Etichetă: Economic

Frații Pavăl continuă seria investițiilor strategice. În ce investesc proprietarii Dedeman 27 de milioane de euro

Proprietarii brandului Dedeman, frații Adrian și Dragoș Pavăl, fac un nou pas curajos după ce au semnat recent preluarea magazinelor Carrefour în România. Grupul Pavăl Holding a anunțat că a investit 27 de milioane de euro în dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, conform Profit.ro  Investițiile fac parte din strategia grupului de a crește eficiența energetică a clădirilor din portofoliu și de a reduce impactul asupra mediului. Pavăl Holding a transmis că a instalat în ultimii ani, cu ajutorul Simtel Team, centrale fotovoltaice pe acoperișurile mai multor magazine și depozite logisitce. „La nivelul grupului Pavăl Holding, dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile reprezintă o direcție strategică, prin care ne propunem să creștem eficiența energetică a clădirilor din portofoliu și să reducem impactul asupra mediului.  În acest context, în colaborare cu Simtel Team, au fost instalate în ultimii ani centrale electrice fotovoltaice pe acoperișurile unor magazine și depozite logistice Dedeman, proiectele fiind implementate etapizat, în funcție de specificul tehnic al fiecărei locații”. De asemenea, reprezentanții companiei spun că investițiile realizate până în prezent se ridică la aproximativ 27 milioane de euro. Acestea au vizat instalarea de centrale fotovoltaice pe mai multe active din portofoliu, 54 de magazine și 6 depozite logistice. În plus, proiectul devoltat de Grunman Energy la depozitul logisitc Dedeman din Pantelimon face parte din planurile de extindere a capacităților de producere a energiei regenerabile în cadrul grupului. „Rețeaua Dedeman dispune în prezent de 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice, cu o putere totală instalată de aproximativ 40 MWp. Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office Cluj-Napoca, aflată în portofoliul grupului. În ceea ce privește proiectul dezvoltat de Grunman Energy la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon, acesta face parte din planurile de extindere a capacităților de producere a energiei regenerabile în cadrul grupului. În prezent, analizăm și alte oportunități de dezvoltare a unor proiecte similare pe alte clădiri din portofoliu, acolo unde infrastructura permite. Valoarea totală a investițiilor realizate până în prezent se ridică la aproximativ 27 de milioane de euro”, au transmis reprezentanții Pavăl Holding. În ce își reinvestesc frații Dedeman câștigurile După ce au transformat Dedeman în cea mai mare companie antreprenoriala din țară, frații Pavăl au început să își diversifice investițiile. Până în acest moment, au direcționat aproximativ 1 miliard de euro spre sectorul imobiliar. Pe lângă imobiliare, aceștia și-au extins plasamentele și în construcții, industrie, energie, viticultură, fonduri de investiții, piața colectării de deșeuri, panouri fotovoltaice, transport fluvial, sănătate, auto și agricultură. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imperiul Dedeman se extinde. După preluarea Carrefour, frații Pavăl vizează acum o piață majoră din Europa Cine sunt cei doi frații care vor cumpăra Carrefour. Proprietarii Dedeman sunt în topul celor mai bogați români, potrivit Forbes

Specialiștii unei renumite bănci din Marea Britanie fac anunțul către investitori: Vindeți titlurile României și cumpărați-le pe cele ale Ungariei

Analiștii băncii britanice Barclays spun că investitorii ar trebui să își mute plasamentele de pe titlurile de stat emise de România către cele ale Ungariei. Deși Ungaria este expusă la șocul generat de creșterea cotației petrolului, o victorie a opoziției în Ungaria ar crește atractivitatea datoriei emise de guvernul de la Budapesta deoarece ar putea duce la o normalizare a relației cu Comisia Europeană și la deblocare unor fonduri UE.  Barclays a fost printre primele bănci care, la mijlocul anului 2025, au recomandat poziționarea pe piața valutară pentru o victorie a opoziției împotriva partidului de guvernământ al premierului Viktor Orban. „Ambele țări se confruntă cu provocări generate de prețurile mai mari la petrol, prin inflație, pentru creșterea economică și de efectele asupra contului curent. Totuși, considerăm că, în cazul Ungariei, piețele se vor concentra în următoarele săptămâni asupra viitoarelor alegeri. Ne așteptăm la un efect pozitiv pe piețele financiare dacă va câștiga opoziția, având în vedere perspectivele îmbunătățirii relației cu UE și deblocării de fonduri europene”, semnalează Barclays, conform Bloomberg.  În cazul țării noastre, problemele cauzate de prețul petrolului se adaugă la dificultățile bugetare. România se confruntă cu o problemă bugetară semnificativă, după ce în 2024 a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. De asemenea, Guvernul are încheiat un plan fiscal pe 7 ani cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice, iar deficitul bugetar estimat este de 6,2% din PIB în acest an, comparativ cu 7,65% anul trecut și 8,67% în 2024. „Referitor la România, efectele cotațiilor mai ridicate la petrol s-ar putea adăuga problemelor cu care se confruntă în ce privește consolidarea finanțelor publice, aceasta din urmă fiind exențială pentru păstrarea ratingului recomandat investitorilor. Cu diferențele de randament între Ungaria și România încă aproape de minimele recente pe acest segment (titluri pe 10 ani, n.r.), vedem oportunități într-o astfel de reorientare (de la titluri românești la cele ale Ungariei, n.r.)”, spun experții. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026. Dobânzile sunt mai mari decât la bănci Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi

Un cunoscut om de afaceri maghiar, apropiat al premierului Viktor Orban, negociază cu Auchan pentru preluarea unor hipermarketuri din România

Investitorul maghiar Dániel Jellinek, deținătorul grupului Indotek, pregătește o mișcare importantă pe piața românească de retail, conform Profit.ro. Omul de afaceri a intrat în discuții cu grupul francez Auchan pentru achziția a patru centre comerciale în care funcționează hipermarketuri discount ATAC din România, o tranzacție de aproximativ 40 de milioane de euro.  Discuția vizează cumpărarea a 4 din cele 9 centre comerciale în care funcționează magazine ATAC Hiper Discount deschise în locul unor hipermarketuri Auchan. Este vorba despre proprietăți din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, iar suprafața cumulată a acestor spații depășește 25.200 de metri pătrați. Modelul tranzacției imobiliare este unul de tip sale & lease back, ceea ce înseamnă că investitorul ar cumpăra proprietățile imobiliare, în timp ce magazinele ATAC ar continua să opreze în aceleași spații ca chiriași. Tranzacția face parte dintr-o strategie tot mai vizibilă a grupului Auchan de a elibera capitalul blocat în activele imobiliare. În acest fel, francezii s-ar concentra mai mult pe activitatea de retail, în timp ce proprietățile ar fi transferate către invsestitori specializați în real estate. De asemenea, compania Idotek nu este la prima tranzacție care vizează proprietăți închiriate grupului Auchan. În 2023, a cumpărat 47% din grupul care operează rețeaua Auchan în Ungaria. Cine este cumpărătorul care deține Indotek Dániel Jellinek este un dezvolator imobiliar care a făcut afaceri cu ginerele lui Viktor Orban, Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai influenți investitori imobiliari din Ungaria. Grupul Indotek controlează un portofoliu de peste 300 de proprietăți, aproape 2 milioane de metri pătrați se spații imobiliare și peste 3.500 de contracte de închiriere în Europa. Dániel Jellinek Averea omului de afaceri a crescut în ultimii ani de la aproximativ 300 milioane de euro în 2019 la peste 870 milioane euro în 2025, potrivit clasamentelor din Ungaria. De asemenea, în România, Indotek a intrat pe piață în 2019 prin achiziția Promenada Mall Târgu Mureș, într-o tranzacție estimată la 43 milioane de euro. Ulterior, compania a cumpărat mai multe clădiri de birouri în București și a intrat și pe segmentul logistic. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost deschis un nou magazin ATAC Super Discount în București. Sute de oameni au fost prezenți Carrefour anunță oficial că pleacă din România. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără cu 823 de milioane de euro toate magazinele

Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală

Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale.  Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței  și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței  și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974,  în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”

Andrei Caramitru: Statul nu are cum să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar

Într-o nouă postare pe rețelele de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că așteptările publice cu privire la tăierea accizelor la carburanți sunt nerealiste. Acesta susține că statul român nu mai are suficiente resurse și se află „cu chiloții în vine financiar”. Cu alte cuvinte, Caramitru explică, în postarea de pe pagina personală de Facebook, că măsurile populiste cerute de opinia publică, reducerea accizelor și înghețarea prețului la benzină și motorină, sunt imposibil de implementat fără sacrificii bugetare. Or, analistul avertizează că nu contează cine este la cârma guvernului și susține că România nu știe să pună bani deoparte, ci dimpotrivă, se îndatorează în exces. „Isteria asta că trebuie să facă guvernul ceva. Să taie accizele. Să blocheze prețul la benzină și motorină. Aualeu. Situația e așa: nu se va face nimic, o vom încasa în plex, fix cum am încasat toată inflația anul trecut și anul ăsta și vom tot încasa. Nu contează cine e în guvern, e irelevant, apropo. Când în perioadele bune nu pui niciun ban deoparte, bă, te mai și îndatorezi în exces — când vine vremea grea, ești terminat. Orice om, cât de cât rațional, înțelege așa ceva. Însă noi, ca țară/ca sistem, nu înțelegem asta. Statul NU ARE CUM să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar. Bine — în TEORIE ar putea, dar ar trebui să taie din altă parte cheltuieli, adică din Anghel Saligny, pușculița partidelor și a primarilor. Nu se va întâmpla asta, nu, nu vor accepta așa ceva, never ever. Deci o vom încasa”. Un alt punct central al analizei este efectul politicilor salariale și al pensiilor. Caramitru avertizează că această dinamică, în care veniturile cresc pe hârtie fără să aibă efecte la nivelul producției, duce la presiuni inflaționiste și la slăbirea puterii de cumpărare pentru toți românii. De asemenea, analistul economic subliniază că, dacă reducerea de accize ar fi susținută în mod real, aceasta ar impune diminuarea altor cheltuieli bugetare. „Cât timp nu înțelegem că, dacă salariile și pensiile cresc MAI RAPID decât producția/economia, banii ăia nu există, de fapt, sunt o iluzie de bunăstare temporară care după se lasă cu lacrimi — rahatul ăsta de situație se va tot întâmpla. Însă populimea hămesită și prostalaii de la butoane, care au fost în ultimii 35 de ani, NU vor să accepte realitatea asta. Așa că acum o încasăm. Și cel mai rău o încasează ăia săracii cu bani puțini — fix cei care tot votează PSD și aur pentru pomeni. Acum primesc. Din plin”.

Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: Ce ar trebui să facă România pentru a evita explozia prețurilor la combustibili

Virgil Popescu a arătat că evoluțiile recente ale prețului petrolului arată cât de instabilă este piața în contextul tensiunilor geopolitice. Prețul barilului a oscilat într-un interval larg, ceea ce indică o volatilitate ridicată. „Nu trebuie să ne panicăm, dar nici să stăm liniștiți fără să facem nimic. Trebuie să fim pregătiți și să întărim reziliența față de ceea ce se întâmplă”, a spus fostul ministru al Energiei. Potrivit acestuia, România nu este dependentă în mod semnificativ de petrolul din Golful Persic. Acest lucru este un avantaj care reduce riscul unei crize majore de aprovizionare. Acorduri directe cu Kazahstan și Azerbaidjan Popescu consideră că guvernul ar trebui să înceapă discuții directe cu autoritățile din Kazahstan și Azerbaidjan pentru a asigura stabilitatea livrărilor și a prețurilor. „Principala sursă de țiței pentru rafinăriile noastre vine din Kazahstan și Azerbaidjan, nu din Golful Persic. De aceea, soluția este clară: un dialog direct dintre guvernul României și cele din Kazahstan și Azerbaidjan”, a explicat el. Fostul ministru a subliniat că astfel de negocieri ar trebui purtate la nivel guvernamental, nu doar între companii, pentru a garanta securitatea energetică. Virgil Popescu s-a declarat împotriva plafonării prețului la combustibili, măsură adoptată în trecut de unele state din regiune. El a avertizat că o astfel de decizie poate duce la lipsa combustibilului pe piață, dacă oferta devine insuficientă. „Nu sunt adeptul plafonării prețului la benzină, pentru că riscăm să ajungem la o penurie”, a spus fostul ministru. Exemplul din 2022: reducerea de 50 de bani la pompă Popescu a amintit și măsurile adoptate în 2022, când prețul petrolului a crescut puternic după izbucnirea războiului din Ucraina. Atunci, guvernul și companiile petroliere au convenit o reducere de 50 de bani pe litru la pompă, suportată în mod egal de stat și de industrie. „Jumătate a fost susținută de guvern, jumătate de companii”, a spus el, menționând că această soluție a ajutat la stabilizarea prețurilor pentru consumatori. Declarațiile fostului ministru vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au provocat fluctuații majore ale prețului petrolului pe piețele internaționale.

Ipocrizia lui Nicușor Dan. Nu ratează nicio ocazie să spună că economisește bani la buget, dar primește de la Bolojan cu 45% mai mult în 2026. Suma depășește 100 de milioane de lei

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul de buget pe anul 2026, iar Nicușor Dan a primit un cadou generos de la guvernul Bolojan. Bugetul Administrației Prezidențiale se va bucura de un buget cu 45% mai mare decât anul precedent și depășește 100 de milioane de lei. În 2025, Administrația Prezidențială a primit un buget de 71,468 milioane de lei, iar acum, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că Nicușor Dan va primi cu 44,78 milioane de lei în plus. Astfel, deși se laduă că economisește bani la buget cu fiecare ocazie care se invește, președintele României va primi în 2026 de la guvernul Bolojan un buget mai mult decât generos, de 103,470 de milioane de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Nicușor Dan și-a pierdut solidaritatea de acum un an În septembrie anul trecut, președintele se lăuda că Administrația Prezidențială a returnat 17,5 milioane de lei, aproximativ 30%, din bugetul alocat insituției pentru 2025. Nicușor Dan a spus atunci că Administrația Prezidențială contribuie „la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice”. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris atunci Nicușor Dan pe Facebook. Cum împarte guvernul Bolojan banii în 2026 Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, documentul care stabilește principalele coordonate financiare ale statului român pentru anul acesta. Proiectul prevede venituri totale de aproape 392 miliarde de lei și cheltuieli bugetare de peste 527 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. Proiectul publicat va intra în procedura legislativă și urmează să fie analizat și amendat în Parlament. PSD a anunțat deja că o să depună amendamente, pentru că în negocierile din coaliție nu au primit destui bani pentru pachetul de solidaritate, care, în opinia social-democraților, este obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Nicușor Dan pune umărul la austeritate. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 reduse cu 30%, adică 30 milioane de lei”

Nu sunt bani pentru nimic, taie de peste tot, dar Bolojan a găsit bani în plus pentru servicii. SRI primește cu 14% mai mulți bani în 2026. La ce sumă amețitoare ajunge bugetul Serviciului Roman de Informații și care e situația la celelalte servicii secre

Bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) crește cu 14% în 2026, conform proiectului de buget publicat de Ministerul de Finanțe. În plină austeritate, guvernul Bolojan a găsit bani pentru serviciile secrete, iar bugetul principalei structuri din România depășește 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro. Din buget, jumătate din bani merg pe salariile angajaților, adică 2,5 mld. lei și pensii 1,23 mld. lei. Practic, 71% din bugetul serviciului este în zona de salarii și pensii, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii sau investiții. Nu este clar care este bugetul propriu zis pentru operațiuni. Reamintim că, în baza legii, SRI poate desfășura activități comerciale, să dețină firme sub acoperire, iar din aceste activități conexe pot obține venituri suplimentare la bugetul de stat. Documentul justifică creșterea bugetului prin contextul regional: „Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale (…) inclusiv evoluțiile securitare din vecinătatea estică (conflictul din Ucraina)”. Serviciviul de Telecomunicații Special (STS) va avea un buget de 1,5 miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro. Cheltuielile alocate pentru STS scad astfel de la 2,2 mld. lei în 2025, an electoral. Tabletele STS care au intrat „la naftalină” aduc în acest fel o economie de aproape 30% pentru această instituție. Și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) înregistrează o scădere a bugetului pe 2026, prin comparație cu execuția bugetară din 2025. Practic, cheltuielile totale ar urma să fie de 409 milioane de lei, în scădere cu 9% față de 2025. Serviciul de Informații Externe (SIE) va avea un buget de 812 mil. lei, de 6,5 ori mai mic decât bugetul SRI. În 2025, spionii României aveau un buget de 806 mil. lei, astfel că majorarea din 2026 este de 0,8%. AUTORUL RECOMANDĂ:

Emisiunea de obligațiuni a Eurohold, sprijin pentru dezvoltarea celei mai mari rețele electrice din Bulgaria, pilon pentru securitatea și conectivitatea Europei Centrale și de Est

O parte din banii pe care grupul bulgar Eurohold i-a atras prin emisiunea internațională de obligațiuni este folosită pentru consolidarea și dezvoltarea celei mai mari rețele de distribuție din Bulgaria, cu peste trei milioane de clienți, au explicat oficialii Eurohold, transmite Mediafax. Eurohold Bulgaria AD este un grup energetic și financiar care operează în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, listat la Bursa de Valori din Bulgaria și Varșovia. Eurohold este compania-mamă a Euroins Insurance Group AD (EIG), care operează în 11 țări din regiune. Eurohold deține și Electrohold, important grup energetic din Bulgaria și proprietarul celui mai mare distribuitor, furnizor și comerciant de energie electrică din țară, cu 3.000 de angajați și peste 3 milioane de clienți. „Peisajul energetic din Europa de Sud-Est a atins o piatră de hotar financiară majoră pe 15 mai 2025, odată cu anunțarea finalizării cu succes a primei sale emisiuni de obligațiuni în valoare de 500 de milioane de euro. Această tranzacție nu este doar o majorare de capital reprezintă prima emisiune internațională de obligațiuni de referință de către o corporație privată bulgară și una dintre puținele companii din întreaga regiune a Europei de Est care a emis cu succes o astfel de emisiune de obligațiuni, semnalând o nouă eră de maturitate și independență financiară pentru sectorul privat din regiune”, a explicat oficialii Eurohold, pentru Mediafax. JP Morgan a acționat ca Unic Bookrunner, Lead Manager și consultant în rating pentru unitatea Eurohold. O poveste de succes pentru Europa de Est Unitatea Eurohold a debutat cu succes cu ratinguri de Ba2 (perspectivă stabilă) de la Moody’s și BB (perspectivă stabilă) de la Fitch, în contextul în care obținerea unui rating de credit de nivel înalt este un obstacol semnificativ pentru companiile din piețele emergente și în curs de dezvoltare. „Pentru o companie privată de utilități din Europa de Est, aceste ratinguri reprezintă un vot profund de încredere în profilul de credit robust al companiei”, arată oficialii grupului. Aceștia au detaliat aspectele tehnice ale emisiunii, care demonstrează că soliditatea creditului a fost validată imediat de piețele globale: Suprasubscriere masivă: Portofoliul final de comenzi a atins peste 1,4 miliarde EUR , reprezentând o suprasubscriere de 2,8 ori. Compresia randamentului: Cererea ridicată a permis EEEC să stabilească prețul obligațiunilor la un randament de 6,500%, comprimând prețul cu 25-50 de puncte de bază față de discuțiile inițiale privind prețul. Bază diversă de investitori : Obligațiunile au fost alocate la peste 60 de investitori de înaltă calitate din 17 țări, inclusiv o participare semnificativă din Marea Britanie, Europa și SUA. Un pilon pentru securitatea și conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Est Potrivit oficialilor grupului, această emisiune de obligațiuni servește drept garant esențial pentru securitatea energetică în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est (CEE). „Prin asigurarea unei finanțări internaționale stabile și pe termen lung, filiala energetică a Eurohold consolidează integritatea operațională a celui mai mare distribuitor și furnizor de energie electrică din Bulgaria, care deservește peste trei milioane de consumatori”, au transmis reprezentanții Eurohold. „Acest aflux financiar asigură că rețeaua regională rămâne rezistentă și interconectată, facilitând fluxuri de energie mai eficiente peste granițe, în peninsula balcanică și în întreaga regiune CEE și SEE. Într-o epocă în care independența energetică este primordială, o astfel de injecție robustă de capital permite grupului să mențină o infrastructură de înaltă calitate, atenuând astfel riscurile de aprovizionare și consolidând „coloana vertebrală” energetică care conectează Bulgaria la piețele mai largi din CEE, inclusiv România și Grecia”, au precizat oficialii. Program strategic de investiții și capital de capital Succesul acestei emisiuni pe 5 ani (cu scadență în 2030) oferă fundația solidă necesară pentru a garanta operațiunile regionale masive ale grupului, precum și programul și obiectivele ambițioase de cheltuieli de capital (CAPEX), arată grupul. La solicitarea Mediafax, oficialii grupului au detaliat principalele destinații ale sumelor câștigate prin această emisiune majoră. Cele 500 de milioane de euro din venituri sunt alocate strategic pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen lung pentru Electrohold, parte a Eurohold: Program ambițios de investiții și refinanțare a datoriilor: O utilizare principală a fondurilor este rambursarea integrală a unei facilități sindicalizate senior existente, eficientizând efectiv structura datoriilor companiei și eliberând capital pentru proiecte mari de infrastructură și investiții în sectorul energetic. Extinderea infrastructurii verzi: Capitalul susține gestionarea continuă a diverselor unități, inclusiv Electrohold Green, specializată în dezvoltarea de sisteme și proiecte de energie regenerabilă și stocare, și Electrocharge , o rețea de sprijini dezvoltarea și modernizarea în continuare a celei mai mari rețele electrice din Bulgaria stații de încărcare pentru vehicule electrice cu capacități de până la 180 kW. Modernizarea tehnologică și modernizarea celei mai mari rețele electrice (58.000 km²) operată de ERM West, cel mai mare distribuitor de energie din țară, parte a subholdingului de energie al Eurohold, precum și de Electrohold ICT , care furnizează servicii complexe de tehnologia informației și comunicațiilor, esențiale pentru o rețea inteligentă și modernă. Lichiditate la nivel de deținere : Emisiunea facilitează rambursări anticipate programate și anticipate ale facilităților la nivelul companiei holding, asigurând că întregul ecosistem Eurohold rămâne sănătos din punct de vedere financiar. „Prin navigarea cu succes pe piețele internaționale de capital datorate, unitatea Eurohold a dovedit că firmele private din Europa de Est pot atrage capital global de top pentru a finanța tranziția către un viitor energetic modern și sigur”, au conchis oficialii Eurohold. FOTO: Eurohold

Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep

Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest