Etichetă: Economic

Jale în Teleorman. Japonezii de la JTEKT se pregătesc să închidă Fabrică de Rulmenți Alexandria

Grupul japonez JTEKT plănuiește o închidere treptată a fabricii din România – fosta Fabrică de Rulmenți Alexandria, din Teleorman, procesul urmând să se încheie peste un an, publică exclusiv Economedia. Compania invocă dificultățile din piața globală, pierderi financiare și declin al vânzărilor și urmează să înceapă concedieri de personal în luna iunie. Firma din România, care produce rulmenți și componente auto specializate, este cel mai mare angajator din Teleorman, cu peste 800 de salariați, preia G4Media. Acest lucru va fi o lovitură pentru economia privată locală aflată deja în colaps. Conducerea grupului a transmis că analizează şi opțiunea unei posibile vânzări. JTEKT a luat recent măsuri pentru a-și vinde operațiunile din Europa. Informația a fost confirmată pentru Economedia de administrația din Teleorman, conform acelorași surse. Vestea vine într-un context în care în România s-au făcut ample disponibilizări în ultimii doi ani, industria auto fiind una dintre cele mai afectate, pe fondul turbulențelor globale. „În urma unei ample evaluări strategice a capacitătilor sale de producţie din Europa”, JTEKT Group a anunţat intenţia de a iniţia o inchidere treptată a fabricii din România. Recomandarea autorului: Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker

Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat sâmbătă la Antena 3 CNN că România are suficiente rezerve pentru patru luni în scenariul în care în țară nu ar mai ajunge niciun litru de petrol sau de motorină în țară. El a precizat că doar în scenariul în care nu există o alternativă la aprovizionarea cu petrol vor fi folosite rezervele de urgență. Întrebat dacă românii ar trebui să se aștepte la măsuri extreme, precum restricțiile de circulație cu autoturismul, ministrul a precizat că “nu ar trebui să ajungem acolo.” “Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ajungem acolo. Mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel național. Bineînțeles că e decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim mașina. Ceea ce este foarte important acum e că noi, ca țară să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care nu au legătură cu Orientul Mijlociu, în special din Guiana Franceză, Kazahstan și Azerbaidjan. Putem să spunem că nu suntem atât de afectați. În schimb aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de față o zonă de potențial risc. Ceea ce e important e că am diversificat foarte mult rutele. Nu depindem de acea zonă, dar e un val la nivel mondial care afectează fiecare economie”, a explicat Bogdan Ivan, pentru A3CNN. Scenariul situației de criză Despre oportunitatea declararării situației de criză pe piața țițeiului, Bogdan Ivan a explicat: “Am vrut să pregătesc cadrul legal pentru ca în situația în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și vom avea o creștere continuă a prețurilor, a cotațiilor barilului de petrol și a tonei de motorină la nivel internațional, lucru care va afecta și economia României, să putem, în momentul în care decidem că trebuie să intervină statul să o facă de îndată fără să aștepte zile sau foarte mult timp să elaboreze acte normative, avize de la diferite ministere. Acest mecanism trebuie pregătit și să nu ne trezim în situația în care să spunem că nu putem să decidem pentru că nu avem act normativ”. Reziliența României În situația în care se constată o penurie în aprovizionarea și rafinarea pe plan intern, România va folosi stocurile de urgență: Dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piața într-o anumită zonă pentru a ține prețul stabil și de a ne asigura că dacă apare o nouă blocadă mult mai mare, în Canalul de Suez, care ne-ar afecta în mod direct, atât în România, cât și în Europa care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, evident că ești nevoit să intervii. Stocurile de urgență le activezi doar într-o situație cu adevărat de criză și dacă nu mai ai altă soluție. Suntem pregătiți cu aceste stocuri de criză, dacă nu am mai aduce în România nici un litru de motorină, nici un litru de țiței. Am fi în situația în care, aproape patru luni de zile, cu stocul de criză plus stocuri comerciale să putem să funcționăm”, explică Bogdan Ivan pentru A3CNN. Recomandarea autorului: Cât costă benzina și motorina pe 14 martie 2026. A opta scumpire luna aceasta

Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin

Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina.  Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol  după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.

Cumperi un apartament prin bancă, plătești triplu în România. Țara noastră are cele mai mari dobânzi din Europa. Care este situația în Bulgaria, Ungaria sau Grecia. Date oficiale de la bănci

Când prețurile cresc și dobânzile urmează același trend ascendent, presiunea pe bugetul românilor devine tot mai apăsătoare. Pentru mulți dintre aceștia, plata ratelor lunare a devenit o adevărată provocare, mai ales atunci când veniturile nu țin pasul cu inflația și cu dobânzile uriașe oferite de bănci. De altfel, aproape 17.500 de apartamente s-au vândut în primele două luni din 2026, cu 21% mai puține față de anul precedent, arată datele Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În plus, tendința de scădere înregistrată în luna ianuarie 2026 a continuat și în următoarea lună, astfel că, dacă în ianuarie s-au vândut cu 25% mai puține apartamente față de aceeași lună a anului trecut, în februarie s-au vândut cu 20% mai puține unități față de februarie 2025. Romanii plătesc cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare din Europa La nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, în alte state europene, costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Diferențele de dobânzi între România și celelalte state europene sunt uriașe Potrivit unor simulări realizate pe baza ofertelor publicate de mai multe bănci din Europa, costul total al dobânzii pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, diferă semnificativ între statele europene. În România, suma totală plătită de un client pentru un credit ipotecar poate ajunge la 205.000 de euro. În Ungaria, costul estimat este de circa 93.000 de euro, iar în Grecia dobânda totală se situează în jurul valorii de 72.000 de euro. La polul opus, se află țări precum Spania, unde dobânda totală pentru un credit de 100.000 de euro este estimată la aproximativ 56.000 de euro, iar în Bulgaria, se situează în jurul valorii de aproximativ 57.000 de euro. Difrențele sunt semnificative în special din cauza dobânzilor practicate pe piețele locale și de indicatorii de referință folosiți pentru calculul creditelor ipotecare. În România, majoritatea creditelor ipotecare sunt legate de indicatori precum IRCC sau ROBOR, în timp ce creditele pentru majoritatea statelor din zona euro sunt indexate de EURIBOR, un indicator care a avut valori mai reduse în ultimii ani. În cazul României este și mai greu pentru că BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, un semn clar că dobânzile nu vor scădea prea curând. Ce înseamnă asta pentru un român care vrea să-și cumpere o casă Diferențele dintre nivelurile dobânzilor reflectă faptul că, în România, suma totală plătită pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, poate ajunge foarte aproape de dublu sau chiar peste dublul sumei împrumutate, dacă dobânda rămâne ridicată pe întreaga durată a creditului. În condițiile în care dobânzile rămân ridicate, iar veniturile nu cresc în același ritm, accesul românilor la locuințe va deveni din ce în ce mai dificil. Acest lucru se reflectă deja în scăderea numărului de tranzacții imobiliare și ar putea avea efecte pe termen lung asupra pieței imobiliare din România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele IRCC crește la un maxim istoric. Automat, explodează și RATELE românilor. Cu cât, vezi calculele Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică. Lecția bulgară: Piața imobiliară de la Sofia este în plină expansiune, prețurile au crescut cu 156% în ultimii 10 ani

Florin Barbu. Consiliul Concurenței să investigheze urgent! De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru?

Florin Barbu, ministrul Agiculturii cere Consiliul Concurenței să investigheze urgent de ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a avea acces în supermarketurile din România. Barbu a mers pe teren, în magazinul unui retailer german și a descoperit numai marfă de import, sau reimportată din țări ca Cipru, în acest caz. De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a putea accesa piața supermarketurilor din România? Consiliul Concurenței să investigheze urgent!, posteză ministrul Agriculturii. Constatările la raft ale ministrului Agriculturii Am stat de vorbă cu fermieri, am analizat date și am mers în magazine. Am intrat într-un supermarket al unui mare retailer german. Pe rafturi am găsit multă carne de porc, țara de proveniență: Spania – aproape de termenul de expirare – și foarte puțină carne românească, la prețuri mai mari decât cea de import. Astăzi, la poarta fermei, porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei/kg, iar în supermarket carnea ajunge să coste în medie între 20 și 28 de lei. Fermierii sunt puși în situația să vândă sub costul de producție sau să își închidă fermele, în timp ce consumatorul plătește din ce în ce mai mult pentru carne provenită din import. Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare. Din cauza acestor mecanisme, fermele românești se închid, iar românii plătesc tot mai mult pentru mâncare. De aceea atrag atenția Consiliului Concurenței să verifice cine câștigă din acest lanț și de ce fermierii și consumatorii români trebuie să plătească scump. La raionul de carne de pasăre situația este cel puțin la fel de alarmantă. Vă dau un exemplu: peste 60% din produse sunt etichetate sub un singur brand – Gustavi – deținut de o firmă înființată în 2024, cu 5 angajați, care la rândul ei este deținută de un offshore din Cipru. Astfel de companii doar comercializează produse ale unor mari producători români. Cu alte cuvinte, produse ale unor companii românești, precum Avicola Crevedia, Coco Rico, Morandi, Avicola Focșani sau EuroAvi, cu sute de angajați și producție reală, care nu au acces la raft. Cum ajunge o firmă din Cipru să umple rafturile supermarketurilor din România cu produse obținute de ai noștri? Am spus-o și o repet: Ministerul Agriculturii nu are atribuții de control, dar se va implica împreună cu Consiliul Concurenței și toate celelalte autorități pentru a opri aceste practici comerciale neloiale!

Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker

Sindicatul Autoturisme Dacia a publicat vineri un comunicat în care avertizează că anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi la uzina de la Mioveni. Cauzele invocate sunt infrastructura întârziată, energia scumpă, instabilitatea fiscală şi mutarea modelelor noi în Turcia şi Slovenia. Mesajul vine la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, amintește ZF.ro. Comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) a transmis vineri, 13 martie 2026, un comunicat public în care avertizează că uzina de la Mioveni intră într-o perioadă fără precedent în ultimele două decenii: reducere de producţie şi concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi. „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi, pe fondul scăderii cererii şi al accelerării proceselor de robotizare şi automatizare”, se arată în comunicatul sindicatului. Compensații pentru concediați La începutul anului, în cadrul campaniei de plecări voluntare demarată pe 1 martie, se vorbea despre până la 900 de angajaţi care ar putea părăsi compania. Liderul de sindicat Viorel Ungureanu confirma încă din noiembrie 2025 că managementul Dacia a anunţat reducerea producţiei cu 165 de vehicule pe zi – adică peste 10% din capacitatea zilnică de aproape 1.390 de maşini. Pachetele compensatorii oferite în cadrul campaniei de plecări voluntare merg de la 25.000 de lei net pentru angajaţii cu până la doi ani vechime, până la circa 210.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pentru cei cu peste 16 ani, iar persoanele cu boli profesionale sau invalidităţi pot primi echivalentul a circa 50.000 de euro. Dacia Striker pleacă în Turcia Dar comunicatul de vineri schimbă tonul: nu mai vorbim doar despre plecări voluntare gestionate cu pachete financiare, ci despre o reducere structurală de personal de 1.200 de oameni, într-un context în care modele noi nu mai vin la Mioveni, ci au ajuns să fie produse chiar în Turcia. Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China, iar Slovenia se pregăteşte să fie a cincea. Este o premieră la Dacia – până acum, reducerile de personal se gestionau exclusiv prin plecări voluntare şi ieşiri la pensie, nu prin concedieri propriu-zise. „Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Piteşti-Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală şi politică, dar şi programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivităţii României pentru investiţii. „SAD subliniază că modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric de segment A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni. Peste 90% din producţia uzinei este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici „poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale”. Comunicatul sindicatului vine la doar trei zile după evenimentul futuREady organizat de Grupul Renault pe 10 martie 2026, la Paris, unde ZF a participat la mese rotunde cu trei directori de top ai grupului francez. Declaraţiile de acolo confirmă, din perspectiva managementului, exact ceea ce sindicatul semnalează din perspectiva angajaţilor. Diferenţa este de ton: la Paris, mesajele au fost calibrate şi diplomatice; la Mioveni, comunicatul sindicatului nu mai lasă loc de interpretare, rezumă ZF. Recomandarea autorului: Primele imagini cu noul model Dacia Striker. Când se va lansa și care este prețul

INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor

Inflația rămâne la un nivel greu de suportat pentru buzunarele românilor, în ciuda scăderii ușoare de la finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut în luna februarie la 9,3% și este a șaptea lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%.  Potrivit datelor publicate de INS, rata anuală a inflației în februarie a scăzut la 9,3%, de la 9,6% în luna ianuarie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, +11,37%, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 9,41%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,89%. La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 25,82%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 16,12% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 13%. Alte creșteri semnifiative au fost înregistrate la laptele de vacă, 9,81%, la pâine, 10,2%, la ouă cu 14,33% și la carnea de bovine, 11,79%, iar carnea de pasăre s-a scumpit cu 8,5%. Există totuși și reduceri de preț în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent la unele produse alimentare precum cartofi, -11,82%, la fasolea boabe și alte leguminoase, -4,54%, la făină, -2,29% și mălai, -1,27%. Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40%, urmate de cele de apă, canal și salubritate cu 17,21%, cele de igienă și cosmetică, cu 15,94% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 15,96%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la serviciile de reparații auto, 14,90%, serviciile de confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, 14,86%. De asemenea, chiriile au suferit o majorare de 8,52% în ultimul an, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 12,59%, transportul urban și-a majorat tariful cu 10,02%, iar cel interurban rutier cu 7,99%. Singura scădere de preț în această categoie a fost înregistrată în cazul tarifelor serviciilor aeriene care s-au diminuat față de anul trecut cu 2,2%. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din februarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 56,92%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică, 13,41%, la cărți, ziare, reviste, 10,15%, detergenți, 9,01%, tutun și țigări, 7,47%. RECOMANDAREA AUTORULUI: O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%

Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială/Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026

Doi foști miniștri de Finanțe, Adrian Câciu și Florin Cîțu, trag un semnal puternic de alarmă și susțin că România este într-o criză socială de proporții. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a șasea lună la rând.  Datele publicate de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a scăzut atât ca serie bruă cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%. Florin Cîțu: Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care subliniază că în luna ianuarie 2026 consumul populației a înregistrat o prăbușire care marchează a șasea lună consecutivă de scădere. De asemenea, Cîțu susține că există o discrepanță gravă între realitatea economică și estimările oficiale și avertizează că atunci când principalul motor al economiei cade pentru șase luni consecutive, nu mai este vorba despre analiză economică, ci despre propagandă. „Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum. Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă.” Adrian Câciu: Criză socială! Nu este deloc bine! Pe de altă parte, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, subliniază dimensiunea socială a crizei într-o postare pe rețelele sociale. Acesta susține că România trece printr-o criză socială, iar presiune recesionistă se resimte tot mai mult în viața de zi cu zi. „Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.” De asemenea, Adrian Câciu critică și propunerea de buget publicată recent de ministrul Bolojan și susține că aceasta nu răspunde provocărilor reale ale momentului. „1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim: a. Șocul infaționist și recesionist; b. Șocul conflictului din Iran. Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene. 2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita? Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat. 3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili. Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună 4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB”.  Florin Cîțu cataloghează majorarea TVA la 21% a lui Bolojan drept un „experiment eșuat” și susține revenirea la cota de 19% Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează: „De azi noapte lumea a intrat în anticamera celei mai mari crize financiare din istorie”

Guvernul extinde sprijinul pentru transportatori până la 30 aprilie 2027. Schema de compensare a motorinei se modifică substanțial

Guvernul României a adoptat o hotărâre pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1094/2025, prin care se continuă sprijinul acordat operatorilor de transport rutier pentru compensarea creșterii prețului la motorină, dar schema de compensare a motorinei se modifică substanțial, anunță Ciprian Constantin Șerban Ministrul Transporturilor și Infrastructurii. Ce se schimbă prin noua hotărâre: Schema de ajutor de stat își schimbă denumirea și va viza compensarea creșterii prețului la motorină, nu doar a accizei. Perioada de acordare a ajutorului este extinsă până la 30 aprilie 2027, pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026. Valoarea compensării crește la 85 bani/litru – pentru motorina achiziționată între 1 aprilie 2026 – 31 decembrie 2026, față de valorile anterioare: 40 bani/litru – pentru motorina achiziționată între 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 65 bani/litru – pentru motorina achiziționată între 1 ianuarie 2026 – 31 martie 2026 Bugetul total estimat al schemei se mărește de la 190 milioane lei la 652,195 milioane lei, iar aproximativ 6.200 de operatori economici vor beneficia de acest sprijin. Operațiunile privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor se realizează strict de către ordonatorul principal de credite – Ministerul Finanțelor în calitate de furnizor al ajutorului de stat, instituție responsabilă în ceea ce privește plata sumelor aprobate prin decizii. Depunerea cererilor pentru compensare se face online Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. a pus la dispoziția operatorilor de transport Sistemul informatizat de administrare a schemei de ajutor de stat, care permite depunerea electronică a cererilor și a documentelor justificative. Platforma este disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la adresa: https://compensareacciza.arr.ro Situația actuală a utilizării sistemului: 3058 conturi de utilizatori create în platformă 2558 cereri de compensare depuse pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025 71.339.118 lei – valoarea totală solicitată de operatorii de transport Operatorii beneficiază și de suport tehnic pentru utilizarea platformei, atât telefonic, la numerele dedicate, cât și prin e-mail: [email protected]. Recomandarea autorului: Peste o mie de baze sportive și tabere pentru tineret trec de la Stat în administrarea autorităților locale

INS: Exporturile au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, faţă de ianuarie 2025, iar importurile au scăzut cu 7,7%.

Exporturile României au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, față de aceeași lună a anului precedent, iar importurile au scăzut cu 7,7%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 15,5%.  În ianuarie 2026, România a exportat bunuri în valoare de 6,9 miliarde de euro și a importat bunuri în valoare de 9,2 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a fost de 2,3 miliarde de euro, mai mic decât în ianuarie 2025, atunci când depășea 2,7 miliarde de euro. În ianuarie 2026, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport, 45,3% la export și 35,5% la import și alte produse manufacturate, 27,8% la export și 27,9% la import. „În luna ianuarie 2026, exporturile FOB au însumat 6903,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9228,6 milioane euro.  Faţă de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au scăzut cu 4,7%, iar importurile au scăzut cu 7,7%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2026 a fost de 2325,5 milioane euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025”, arată datele INS. În categoria alimente și animale vii, România a exportat aproximativ 485 milioane euro și a importat de aproximativ 778 milioane euro. Importurile de alimente au scăzut puternic față de anul trecut, -16,3%, iar la combustibili și energie, exporturile și importurile au scăzut și ele cu -12,9%, respectiv -14,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, datele publicate de INS arată că atât exporturile, cât și importurile au scăzut față de aceeași lună din 2025. Exporturile au scăzut cu 4,7%, în timp ce importurile au scăzut cu 7,7%, iar deficitul comercial s-a redus pentru că importurile au scăzut mai mult decât exporturile. RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere