub pavilion pakistanez, încărcat cu țiței din Abu Dhabi, a tranzitat punctul de blocare. De asemenea, autoritățile turce au confirmat că o navă deținută de Turcia a primit permisiunea de a trece. Ce nave au fost atacate Atacurile asupra navelor din Golf au părut „aleatorii”, fiind mai degrabă menite să semene confuzie și perturbări, decât să vizeze anumite țări și companii, au explicat analiștii maritimi. Cel puțin 16 nave au fost lovite în apele din apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, a portului Khor Al Zubair din Irak și a Golfului Oman, a anunțat Organizația Maritimă Internațională. Experții au analizat și au aflat că cele mai multe dintre navele atacate au conexiuni occidentale sau cu state din Golf. Totuși, printre navele atacate sunt și vapoare din Thailanda, Vietnam și Brazilia. De la declanșarea crizei, armatorii s-au străduit să obțină rute alternative, porturi de rezervă și rețele de transport terestru. Când a început războiul, aproximativ 80 de nave container se îndreptau spre porturi din zona Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Kpler. De atunci, 43 au fost redirecționate către alte porturi din Golf, iar celelalte au plecat din regiune. Mărfurile au fost redirecționate către porturi din afara strâmtorii, în special Fujairah și Khor Fakkan din Emiratele Arabe Unite și Sohar din Oman, înainte de a fi transportate cu camioanele către destinațiile lor.

Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie

Comisiile reunite pentru buget din Parlament au început analiza sumelor alocate ministerelor și ordonatorilor principali de credite, pentru a face raportul necesar pentru plenul reunit. Chiar dacă joi va fi votul final pe proiectul de buget, sumele alocate pentru ministere sunt deja cunoscute, iar diferențele arată schimbarea de priorități din România. În cazul Apărării, alocările cresc spectaculos, în timp ce pentru alte domenii sensibile și cu nevoie mai mare de fonduri, precum Sănătatea, pierderile sunt notabile, iar Educația primește o creștere modestă, dar insuficientă. Unul dintre cele mai consistente bugete rămâne cel al Ministerului Apărării Naționale, care urcă de la 42,38 miliarde de lei, la 49,37 miliarde de lei, o creștere de 16,49%. Comparativ, în anii 2024, 2023 și 2022, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 42 miliarde de lei. În 2026, România continuă politica de majorare a cheltuielilor pentru apărare, într-un context regional tensionat și în linie cu angajamentele din cadrul NATO. Sursa: Ministerul Finanțelor Ministerul Sănătății pierde peste 3 miliarde de lei În contrast cu creșterea de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății suferă una dintre cele mai mari tăieri din bugetul pe 2026. Alocarea scade de la 26,14 miliarde de lei la 22,78 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12,87%, adică aproximativ 3 miliarde de lei mai puțin pentru sistemul sanitar. Reducerea apare în condițiile în care sectorul medical continuă să se confrunte cu deficit de personal și cu presiuni financiare mari pentru spitale și programe de sănătate. De altfel, bugetul pentru Sănătate în 2026 este cel mai scăzut din ultimii cinci ani. În 2022 și 2023, Ministerul Sănătății a primit 25 de miliarde de lei, iar în 2024, 24 de miliarde de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Educația, creștere modestă în 2026 În cazul Ministerului Educației, bugetul ajunge la 64,78 miliarde de lei în 2026, în creștere cu 5,78% față de anul precedent, când alocarea era de 61,24 miliarde de lei. Deși este o majorare, ritmul este mult mai redus comparativ cu creșterile spectaculoase de la alte ministere. De asemenea, de-a lungul anilor, Educația a avut evoluții ale bugetului. În 2022, bugetul a fost de 58 de miliarde de lei, în 2023 de 59,7 miliarde de lei, iar în 2024 bugetul a fost de 61 miliarde de lei. Totuși, deși au existat evoluții, investițiile în educație rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului și pentru a recupera subfinanțarea acumulată în ultimii ani. Sursa: Ministerul Finanțelor Niciun guvern nu a respectat ținta de 6% din PIB pentru Educație În cazul Educației, este de remarcat faptul că, potrivit Legii Educației, aprobată la începutul anului 2011, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să aloce anual 6% din PIB pentru acest sector. Prevederea nu a fost respectată niciodată de la adoptar, iar aplicarea ei a fost blocată prin Ordonanțe de Urgență și alocări reale scăzute. În 2021, Educația a înregistrat unul dintre cele mai mici procente alocate din ultimele decenii, aproximativ 2,5% din PIB. În 2026, alocarea de 64,78 miliarde de lei reprezintă aproximativ 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce se voia în acea lege. În plus, în noua Lege a Educației din 2023 s-a renunțat la alocarea celor 6% din PIB și s-a trecut la o formulă care vizează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dar nici acest prag nu a fost atins integral în primele bugete de după adoptare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie

De ce au adăugat britanicii berea fără alcool și produsele pentru îngrijirea animalelor în coșul de măsurare a inflației

Schimbările în obiceiurile de consum Serviciile și produsele de îngrijire a animalelor de companie, berea fără alcool, camerele video de bord dar și humusul  au fost adăugate pe lista de produse utilizate pentru măsurarea inflației din Marea Britanie. Mișcarea reflectă schimbările în obiceiurile de cheltuieli din Regat. În actualizarea anuală a coșului de bunuri și servicii utilizat pentru urmărirea creșterii prețurilor, Oficiul Național de Statistică al UK adăugat 27 de articole pe lista de peste 700 de produse considerate reprezentative pentru ceea ce consumatorii cheltuiesc de obicei. Alte 19 au fost eliminate. Datele scanerelor supermarketurilor vor fi utilizate pentru mai mult de jumătate din piața de produse alimentare. Inflația va crește în UK Înainte ca războiul din Iran să împingă în sus prețurile la energie, Banca Angliei se aștepta ca inflația să scadă la 2,1% în al doilea trimestru și să rămână la ținta băncii de 2%. Sau chiar mai puțin până la sfârșitul perioadei de prognoză. Cu toate acestea, David Miles, economistul principal de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, organismul de supraveghere fiscală al Regatului Unit, a avertizat săptămâna trecută că inflația ar putea încheia anul la aproximativ 3% dacă prețurile la energie rămân la nivelurile actuale. Britanicii consumă produse mai sănătoase Stephen Burgess, director adjunct pentru prețuri la ONS, a declarat că actualizarea articolelor urmărite pentru măsurarea inflației oferă o „perspectivă valoroasă” asupra celor mai recente obiceiuri de cumpărături ale consumatorilor. Cererea de servicii de îngrijire a animalelor de companie a crescut, pe măsură ce proprietarii de animale au căutat tratamente de îngrijire suplimentare pe lângă serviciile veterinare. În plus, sunt semne că o parte din britanici renunță la consumul de alcool. „Anul acesta, alegerea pentru un stil de viață mai sănătos influențează cheltuielile consumatorilor. Asta se reflectă în produse precum humusul și berea fără alcool. Și cererea pentru rulote și pentru produsele de îngrijire a animalelor de companie se reflectă de asemenea”, a adăugat el. Oamenii sunt în pas cu tehnologia. La fel și coșul Impactul tehnologiei asupra oamenilor este evident. Britanicii cumpără și multe camerelor de bord. Coșul zilnic prin care se măsoară inflația este în trend cu ultimele cereri de pe piață. Statistica britanică a renunțat să mai ceară prețurile de la hoteluri cu o zi în avans și a eliminat și hârtia de împachetat din coșul inflației. Ultima a fost înlocuită cu role de hârtie. De ce? Simplu, pentru că reflectă mai bine sectorul ambalării cadourilor. UK introduce scannere în supermarketuri, ca statisticile să fie precise Marea Britanie va adăuga și scannere în supermarket ca statisticile economice ale statului să fie cât mai precise. Trecerea la scannerele de date pentru mai bine de jumătate din piața alimentară și modificarea coșului în măsurarea inflației vor fi reflectate în rapoartele de la sfârșitul lunii martie. ONS a explicat că mii de prețuri colectate manual vor fi înlocuite cu milioane de prețuri colectate automat de la casele de marcat ale supermarketurilor. Oficialii spun că metoda nu va divulga nicio informație despre consumatorii individuali, ci se va mări doar cantitatea vândută din fiecare produs. Măsura va permite ONS să vadă cum schimbările prețurilor afectează comportamentul consumatorilor și să se asigure că respectivul coșul de produse prin care se măsoară inflația este corect și de actualitate.

Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală

Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro până la 229,3 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,3% față de 31 decembrie 2025, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere cu 0,6% față de aceeași dată.  Conform raportului publicat de instituție, în ianuarie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 997 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro. Sursa: Banca Națională a României „În luna ianuarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 milioane euro, comparativ cu 1 032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro”, arată datele BNR.  Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro